Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a declarat vineri că formațiunea liberală are în vedere soluții alternative în cazul în care Guvernul Tomac nu va obține votul de învestitură în Parlament, subliniind însă că, într-un scenariu politic normal, PSD ar trebui să revendice funcția de prim-ministru.

Întrebat, la Radio România Actualități, dacă Partidul Național Liberal ia în calcul varianta ca el să fie propus pentru funcția de premier în eventualitatea respingerii Guvernului Tomac, Bolojan a evitat să ofere un răspuns direct.

Liderul liberalilor a afirmat că, având în vedere configurația actuală a Parlamentului, PSD, în calitate de cel mai mare partid, ar trebui să solicite mandatul de formare a Guvernului.
„Președintele poate să încredințeze sau nu acest mandat PSD. Dacă un guvern susținut de social-democrați va obține votul Parlamentului, atunci criza politică se va închide. Dacă nu, PNL va veni cu o soluție”, a declarat Bolojan.
Întrebat dacă numele său este discutat la nivelul administrației prezidențiale ca posibil candidat pentru funcția de premier, liderul PNL a precizat că orice decizie privind o astfel de nominalizare aparține forurilor de conducere ale partidului.

El a subliniat că PNL nu va evita asumarea responsabilităților guvernării, amintind că partidul a procedat similar și în perioadele dificile traversate în trecut.

În cadrul aceleiași intervenții, Ilie Bolojan a transmis un mesaj către clasa politică, avertizând asupra riscurilor generate de promisiunile fără acoperire bugetară.

„Nu creați așteptări pe care nu le puteți onora”, a spus liderul liberal, referindu-se la măsuri precum majorări salariale sau facilități fiscale care nu sunt susținute de resurse financiare.

Potrivit acestuia, astfel de promisiuni contribuie la amplificarea nemulțumirii cetățenilor și afectează încrederea publicului în instituțiile statului.

Referitor la eventualele consultări politice care ar putea avea loc în perioada următoare, Bolojan a afirmat că PNL va susține o abordare bazată pe realism și transparență.

„Vom spune oamenilor adevărul despre ceea ce se poate face și despre modul în care se poate face”, a declarat liderul liberal.

Întrebat despre perspectivele formării unei majorități guvernamentale, Ilie Bolojan a răspuns: „Vom vedea săptămâna viitoare”.

Guvernul a aprobat alocarea a peste 244 de milioane de lei pentru finanțarea a 73 de instituții publice de spectacole aflate în subordinea autorităților administrației publice locale, printre beneficiari numărându-se teatre, opere, filarmonici și un ateneu din întreaga țară.

Decizia a fost adoptată la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, fondurile urmând să fie distribuite către instituții culturale din 47 de localități situate în 34 de județe.
Potrivit ministerului, valoarea totală a sumelor repartizate este de 244.081.025,69 lei, bani proveniți din cota de 2% din impozitul pe venit încasat până la data de 30 mai 2026.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că măsura are rolul de a sprijini autoritățile locale care întâmpină dificultăți în susținerea cheltuielilor de funcționare și a investițiilor în domeniul cultural.

„Prin această măsură, venim în sprijinul unităţilor administrativ-teritoriale pentru care dezvoltarea infrastructurii culturale este foarte importantă, dar care nu au capacitatea financiară de a susţine toate cheltuielile legate de asigurarea funcţionării şi de continuarea investiţiilor”, a afirmat ministrul.

Fondurile au fost repartizate pe baza solicitărilor transmise Ministerului Dezvoltării de către autoritățile locale până la data de 5 iunie.
Printre instituțiile care beneficiază de cele mai mari alocări financiare se numără Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, cu 12,14 milioane de lei, Opera Brașov, care primește 10,36 milioane de lei, și Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, cu 9,34 milioane de lei.
Lista beneficiarilor include instituții culturale din județe precum Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Suceava, Timiș și din alte regiuni ale țării.
Reprezentanții autorităților centrale susțin că alocarea acestor fonduri este esențială pentru menținerea activității instituțiilor de spectacole și pentru continuarea proiectelor de dezvoltare culturală la nivel local.

Partidul Național Liberal nu va susține învestirea guvernului propus de premierul desemnat Eugen Tomac, a anunțat joi președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, după ședința Biroului Politic Național al formațiunii.
Potrivit liderului liberal, decizia a fost luată în urma unei analize a contextului politic și a perspectivelor de funcționare ale unui executiv care nu beneficiază de o majoritate parlamentară clară.

„PNL a luat decizia să nu susțină învestirea acestui guvern”, a declarat Bolojan.

El a precizat că parlamentarii liberali nu vor vota Cabinetul Tomac în Parlament.

Bolojan a argumentat că un guvern fără susținere politică și parlamentară explicită nu poate implementa reformele necesare și riscă să funcționeze exclusiv în logica supraviețuirii politice.
Liderul PNL a avertizat că un astfel de executiv ar avea dificultăți în asumarea măsurilor economice necesare pentru reducerea deficitului bugetar și respectarea angajamentelor asumate de România.

De asemenea, acesta a susținut că lipsa unei majorități parlamentare ar putea conduce la adoptarea unor inițiative legislative cu impact bugetar semnificativ, fără ca acestea să fie corelate cu politica guvernamentală.
Declarațiile au fost făcute după reuniunea Biroului Politic Național al PNL, în cadrul căreia a fost stabilită poziția oficială a partidului față de votul de învestire al Guvernului Tomac.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că va dispune schimbarea din funcție a directorului general al Administrației Naționale „Apele Române”, Doru Cazan, invocând modul în care instituția a gestionat situația unor exploatări ilegale de agregate minerale descoperite în județul Olt.

Anunțul a fost făcut joi, printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale, în care ministra a susținut că verificările efectuate în județul Olt au scos la iveală două balastiere ilegale, cu suprafețe de 25 și 75 de hectare. Potrivit acesteia, prejudiciul estimat se ridică la cel puțin 10 milioane de lei, doar din cantitățile de pietriș nedeclarate.
Diana Buzoianu a afirmat că, în cazul uneia dintre exploatări, cu o suprafață de 75 de hectare, Administrația Bazinală de Apă Olt nu ar fi efectuat controale anterior descoperirii neregulilor.

Ministra a arătat că directorul general al Apelor Române și-a asumat anterior realizarea unui audit intern, organizarea unor proceduri de selecție bazate pe criterii de competență și aplicarea de sancțiuni pentru persoanele responsabile de eventualele nereguli. În acest context, ea a criticat decizia de reînnoire a mandatului conducerii Administrației Bazinale Olt.

„Pentru mine, indiferent cine e directorul general al Apele Române, recompensarea, în spatele unor proceduri birocratice fără fond, a unor oameni care au întors ochii ani de zile la ilegalități e o linie roșie”, a transmis ministra.
Potrivit acesteia, a avut o discuție cu Doru Cazan înaintea anunțului și i-a comunicat că principiile asumate de conducerea ministerului nu sunt negociabile.
Diana Buzoianu a precizat că va iniția procedurile necesare pentru schimbarea din funcție a directorului general al Administrației Naționale „Apele Române”.

Tensiunile politice cresc în contextul negocierilor pentru formarea noului Guvern. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat un atac dur la adresa PNL, acuzând liberalii că blochează instalarea unui nou Executiv și că mențin un discurs constant anti-PSD.

Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Grindeanu a susținut că România are nevoie urgentă de un guvern capabil să ia decizii economice importante pentru creșterea puterii de cumpărare, susținerea investițiilor și reducerea poverii fiscale pentru persoanele cu venituri mici și medii.

Liderul social-democrat a criticat ceea ce a numit „o mascaradă politică” și a afirmat că unele partide au rămas la putere în ultimii ani fără să câștige alegeri. Totodată, el a transmis un mesaj direct către PNL: „Se poate și fără voi! De la președintele Senatului și până la ultimul reprezentant, toți plecați acasă!”.

Declarațiile vin în contextul consultărilor pentru formarea unui nou Executiv, după ce premierul desemnat, Eugen Tomac, a început discuțiile cu principalele partide parlamentare.
PNL, PSD, USR și UDMR au anunțat că vor analiza programul de guvernare propus înainte de a lua o decizie privind susținerea viitorului Cabinet. Votul de învestire este așteptat să aibă loc săptămâna viitoare.

Platforma e-Licitații ANAF, lansată la finalul lunii martie, a generat încasări de peste 18 milioane de lei la bugetul de stat în primele două luni de funcționare, a anunțat Ministerul Finanțelor.

Potrivit instituției, din 30 martie și până în prezent au fost obținute încasări directe de 15,3 milioane de lei din licitațiile desfășurate online. Alte peste 3 milioane de lei au fost recuperate după ce contribuabilii și-au achitat integral obligațiile fiscale restante în urma publicării bunurilor pe platformă, înainte de finalizarea procedurilor de executare silită.

În total, au fost adjudecate 78 de licitații, iar prețurile finale au fost, în medie, cu 17% mai mari decât cele de pornire.
„e-Licitații ANAF arată foarte concret ce poate însemna digitalizarea: bani recuperați mai rapid la buget, transparență mai mare și acces mai larg pentru cetățeni. Totodată, faptul că în 17 cazuri contribuabilii și-au achitat integral datoriile după publicarea bunurilor confirmă un lucru important: procedurile vizibile și clare cresc conformarea”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Datele prezentate de minister arată că platforma a înregistrat până acum 1.727.885 de vizitatori unici și peste 70 de milioane de accesări.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor susțin că noul sistem extinde accesul publicului la procedurile de valorificare a bunurilor sechestrate și permite participarea unui număr mai mare de persoane interesate, indiferent de localitatea în care se află.
Potrivit instituției, creșterea vizibilității anunțurilor și a concurenței între participanți contribuie la obținerea unor prețuri mai bune pentru bunurile valorificate și la sporirea transparenței procedurilor de executare silită.

Aeroportul Internațional Henri Coandă București va deveni, din sezonul de iarnă 2026-2027, primul aeroport din România care va funcționa în regim de coordonare completă a aterizărilor și decolărilor (nivel 3), după ce Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a semnat un acord multianual cu Airport Coordination Limited (ACL), cel mai mare coordonator independent de sloturi aeroportuare din lume.

Potrivit CNAB, acordul va intra în vigoare la 25 octombrie 2026 și va permite planificarea și coordonarea tuturor zborurilor prin alocarea de sloturi aeroportuare, respectiv ore fixe de aterizare și decolare, în conformitate cu Regulamentul UE nr. 95/93 și standardele Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA).
Directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu, a declarat că implementarea coordonării reprezintă o etapă esențială în procesul de modernizare a aeroportului, contribuind la utilizarea mai eficientă a infrastructurii existente, reducerea aglomerației din orele de vârf și creșterea calității serviciilor oferite pasagerilor și companiilor aeriene.

Prin introducerea coordonării de nivel 3, capacitatea pistelor, terminalelor și a altor facilități aeroportuare va fi corelată cu numărul de zboruri programate, ceea ce ar urma să îmbunătățească punctualitatea operațiunilor și predictibilitatea activităților aeroportuare.
CNAB estimează că noul sistem va permite gestionarea mai eficientă a creșterii traficului aerian și va oferi o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare a principalului aeroport al României.

La rândul său, directorul executiv al ACL, Neil Garwood, a afirmat că includerea Aeroportului Henri Coandă în rețeaua globală a companiei reprezintă un pas important pentru dezvoltarea conectivității aeriene a Bucureștiului și pentru gestionarea cererii în creștere.

Potrivit reprezentanților ACL, Aeroportul Henri Coandă devine cel de-al 80-lea aeroport coordonat de companie la nivel mondial.
Coordonarea de nivel 3 este utilizată de marile aeroporturi europene, inclusiv cele din Londra, Paris, Amsterdam, Bruxelles, Viena, Frankfurt, Roma, Milano, Barcelona și Madrid.
Aeroportul Internațional Henri Coandă București a gestionat în 2025 peste 17 milioane de pasageri și aproximativ 127.700 de mișcări de aeronave, respectiv aterizări și decolări.

Premierul desemnat Eugen Tomac a prezentat luni primele nume luate în calcul pentru viitorul Guvern tehnocrat, precizând că procesul de selecție a miniștrilor este încă în desfășurare și că pentru fiecare portofoliu analizează mai multe variante.

Tomac a declarat că obiectivul său este formarea unei echipe de profesioniști capabili să preia rapid responsabilitățile guvernării.

„Încerc să aduc o echipă de profesioniști pentru că țara are nevoie în momentul de față de oameni foarte bine pregătiți care știu ce au de făcut din a doua zi”, a afirmat premierul desemnat.
Acesta a precizat că lista finală a Cabinetului nu este încă definitivată. „Pentru fiecare minister vreau să am cel puțin două-trei propuneri”, a explicat Tomac, adăugând că discuțiile pentru completarea formulei guvernamentale vor continua în următoarele zile.

În ceea ce privește Ministerul Afacerilor Externe, Tomac a anunțat că are în vedere nume cu experiență diplomatică la nivel înalt. El l-a menționat pe actualul secretar de stat Luca Niculescu, despre care a spus că a contribuit la promovarea obiectivelor strategice ale României, inclusiv procesul de aderare la OCDE. De asemenea, premierul desemnat a precizat că ambasadorul României la NATO, Dănuț Neculăescu, și-a exprimat disponibilitatea de a prelua portofoliul Externelor.

Pentru alte ministere, Tomac a anunțat că îi propune pe profesorul Adrian Papahagi la conducerea Ministerului Culturii și pe sociologul Vladimir Ionaș la Ministerul Dezvoltării.

„Doar pentru o parte din membrii viitorului cabinet lucrurile s-au încheiat în ceea ce privește discuțiile. Pentru câteva ministere urmează ca azi și mâine, cel târziu miercuri, să finalizez formula de cabinet”, a declarat acesta după consultările purtate cu reprezentanții Partidului Național Liberal.
Premierul desemnat a început luni negocierile cu formațiunile parlamentare în vederea obținerii unei majorități care să susțină învestirea Guvernului în Parlament.
Potrivit unor surse politice, structura viitorului Executiv ar putea include următoarele nume:
Vicepremier – Radu Burnete;
Vicepremier și ministru al Educației – Sorin Costreie;
Ministrul Afacerilor Externe – Luca Niculescu;
Ministrul Apărării Naționale – Mihnea Motoc;
Ministrul Dezvoltării – Vladimir Ionaș;
Ministrul Finanțelor – o propunere din zona Băncii Naționale a României sau economistul Bogdan Glăvan;
Ministrul Transporturilor – Ionuț Laurențiu Mașala;
Ministrul Energiei – Sorin Elisei;
Ministrul Muncii – Diana Morar;
Ministrul Agriculturii – Nicolae Istudor;
Ministrul Mediului – Teodor Dulceață;
Ministrul Culturii – Adrian Papahagi;
Ministrul Justiției – Cosmin Alexandru Soare-Filatov.
Componența finală a Guvernului urmează să fie prezentată după încheierea negocierilor politice și validarea candidaturilor pentru portofoliile rămase vacante.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat luni că liberalii vor decide la mijlocul acestei săptămâni dacă vor susține în Parlament Guvernul pe care încearcă să îl formeze premierul desemnat Eugen Tomac.
Declarația a fost făcută după întâlnirea dintre conducerea Partidului Național Liberal și premierul desemnat, desfășurată la sediul formațiunii.

„Am spus lucrurile direct, fără ocolișuri”, a declarat Ilie Bolojan la finalul discuțiilor.

Liderul liberal a precizat că membrii grupurilor parlamentare ale PNL vor fi informați luni cu privire la concluziile întâlnirii, urmând ca decizia oficială privind susținerea sau respingerea viitorului Cabinet să fie luată în cadrul unei reuniuni a Biroului Național.

„La mijlocul acestei săptămâni, miercuri sau joi, vom convoca Biroul Național pentru a lua o decizie”, a transmis Bolojan.

Președintele PNL a reiterat poziția formațiunii potrivit căreia un executiv fără o susținere politică clară nu poate asigura stabilitatea necesară pentru implementarea reformelor.

„Am prezentat perspectiva noastră. Un astfel de guvern care nu se bazează pe o susținere politică explicită nu este o soluție pentru România (...) nu poate duce la capăt reforma de care are nevoie România”, a afirmat liderul liberal.
Întâlnirea face parte din seria consultărilor începute de premierul desemnat Eugen Tomac cu partidele parlamentare, în vederea obținerii sprijinului necesar pentru învestirea noului Guvern.
Tomac urmează să continue negocierile cu reprezentanții formațiunilor parlamentare și în cursul zilei de marți.

Guvernul României a aprobat un memorandum care prevede majorarea cheltuielilor salariale și suplimentarea personalului în cadrul Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR S.A.), în contextul extinderii proiectelor de infrastructură rutieră.

Documentul prevede creșterea cheltuielilor de natură salarială față de nivelul realizat în 2025, ocuparea posturilor vacante existente la finalul anului 2025, precum și suplimentarea organigramei cu 66 de posturi noi.
Potrivit actului aprobat, vor fi ocupate și nouă posturi vacante, măsurile fiind motivate de necesitatea consolidării capacității administrative și tehnice a companiei.

Executivul susține că decizia are ca obiectiv susținerea implementării proiectelor de investiții în infrastructura rutieră și asigurarea resurselor umane necesare pentru derularea eficientă a programelor aflate în desfășurare.
Memorandumul include și prevederi privind exceptarea CNIR de la anumite limitări privind cheltuielile de personal, în conformitate cu legislația în vigoare.

Măsurile vin în contextul intensificării proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rutiere la nivel național și al nevoii de accelerare a implementării acestora.