Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, la începutul reuniunii liderilor din formatul București 9 (B9) și al statelor nordice, că statele aliate trebuie să își majoreze investițiile în apărare și să consolideze contribuția europeană în cadrul NATO.

„Întâlnirea se desfășoară într-un format dinamic. Suntem în apropierea Ucrainei, Mării Negre, locului în care teritoriul aliat este amenințat. (…) Trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării, pe care trebuie să le transformăm în capabilități. Trebuie să sporim contribuția aliaților europeni la Alianță”, a afirmat șeful statului.

Evenimentul reunește lideri și oficiali din statele B9, țările nordice, Ucraina, Statele Unite și NATO, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de provocările de securitate de pe Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice.

La reuniune participă secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, precum și premierul Danemarcei, Mette Frederiksen. Sunt prezenți, de asemenea, lideri și reprezentanți din Lituania, Estonia, Cehia, Letonia, Slovacia, Suedia, Norvegia, Islanda, Bulgaria și Ungaria.

Statele Unite sunt reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională.
Formatul București 9 a fost lansat în 2015 la inițiativa României și Poloniei, ca platformă de consultare între statele NATO de pe Flancul Estic, după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. După invazia rusă în Ucraina din 2022, B9 a devenit una dintre principalele platforme regionale de coordonare privind securitatea aliată și sprijinul acordat Kievului.

Președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a lansat miercuri un atac la adresa politicilor economice promovate de Ilie Bolojan, acuzându-l că a adus economia într-o situație dificilă.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, liderul social-democrat a susținut că România se confruntă cu „trei trimestre consecutive de scădere economică” și cu o creștere accelerată a inflației, „de la 5% la aproape 11%”.

„Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan!”, a transmis Sorin Grindeanu.
Acesta a folosit și o comparație ironică pentru a descrie situația economică actuală: „Ca să explic: înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort... din punct de vedere economic”.

Declarațiile vin pe fondul disputelor tot mai intense dintre PSD și foștii aliați din coaliția de guvernare pe tema măsurilor economice și a evoluției principalilor indicatori macroeconomici.

Primăria municipiului Galați informează că, în această perioadă, Direcția Impozite, Taxe și Alte Venituri Locale transmite mesaje SMS către persoanele care nu au achitat prima tranșă a taxelor și impozitelor locale până la data de 31 martie, conform prevederilor legale.

Mesajul transmis contribuabililor are următorul conținut:

„Bună ziua. Aveți un debit restant către Primăria Galați. Achitați pentru a evita executarea silită. Info suplimentare: Direcția de Fiscalitate. Vă mulțumim.”
Reprezentanții administrației locale atrag atenția că persoanele care nu își achită obligațiile fiscale restante riscă măsuri de executare silită, inclusiv poprirea conturilor bancare, în aproximativ două săptămâni.

Primăria reamintește că pentru plata integrală a taxelor și impozitelor locale până la 31 martie 2026 a fost acordată o bonificație de 10%.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că țara noastră respectă calendarul stabilit pentru programul european SAFE, destinat investițiilor în apărare, iar Parlamentul urmează să voteze ultima componentă necesară pentru semnarea contractelor.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Black Sea and Balkans Security Forum, eveniment dedicat securității regionale și cooperării în zona Mării Negre și a Balcanilor.

Potrivit șefului statului, termenul-limită pentru semnarea contractelor este 31 mai, iar România se află „în grafic” cu toate procedurile necesare. Nicușor Dan a precizat că mai este nevoie doar de votul Parlamentului pentru ultima componentă a programului, care vizează inclusiv proiecte de infrastructură duală și mobilitate militară gestionate de Ministerul Transporturilor.

Președintele a afirmat că programul SAFE va aduce investiții importante în România și va susține dezvoltarea industriei de apărare. Aproximativ 60% din contractele semnate pe componenta militară ar urma să genereze producție în țară, ceea ce înseamnă investiții estimate la circa 13 miliarde de euro.

Totodată, Nicușor Dan a subliniat că angajamentele României privind creșterea cheltuielilor pentru apărare vor fi respectate indiferent de contextul politic sau electoral, acestea fiind tratate drept prioritate în construcția bugetului pentru anul 2026.

Președintele Costel Fotea a anunțat lansarea celei de-a cincea ediții a proiectului „Muzeele prin ochii copiilor”, prin care încă 2.500 de elevi din mediul rural vor beneficia, în luna mai, de excursii și acces gratuit la muzeele aflate în subordinea Consiliul Județean Galați.

Potrivit administrației județene, programul debutează luni, 11 mai, și este destinat în principal elevilor de clasa a V-a din comunele gălățene, precum și din municipiul Tecuci, orașele Târgu Bujor și Berești, dar și elevilor din școlile speciale.
„Este, înainte de toate, un proiect de suflet. În precedentele patru ediții au participat peste 15.000 de copii. Pentru mulți dintre ei, a fost prima excursie și prima vizită la muzeu”, a declarat Costel Fotea.

În prima zi a ediției din acest an sunt programate patru grupuri, reunind aproape 220 de elevi din localitățile Drăgănești, Barcea, Vânători, Priponești, Gohor, Țepu, Cerțești și Corod.
Copiii vor participa la tururi ghidate la muzeele de artă și istorie, precum și la vizite la Grădina Botanică Galați, Grădina Zoologică Galați, Muzeul Satului și Muzeul Pescăresc, unde vor descoperi patrimoniul cultural, tradițiile locale și biodiversitatea zonei.

Pe durata excursiilor, participanții vor beneficia de transport cu autocarul, însoțitori coordonatori de grup, mic dejun, masă caldă, gustări și suveniruri, toate costurile urmând să fie suportate de Consiliul Județean Galați.
Programul se va desfășura pe tot parcursul lunii mai și are ca obiectiv facilitarea accesului copiilor din mediul rural la cultură, patrimoniu și educație nonformală.

Comisia Europeană a majorat obiectivul de finanțare pentru primul semestru al anului 2026, ridicând suma destinată emisiunilor de obligațiuni de la 90 de miliarde de euro la 100 de miliarde de euro, potrivit unui comunicat al instituției.
Decizia intervine după adoptarea procedurilor legislative necesare pentru noul împrumut de sprijin destinat Ucrainei în perioada 2026–2027.

Totodată, Comisia a crescut volumul indicativ anual al emisiunilor de obligațiuni ale Uniunii Europene pentru 2026 cu 20 de miliarde de euro, până la un total de 180 de miliarde de euro.
Fondurile atrase vor fi utilizate pentru acordarea de împrumuturi statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul programului NextGenerationEU. O parte dintre resurse vor fi direcționate și către finanțarea achiziției de capabilități de apărare prin instrumentul Acțiune pentru securitatea Europei (SAFE).

Potrivit Comisiei, finanțarea prin împrumuturi ale UE va susține și alte programe de politică, inclusiv Facilitatea pentru Ucraina, Facilitatea pentru reformă și creștere economică pentru Balcanii de Vest, precum și împrumuturile de asistență macrofinanciară acordate țărilor vecine.

Decizia anuală privind împrumuturile stabilește plafonul maxim al sumelor pe care Comisia le poate contracta într-un anumit an. Planul semestrial de finanțare include calendarul orientativ al emisiunilor și volumele totale estimate pentru următoarele șase luni.

Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Vidra, singurul depozit conform care deservește București și Ilfov, se apropie de limita legală de capacitate, iar Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor cere autorităților locale să înceapă procedurile pentru dezvoltarea unor noi capacități de depozitare.

Ministerul a transmis joi că situația de la depozitul din Vidra este critică. Potrivit datelor oficiale ale Garda Națională de Mediu, gradul de ocupare este de 72,41% din capacitatea totală autorizată de 11,5 milioane de metri cubi. La Vidra ajung zilnic aproximativ 3.000 de tone de deșeuri municipale provenite din București și Ilfov.
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că legea obligă autoritățile locale să înceapă demersurile pentru deschiderea unui nou depozit atunci când capacitatea unui amplasament existent ajunge la 75% din nivelul proiectat.

„Există o serie de neconcordanțe între datele și rapoartele puse la dispoziție de operator. Tocmai de aceea am solicitat Gărzii Naționale de Mediu realizarea unei expertize externe, independente, pentru a avea o imagine obiectivă și completă asupra gradului real de umplere al depozitului”, a afirmat Diana Buzoianu.

Potrivit analizelor tehnice ale ministerului, situația operațională este mai complicată decât cea indicată în raportările oficiale. Din cele opt celule ale depozitului, doar două mai pot primi deșeuri în 2026: celula C8, aflată în exploatare din 2025, și celula C6, aflată încă în pregătire. Celulele C1–C5 sunt închise sau în curs de închidere, iar pe celula C7 activitatea de depozitare a fost sistată.
Ministerul avertizează că lipsa unor decizii rapide poate produce blocaje în gestionarea deșeurilor municipale, costuri suplimentare pentru populație și autorități, presiuni asupra infrastructurii existente și riscuri suplimentare în relația cu Comisia Europeană, în contextul procedurilor de infringement deja deschise pe tema gestionării deșeurilor.
În acest context, ministerul a solicitat o analiză suplimentară și o expertiză externă independentă privind gradul real de ocupare al depozitului de la Vidra. În funcție de concluzii, vor fi clarificate obligațiile autorităților locale.

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat că Ministerul Transporturilor va propune în termen de șapte zile un act adițional pentru deblocarea punerii în circulație a 21 de trenuri noi aflate în Gara Obor.

Potrivit acestuia, măsura vizează suspendarea plăților aferente obligațiilor de mentenanță care nu au fost îndeplinite de producător, astfel încât garniturile să poată intra în exploatare. Ulterior, compania producătoare din Polonia va avea la dispoziție patru zile pentru a comunica dacă acceptă soluția propusă.

Decizia a fost discutată luni în cadrul unei întâlniri la care au participat reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, ai Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF), ai CFR, ai companiei producătoare și ai echipei de management a proiectului.
„Trebuie să mișcăm lucrurile, să penalizăm nerespectările de contract, să sancționăm, dar nu să ținem 21 de trenuri noi în soare, în timp ce oamenii circulă în trenuri vechi”, a declarat ministrul.
Radu Miruță a precizat că cele 21 de trenuri au fost identificate săptămâna trecută în Gara Obor, unde erau neutilizate. El a subliniat că obiectivul este ca noile garnituri să intre cât mai rapid în circulație, în condițiile în care călătorii așteaptă îmbunătățirea serviciilor feroviare și utilizarea efectivă a materialului rulant nou.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că o eventuală desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru va depinde exclusiv de negocierile politice pentru formarea unei majorități parlamentare, subliniind că partidul nu va intra într-un guvern minoritar.

Întrebat dacă își dorește să devină premier, Grindeanu a evitat un răspuns tranșant și a precizat că decizia va fi luată la nivelul formațiunii, în funcție de configurația politică rezultată după negocieri.

„Nu așa se pune problema. Dincolo de persoane, eu vă spun că în acest moment Partidul Social-Democrat, dacă merge la guvernare, nu merge într-un guvern minoritar”, a afirmat liderul PSD.

Acesta a adăugat că numele candidatului de prim-ministru va fi stabilit doar în situația în care se va contura o majoritate parlamentară viabilă.

„După care, dacă se găsește o formulă majoritară, Partidul Social-Democrat își va decide candidatul pentru funcția de prim-ministru”, a explicat Grindeanu.

În ceea ce privește o posibilă nominalizare personală, liderul social-democrat a lăsat toate opțiunile deschise, fără a se poziționa ferm.

„Și da, poate să fie Sorin Grindeanu, dar pot să fie și alți colegi de-ai mei”, a precizat acesta.

Recepția oficială programată pentru sâmbătă, 9 mai 2026, la Palatul Cotroceni, cu prilejul Ziua Europei, a fost anulată, a anunțat miercuri Administrația Prezidențială.

Potrivit instituției, evenimentul urma să înceapă la ora 18:00, însă decizia anulării a fost luată „în considerarea contextului politic actual și a evoluțiilor recente”, care impun „concentrarea totală a eforturilor instituționale” pentru găsirea unor soluții la criza politică în curs.

Anunțul vine la doar o zi după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Documentul a fost adoptat marți în Parlament, cu 281 de voturi favorabile, marcând căderea executivului și deschiderea unei noi etape de negocieri politice.

În perioada următoare, sunt așteptate consultări între partidele parlamentare și președintele României pentru desemnarea unui nou premier, care să reușească formarea unei majorități stabile în Legislativ.