Consiliul Județean Galați și Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Est, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Est 2021-2027, au semnat un contract de finanțare în valoare de 111,6 milioane de lei pentru modernizarea tronsonului rutier E581 – DJ 241 – DJ 241A – DJ 241G, pe o distanță de 16 kilometri, între localitățile Berheci, Gohor, Corcioveni și Brăhășești.

Proiectul reprezintă una dintre cele mai ample investiții rutiere din județul Galați și va deservi aproximativ 14.000 de locuitori. Autoritățile estimează că modernizarea infrastructurii va contribui la dezvoltarea socială și economică a zonei, aflată în prezent într-o poziție izolată, dar cu potențial ridicat de creștere.

„Modernizarea acestor drumuri va sprijini dezvoltarea economică și socială a unei zone mai izolate, dar cu potențial ridicat de creștere. Vor fi mai multe locuri de muncă, iar județul Galați va fi mai atractiv pentru mediul de afaceri”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. El a subliniat că proiectul va îmbunătăți și conectivitatea nordului județului cu municipiul Tecuci și cu drumul european E581, oferind legături directe către E85/Autostrada Moldovei și punctul de trecere a frontierei Albița.

Lucrările prevăzute în proiect includ lărgirea platformei drumului la 8 metri (din care 6 metri carosabil), reabilitarea a trei poduri și a 45 de podețe, amenajarea a 200 de accese carosabile, precum și instalarea sistemelor de colectare a apelor pluviale. De asemenea, vor fi amenajate 21 de stații pentru transportul public.
Pentru creșterea siguranței rutiere, tronsonul va fi dotat cu treceri de pietoni iluminate cu LED, marcaje rezonatoare și elemente reflectorizante. Conform estimărilor, traficul anual pe această rută ar putea ajunge la 1,5 milioane de persoane.
„Investim pentru drumuri moderne, pentru comunități puternice și prospere”, a adăugat Costel Fotea.

Comisia Europeană a confirmat progresele realizate de România în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar, validând măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimele luni. Ca urmare, procedura de deficit excesiv (EDP) deschisă în aprilie 2020 rămâne activă, dar în regim suspendat, iar măsura privind suspendarea fondurilor europene a fost înghețată.

Potrivit evaluării Comisiei, creșterea netă a cheltuielilor pentru anul 2025 este estimată la doar 0,1% din PIB peste plafonul recomandat, urmând ca în 2026 România să se încadreze integral în limitele stabilite. Estimările indică un deficit bugetar de 8,4% din PIB în 2025 și de circa 6% în 2026.
În aceste condiții, Comisia nu propune măsuri procedurale suplimentare și nu avansează propunerea suspendării fondurilor europene. Instituția europeană subliniază totuși importanța continuării reformelor și a atingerii țintelor fiscale, în special prin consolidarea administrației fiscale și a procesului de planificare bugetară.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că evaluarea Bruxelles-ului reprezintă o confirmare a progreselor României în direcția unei fiscalități sustenabile și un semnal pozitiv pentru menținerea accesului la finanțările europene. Oficialul a afirmat că dialogul constant cu Comisia a contribuit la consolidarea credibilității României și la reducerea riscului unor sancțiuni.

Progresele României vor fi analizate din nou la reuniunea Consiliului ECOFIN din 12 decembrie 2025, în contextul implementării Pactului de Stabilitate și Creștere. România va continua raportarea semestrială privind măsurile de reducere a deficitului, următorul termen fiind aprilie 2026. Comisia va prezenta o nouă evaluare odată cu pachetul de primăvară 2026 al Semestrului European.
Confirmarea Bruxelles-ului vine odată cu prezentarea Pachetului de Toamnă al Semestrului European 2026, în cadrul căruia au fost analizate politicile fiscale ale statelor membre și au fost stabilite prioritățile economice pentru anul următor.
Ministerul Finanțelor reafirmă angajamentul de a continua ajustarea fiscală pentru reducerea sustenabilă a datoriei publice și a deficitului.

România și Ungaria consolidează cooperarea în sectorul energetic, a declarat ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, după o întâlnire avută cu ministrul ungar al Comerțului și Afacerilor Externe, Szijjártó Péter.

Potrivit lui Ivan, discuțiile au vizat proiecte comune și măsuri menite să contribuie la stabilitatea energetică regională, în contextul prețurilor ridicate la energie care afectează economiile europene. Oficialul român a subliniat că parteneriatul dintre cele două state este unul „pragmatic”, bazat pe interese comune și orientat spre consolidarea securității energetice.

Ministrul Energiei a menționat că România accelerează investițiile majore în producția de energie, între care construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și dezvoltarea proiectului offshore de gaze naturale Neptun Deep, cel mai mare de acest tip din Uniunea Europeană. Aceste proiecte sunt menite să aducă stabilitate, predictibilitate și un plus de siguranță energetică pentru întreaga regiune, inclusiv pentru statele partenere.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Romanian International Energy Conference, eveniment organizat de Federația Patronală în Energie, condusă de Daniel Apostol.

Lucrările la un nou parc eolian cu o capacitate instalată de 96 MW au început în județul Galați, proiectul fiind dezvoltat de companiile OX2 (Suedia) și Hellenic Renewables (Grecia). Investiția depășește 150 de milioane de euro și se va desfășura pe teritoriul a opt comune: Scânteiești, Fârțănești, Cuca, Schela, Cuza Vodă, Pechea, Rediu și Slobozia-Conachi.

Proiectul, denumit Parcul Eolian Ansthall, va include instalarea a 15 turbine furnizate de producătorul danez Vestas, fiecare cu o înălțime de 223 de metri la vârful palei. Conform estimărilor dezvoltatorilor, producția anuală va ajunge la aproximativ 312 GWh, suficientă pentru acoperirea consumului a peste 50.000 de gospodării.

Parcul eolian este prevăzut să contribuie și la reducerea emisiilor de CO₂ cu circa 150.000 de tone pe an, echivalentul emisiilor generate de aproximativ 75.000 de autoturisme. Proiectul va consolida poziția județului Galați ca unul dintre cele mai importante centre regionale pentru energie eoliană. 

O dronă care a pătruns marți dimineață în spațiul aerian al României s-a prăbușit singură în zona localității Puiești, județul Vaslui, fără să aibă la bord încărcătură explozivă, a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Aparatul este, potrivit acestuia, probabil aceeași dronă pentru care au fost ridicate aeronave militare, însă acestea nu au reușit să o angajeze.

Moșteanu a precizat că militarii nu au deschis focul și că drona „fie a rămas fără combustibil, fie a pierdut comanda”. Intrarea în spațiul aerian românesc a fost semnalată la ora 06:59, potrivit oficialului.

Întrebat dacă forțele aeriene ar fi putut distruge drona, ministrul a afirmat că acest lucru era posibil doar dacă piloții ar fi reușit să o identifice vizual, să o blocheze pe radar și să o angajeze cu o rachetă. „Mi-aș fi dorit să o dea jos, evident. Și dânșii, cu siguranță, și-ar fi dorit să o poată da jos, în siguranță”, a spus Moșteanu.

Ministrul a declarat că aparatul nu transporta material exploziv, ceea ce a redus riscurile pentru populație. Ancheta privind circumstanțele incidentului este în desfășurare.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele României, Nicușor Dan, a aprobat luni seara Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, document care va fi transmis Parlamentului spre analiză și vot.

Strategia este primul document de acest nivel care a trecut printr-o etapă de transparență publică, recomandările formulate fiind integrate în forma finală.
În cadrul ședinței, CSAT a validat și planul de investiții în industria națională de apărare, în valoare de peste 16,6 miliarde de euro, realizat în baza instrumentului european SAFE. România urmează să transmită Comisiei Europene documentația necesară accesării fondurilor până la finalul acestei săptămâni.

Planul prevede ca 75% din fonduri să fie direcționate către achiziția de echipamente pentru apărare, ordine publică și protecție civilă, iar 25% pentru infrastructură duală, inclusiv tronsoanele de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni. Programele vor necesita producție internă de minimum 50%, în unele cazuri chiar 100%, măsură menită să stimuleze industria românească de apărare. Ulterior aprobării, Guvernul va crea o platformă online de tip „match-making” pentru conectarea companiilor locale cu mari producători europeni din domeniu.

CSAT a mai aprobat Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării, în contextul unui climat internațional tensionat și al riscului unui conflict de durată în proximitatea României. Consiliul subliniază necesitatea creșterii capacității de luptă a Armatei României, revitalizării industriei naționale de apărare și accelerării programelor de înzestrare în cooperare cu NATO și UE.

De asemenea, membrii CSAT au analizat raportul privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, fenomen considerat amenințare la adresa siguranței naționale. Documentul evidențiază extinderea rețelei de centre de tratament, consolidarea sistemului de monitorizare și progresele Poliției Române în destructurarea grupărilor transnaționale.
Consiliul a aprobat și raportul privind participarea României la exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”, care a simulat proceduri de consultare și decizie în situații ce pot activa articolele 4 și 5 ale Tratatului NATO.
Concluziile ședinței vizează creșterea rapidă a capacităților industriei de apărare, atât publice, cât și private, în vederea asigurării independenței strategice și respectării termenelor programelor SAFE, cu finalizare până în 2030.

Senatul a adoptat tacit, luni, două proiecte de lege care prevăd eliminarea contribuției la asigurările de sănătate (CASS) pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului și pentru pensionarii care beneficiază de indemnizații ca veterani de război, văduve sau urmași.

Proiectele au fost adoptate tacit după ce termenul de dezbatere și vot în Senat a expirat, în contextul în care măsura introducerii CASS pentru aceste categorii în această vară a generat critici și proteste.
Potrivit inițiatorilor – în principal parlamentari PSD –, impactul financiar pentru eliminarea contribuției în cazul veteranilor, văduvelor de război, foștilor deținuți politici, invalizilor și personalului monahal este redus, fiind estimat la aproximativ 10,8 milioane de lei pe lună. Documentul justificativ subliniază că măsura reprezintă un gest de recunoștință și sprijin pentru persoane considerate vulnerabile.

Cel de-al doilea proiect vizează scutirea de CASS pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului, inițiatorii avertizând că taxarea acestui drept social risca să descurajeze natalitatea. „Statul român nu își poate permite să transmită semnale descurajatoare pentru femeile care decid să devină mame”, se arată în expunerea de motive.
Ambele inițiative legislative vor fi transmise Camerei Deputaților, care este for decizional.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 120.757.920,54 lei pentru 279 de obiective finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Pentru Componenta C10 – Fondul local au fost efectuate plăți în sumă de 111.707.813,79 lei, aferente celor 241 de facturi depuse pentru elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, precum și pentru proiecte ce vizează dezvoltarea infrastructurii pentru transportul verde.

De asemenea, 9.050.106,75 lei au fost decontați prin Componenta C15 – Educație, bani destinați achitării a 38 de facturi pentru construcția de creșe noi, moderne și conforme cu standardele europene.

Potrivit MDLPA, procesul de decontare continuă pe măsură ce beneficiarii transmit documentele necesare finanțării proiectelor aprobate prin PNRR.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România va transmite pe 28 noiembrie o scrisoare către Comisia Europeană în care va detalia toate demersurile întreprinse pentru îndeplinirea reformei pensiilor magistraților, jalon aflat la baza suspendării unei plăți din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Oficialul avertizează însă că acest pas nu asigură recuperarea fondurilor.

„Această suspendare provine din faptul că, timp de mai bine de patru ani de zile, România n-a îndeplinit o reformă pe care și-a asumat-o sau nu a adus suficiente dovezi că această reformă rezolvă problema de echitate și sustenabilitate în sistemul de pensii”, a declarat Pîslaru, joi, într-o conferință de presă.
Referindu-se la avizul Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul a subliniat că se așteaptă la un răspuns rapid: „În spiritul principiului cooperării loiale între instituții, care e un principiu constituțional, ne așteptăm ca CSM să avizeze cât mai rapid acest proiect. Iar Guvernul își va face datoria și va împinge această reformă până la sfârșit”.

Pîslaru a precizat și care sunt pașii următori în încercarea deblocării fondurilor europene: „Pe 28 noiembrie, când punem scrisoarea cu privire la îndeplinirea acestui jalon, să aducem toate dovezile și foarte explicit vreau să fiu, că guvernul a făcut tot ce a ținut de guvern, că parlamentul a făcut tot ce a ținut de parlament, ca acest jalon să fie îndeplinit”.
Potrivit ministrului, Comisia Europeană ar urma să transmită un răspuns în aproximativ două luni. În acest interval, Pîslaru consideră necesară promulgarea legii, astfel încât procesul de evaluare să aibă la bază un cadru legislativ complet.
„Moment în care sistemul de audit și de verificare al Comisiei Europene va decide dacă elementele întrunite (…) sunt sau nu sunt penalizate proporțional, neproporțional, total, parțial sau cât sunt”, a explicat el.
Dragoș Pîslaru a încheiat prin a avertiza că, în ciuda eforturilor de prezentare a progreselor, rezultatul nu este garantat: „Aceste lucruri […] nu garantează, ca să fiu foarte explicit, că România va putea recupera cei 231 de milioane de euro.”

Forțele Aeriene Române au activat procedurile de reacție rapidă în noaptea de 18 spre 19 noiembrie, după detectarea semnalului unei drone care a pătruns în spațiul aerian național în proximitatea graniței cu Ucraina.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, două aeronave Eurofighter Typhoon ale contingentului german dislocat la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, aflate în serviciul de Poliție aeriană întărită, au decolat la ora 00:25 pentru monitorizarea situației aeriene din zona Deltei Dunării. Măsura a fost luată pe fondul unor atacuri aeriene rusești desfășurate în apropierea frontierei fluviale cu România.

La ora 00:20, autoritățile au transmis un mesaj Ro-Alert pentru nordul județului Tulcea, după ce o dronă a fost detectată pătrunzând aproximativ 8 km în spațiul aerian al României, pe direcția Vâlcov – Periprava – Chilia Veche, unde semnalul acesteia a dispărut de pe radar.

Ulterior, drona a reapărut intermitent timp de aproximativ 12 minute, fiind semnalată pe traiectul Colibași (Republica Moldova) – Foltești – Oancea (România). La ora 00:59 a fost emis un al doilea mesaj Ro-Alert, de această dată pentru nordul județului Galați. În sprijin, Forțele Aeriene Române au ridicat două aeronave F-16 de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
Aeronavele Eurofighter au revenit la sol la ora 01:50, iar F-16 au aterizat în jurul orei 02:30.
Până la acest moment, nu au fost raportate impacturi cu solul ale vreunui vehicul aerian. Echipe specializate sunt pregătite să înceapă căutările la sol pentru identificarea eventualelor resturi, a precizat MApN miercuri dimineață.