Subvenția partidelor politice va fi redusă prin decizia Guvernului. Anunțul a fost făcut miercuri de premierul Ilie Bolojan.

Șeful Guvernului a organizat o conferință de presă pentru a prezentă măsurile fiscale privitoare la reducerea deficitului bugetar. Printre acestea, este vorba despre reducerea subvenției pentru partide.

„Prin rectificarea bugetară veți vedea inclusiv această măsură pe care personal o voi susține (...) în vremurile grele pe care le traversăm, noi trebuie să fim parte în acest efort. (...) Voi propunere o reducere a subvenției pentru partide”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat creșterea TVA. Anunțul a fost făcut miercuri, de la Palatul Victoria. Taxa va avea două valori de 21% și de 11%.

„Vom reașeza TVA la două cote. Cele două cote la care propunem reașezarea sunt de 11% și de 21%. La cota redusă vor rămâne medicamentele, alimentele, serviciile publice de apă și canalizare, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică. Toate celelalte componente vor fi la cota de 21%”, a explicat Ilie Bolojan.

Domeniul HORECA va avea în acest an cotă redusă de TVA.
„Propunem ca și industria HORECA să rămână la acest nivel (...) În luna octombrie se va face o analiză... dacă încasările nu vor crește atunci și aceasta industrie are șanse mari ca de la sfârșitul anului să intre la cota ridicată”, a precizat Ilie Bolojan.

Noile măsuri au fost scoase în dezbatere publică și ar putea fi aprobate săptămâna viitoare de Guvern.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a tras o primă concluzie la o săptămână de la preluarea mandatului. Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă, am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului, a transmis Nazare.

„Prima săptămână de când am preluat, din nou, portofoliul Finanțelor. Ce am găsit și cum arată România astăzi, față de acum cinci ani – în perioada primului meu mandat? Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă. Ani la rând ni s-a spus că România crește. Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creșterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noștri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutați”, a scris Alexandru Nazare, pe Facebook.

Ministrul mai susține că bugetele au fost construite nerealist.

„Realitatea este una singură: în ultimii cinci ani, deficitul bugetar al României a fost constant peste 6% din PIB, atingând vârfuri critice de peste 9%. Totul, în condițiile în care regula europeană recomandă un prag de maximum 3%. Am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului. Consecințele? Dobânzi mai mari la împrumuturi, încredere șubrezită, iar datoria publică s-a dublat. Și, cu toate acestea, ne-am comportat ca și când resursele ar fi inepuizabile. Am trăit pe datorie, pe banii – tot mai scumpi – ai altora, fără să ne preocupe cu adevărat cum generăm bani sănătoși, din interior. Cum creștem o economie competitivă, inovatoare, rezilientă, capabilă să susțină ritmul cheltuielilor publice. Astăzi, punctul critic de la care plecăm este clar: reconstrucția bugetului de stat pe baze solide. Avem o întrebare fundamentală de pus – și de asumat: ce putem colecta corect și eficient și, mai ales, cât ne permitem să cheltuim în mod realist? E momentul adevărului. Să ne privim în oglindă, să recunoaștem greșelile și să avem curajul schimbării. Este singura cale prin care România poate merge mai departe, cu demnitate și cu un model economic viabil”, a adăugat ministrul de Finanțe.

Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a anunțat că se deschide circulația pe drumurile de legătură ale Podului suspendat de la Brăila. Pe pod se circulă de doi ani, dar drumurile de legătură au rămas închise, deși sunt gata de mult timp. Deschiderea se poate face deoarece întreaga lucrare a fost recepționată de statul român, după remedierea tuturor problemelor tehnice.

Anunțul a fost făcut pe Facebook.

„Mâine (vineri, 27 iunie 2025), la ora 10.00, se deschide circulația și pe drumurile de legătură ale Podului suspendat de la Brăila! Se va putea circula inclusiv pe toți cei 19 km ai drumului de legătură Brăila – Jijila care va face conexiunea dintre Podul Suspendat peste Dunăre de la Brăila și județul Tulcea”, a scris Cristian Pistol.

De asemenea, se va deschide circulația pe pasajul CF Brăila - Galați, în lungime de 220 metri, a precizat șeful CNAIR.

Președintele României, Nicușor Dan, participă joi și vineri la reuniunea Consiliului European. Evenimentul reunește liderii statelor din UE. Aceștia vor discuta despre direcțiile strategice de acțiune ale Uniunii.

Reuniunea Consiliului European va avea o agendă extinsă, care reflectă provocările majore cu care se confruntă Uniunea Europeană. Printre temele principale se numără sprijinul pentru Ucraina și consolidarea presiunii asupra Rusiei, criza din Orientul Mijlociu și riscurile legate de securitatea regională, securitatea și apărarea europeană, migrația, extinderea UE, cu accent pe Republica Moldova și Balcanii de Vest, precum și competitivitatea economică și securitatea în regiunea Mării Negre.

Potrivit Administrației Prezidențiale, președintele Nicușor Dan va reitera angajamentul ferm al României față de sprijinirea Ucrainei pe toate palierele – militar, umanitar și economic – și va susține activ integrarea europeană a acesteia. De asemenea, șeful statului va sublinia importanța unei abordări diplomatice și coordonate în ceea ce privește criza din Orientul Mijlociu, exprimând sprijin pentru stabilizarea regiunii și prevenirea escaladării.
Administrația Prezidențială mai anunță că subiectul Republica Moldova va fi abordat ca urmare a solicitărilor României. Astfel, se are în vedere reiterarea sprijinului ferm față de Chișinău în perspectiva Summitului UE-Republica Moldova din 4 iulie 2025 și a alegerilor parlamentare din luna septembrie.

Liderii UE vor evidenția și importanța securității și stabilității în regiunea Mării Negre, salutând Strategia UE pentru această regiune, publicată în mai 2025. Președintele Dan va evidenția faptul că România se va implica activ în implementarea acestei strategii.

Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Drapelului Național. Sub tricolor, România și-a afirmat suveranitatea, a construit democrația și a celebrat performanțele cetățenilor săi, a transmis șeful Guvernului.

Mesajul a fost transmis joi, 26 iunie. Ilie Bolojan a menționat evenimentele importante prin care a trecut România sub tricolor.

„Drapelul național este un simbol al identității noastre și al unității naționale. Cele trei culori – albastru, galben și roșu – au însoțit poporul român în momentele decisive ale istoriei: de la Revoluția de la 1848 și Unirea Principatelor, la câștigarea Independenței, marile războaie mondiale, până la integrarea în Uniunea Europeană și NATO”, a spus Ilie Bolojan.

Drapelul face legătură și cu viitorul.

„Sub tricolor, România și-a afirmat suveranitatea, a construit democrația și a celebrat performanțele cetățenilor săi. Drapelul, alături de celelalte simboluri naționale, leagă trecutul plin de sacrificii de viitorul pe care îl construim împreună. România va reuși dacă rămânem uniți și dacă statul, prin toate componentele sale, acționează cu respect și responsabilitate față de cetățeni. La mulți ani, România! La mulți ani, Drapelului Național!”, a precizat Ilie Bolojan.

Grupul parlamentar USR solicită Biroului Permanent al Camerei Deputaților demiterea lui Mihail Neamțu (AUR) din funcția de președinte al Comisiei pentru cultură. USR susține că Neamțu a avut comportament misogin, violent și incompatibil cu demnitatea unei funcții publice.

Într-o notificare transmisă Biroului Permanent al Camerei Deputaților, USR cere din nou demiterea lui Mihail Neamțu, acuzându-l de „derapaje incalificabile” și de utilizarea unui discurs ofensator la adresa unor femei aflate în poziții cheie din România și din Uniunea Europeană.

Ultimul episod invocat este publicarea unei fotografii trucate cu Oana Țoiu, ministrul de Externe, însoțită de un mesaj defăimător. Postarea a fost între tump ștearsă.
USR mai susține că nu este vorba despre un incident izolat. USR amintește că a mai cerut revocarea lui Neamțu la finalul lunii martie și începutul lunii aprilie, ca urmare a unui videoclip în care deputatul AUR reacționează agresiv față de cetățeni care îl întreabă despre legătura sa cu controversatul finanțator Bogdan Peșchir. De asemenea, formațiunea amintește și de un episod în care Neamțu a distribuit o imagine ofensatoare la adresa unor lideri europeni precum Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene), Christina Lagarde (președinta BCE) și Kaja Kallas (șefa politicii externe a UE).

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat luni decretul privind numirea Guvernului Bolojan. Ulterior, membrii cabinetului în frunte cu premierul Ilie Bolojan au depus jurământul. La finalul ceremoniei, s-a desfășurat prima ședință a Executivului.

Anunțul a fost făcut luni de Administrația Prezidențială.

„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat luni, 23 iunie 2025, decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componență:
Ilie-Gavril Bolojan - prim-ministru, Marian Neacșu - viceprim-ministru, Tánczos Barna - viceprim-ministru, Michael-Dragoș Anastasiu - viceprim-ministru, Marian-Cătălin Predoiu - viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Liviu-Ionuț Moșteanu - viceprim-ministru, ministrul apărării naționale, Ciprian-Constantin Șerban - ministrul transporturilor și infrastructurii, Alexandru Nazare - ministrul finanțelor, Radu Marinescu - ministrul justiției, Florin-Ionuț Barbu - ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Bogdan-Gruia Ivan - ministrul energiei, Alexandru-Florin Rogobete - ministrul sănătății, Dragoș-Nicolae Pîslaru - ministrul investițiilor și proiectelor europene, Daniel-Ovidiu David - ministrul educației și cercetării, Oana-Silvia Țoiu - ministrul afacerilor externe, Diana-Anda Buzoianu - ministrul mediului, apelor și pădurilor, Petre-Florin Manole - ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, Radu-Dinel Miruță - ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Cseke Attila-Zoltán - ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației și Demeter András István - ministrul culturii.”

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului României s-a desfășurat luni seara, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni. Apoi, miniștrii au participat la prima ședință a Cabinetului.

Bogdan Ivan a anunță intenția României de a găzdui Black Sea AI Gigafactory, o fabrică AI de ultimă generație care va deservi inclusiv Republica Moldova și întreaga regiune a Mării Negre.

Fostul ministru al Economiei a anunțat luni transmiterea de Autoritatea pentru Digitalizarea României a scrisorii de intenție pentru găzduirea Black Sea AI Gigafactory, parte a unei inițiative strategice europene care vizează consolidarea suveranității tehnologice și a capacităților continentale în domeniul inteligenței artificiale, în deplină conformitate cu AI Act și obiectivele Uniunii privind suveranitatea tehnologică. Documentul a fost a transmis Comisiei Europene, prin EuroHPC Joint Undertaking.

„Proiectul depus nu este doar despre construirea unui AI Giga Factory în România, ci reprezintă accesul real la infrastructură de ultimă generație pentru frații noștri din Republica Moldova, pentru statele din zona Mării Negre – și aici trebuie să menționez Ucraina și Turcia – care și-au exprimat susținerea fermă față de această nevoie comună. Această inițiativă este despre aducerea valorilor europene la Marea Neagră: valori precum cooperarea, inovația, suveranitatea tehnologică, securitatea cibernetică, incluziunea și reziliența. Este despre a ne asigura că nicio țară din această regiune nu rămâne în urmă. Nu construim doar o fabrică de AI, punem bazele unei regiuni a Mării Negre conectate, sigure și pregătite pentru viitor, ancorate în spiritul unității europene comune”, a precizat Bogdan Ivan.

Propunerea României este susținută de un consorțiu național reprezentativ, format din actori publici, privați și academici de mare prestigiu și vizează dezvoltarea unei infrastructuri AI de ultimă generație, cu arhitectură hibridă, capabilă să deservească atât procese complexe de antrenare, cât și de inferență AI, într-un cadru operațional robust, sigur și sustenabil.

Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații distincte: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II), ambele selectate pentru avantajele strategice în materie de energie, infrastructură digitală și acces la conectivitate internațională de înaltă capacitate. Astfel, vorbim de un proiect ce va fi alimentat de un mix energetic de până la până la maxim 1.500 MW, sigur, accesibil și sustenabil, care poziționează România ca un centru strategic pentru calculul de înaltă performanță, respectând mediul, cu energie nucleară fără emisii de carbon.

Propunerea României este unică la nivel european prin facilitățile oferite: Cernavodă beneficiază de alimentare directă din surse nucleare și de infrastructură digitală conectată la noduri europene majore prin fibră optică și cabluri submarine, în timp ce Doicești oferă un sit industrial cu potențial de co-localizare SMR, răcire hibridă și integrare în rețeaua națională de comunicații de mare viteză.
Consorțiul implică parteneri strategici din mediul privat și sectorul public, alături de cele mai importante universități din România; beneficiari strategici precum companii din domenii precum energie, bunuri de larg consum, tehnologii avansate, dar și startup-uri inovatoare și institute de cercetare. Consorțiul va fi extins și consolidat pentru a reflecta mai bine cerințele pieței și amploarea acțiunii planificate.
În elaborarea acestei aplicații, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a beneficiat de sprijinul experților internaționali din cadrul Băncii Mondiale și a biroului din România al organizației.
România își asumă un rol activ în susținerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene în materie de AI, cloud federat și infrastructură HPC, oferind un model operațional bazat pe un vehicul juridic dedicat (SPV), guvernanță neutră și acces transparent, iar accesul în consorțiu este deschis si celorlalte companii interesate și state din UE.
Dimensiunea de securitate cibernetică este una prioritară, fiind sprijinită de expertiza acumulată de România în acest domeniu, inclusiv prin găzduirea Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC).
Pe lângă contribuția la consolidarea capacității AI europene, proiectul propus va funcționa ca un catalizator pentru inovare în Europa Centrală și de Est, cu impact direct asupra proceselor de reconstrucție digitală din Ucraina, integrare tehnologică în Republica Moldova și extindere a serviciilor AI către Serbia și Turcia.
Candidatura României reflectă un angajament ferm față de valorile europene și un plan solid de execuție. AI Gigafactory va constitui un punct de referință pentru suveranitatea digitală a Uniunii Europene și un instrument operațional pentru accelerarea transformării digitale în regiune, a precizat Ministerul Economiei.

Ion Iliescu, fost președinte al României, rămâne internat la terapie intensivă, a anunțat luni dimineața Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.

„În legătură cu starea de sănătate a domnului Ion Iliescu, internat în cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, precizăm următoarele: Pacientul este conștient, stabil cardiovascular, în continuare cu necesar de asistare minimă respiratorie și necesar de oxigen. Se menține internarea în secția de terapie intensivă pentru acordarea îngrijirilor medicale avansate sub supravegherea echipei medicale multidisciplinare”, a transmis spitalul.

Ion Iliescu, în vârstă de 95 de ani, este internat de două săptămâni, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar.