Federația Sanitas anunță că membrii săi au votat pentru declanșarea unor acțiuni de protest, inclusiv greva generală, în cazul în care Guvernul va menține decizia de reducere cu 10% a fondului de salarii din sistemul de sănătate și asistență socială.

Decizia vine în urma unui sondaj realizat în rândul angajaților din cele două domenii, la care au participat 10.152 de membri de sindicat. Potrivit federației, majoritatea covârșitoare a respondenților susține declanșarea unei forme de grevă, considerând măsura una inechitabilă și dăunătoare pentru funcționarea sistemelor publice.

Pe lângă grevă, sindicaliștii iau în calcul și alte forme de protest, precum mitinguri, marșuri, pichetări ale instituțiilor publice sau acțiuni de avertisment, în funcție de evoluția dialogului cu autoritățile.
Federația Sanitas avertizează că reducerea fondului de salarii ar putea avea consecințe grave, printre care scăderea motivației personalului, accentuarea deficitului de angajați, creșterea riscului de plecări din sistem și afectarea calității serviciilor medicale și sociale.

„Angajații din sănătate și asistență socială sunt deja supuși unei presiuni enorme. Tăierea veniturilor reprezintă o linie roșie care nu poate fi acceptată”, a declarat președintele Federației Sanitas, Iulian Pope.
Reprezentanții federației au precizat că vor anunța public, în perioada următoare, calendarul și formele concrete de protest, în funcție de răspunsul autorităților.

Eurodeputatul Victor Negrescu a anunțat că a propus, cu sprijinul social-democraților europeni, introducerea unei taxe la nivelul Uniunii Europene asupra companiilor din industria de pariuri și jocuri de noroc online, ca sursă alternativă de finanțare pentru educație și politici de tineret.

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană nu dispune în prezent de suficiente resurse financiare pentru a acoperi nevoile actuale ale statelor membre, inclusiv ale României, iar o parte dintre propunerile analizate pentru creșterea veniturilor ar putea afecta direct anumite țări.

În acest context, Victor Negrescu a precizat că, împreună cu intergrupul Parlamentului European privind educația, a depus un amendament la raportul referitor la viitorul Cadrului Financiar Multianual, semnat de peste 20 de eurodeputați, prin care se solicită alocarea a 20% din viitorul buget european pe termen lung pentru educație și formarea competențelor.

Inițiatorii argumentează că industria pariurilor online generează anual venituri de ordinul sutelor de miliarde de euro și beneficiază de piața unică europeană, în condițiile în care nu există un cadru comun de reglementare la nivelul UE. Diferențele mari de taxare între statele membre, lipsa unor standarde comune pentru protecția minorilor și prevenirea dependenței, precum și combaterea insuficientă a evaziunii și activităților ilegale sunt alte probleme semnalate.
Propunerea vizează introducerea unor reguli europene clare, combaterea activităților ilegale și aplicarea unui mecanism de taxare suplimentară bazat pe profiturile companiilor, fără a taxa direct cetățenii. Fondurile colectate ar urma să fie direcționate către educație, politici de tineret, dezvoltarea competențelor digitale și măsuri de prevenție.

Activele combinatului siderurgic Liberty Galați vor fi scoase la vânzare pentru suma de 690 de milioane de euro, în cadrul unei licitații internaționale programate pe 12 martie, după ce planul de restructurare a companiei a fost aprobat de comitetul interministerial, au declarat surse din industrie.

„Licitația internațională va avea loc pe 12 martie. Regulamentul de vânzare și caietul de sarcini vor fi finalizate până luni, iar garanția de participare va fi de 7%”, a declarat Remus Borza, președintele Euro Insol, administratorul concordatar al combinatului, citat de Ziarul Financiar.

Evaluarea activelor a fost realizată de compania românească Darian. Până în prezent, 13 investitori și-au exprimat interesul pentru preluarea activelor Liberty Galați.

Printre potențialii cumpărători se numără grupuri industriale din India, China, Turcia, Ucraina și Irak, precum și o companie românească – UMB Grup, deținută de Dorinel Umbrărescu. Pe listă se mai află JSW Steel și Jindal Group (India), DeLong Steel (China), KMC Steel (Turcia), Galiawa Group (Irak) și Metinvest (Ucraina), grup controlat de miliardarul Rinat Akhmetov. Metinvest este deja prezent în România, după achiziția ArcelorMittal Tubular Products Iași, finalizată în decembrie 2025.
Liberty Galați, controlată de grupul Liberty al investitorului indiano-britanic Sanjeev Gupta, a intrat în concordat preventiv în martie 2024, pentru a evita falimentul. De atunci, activitatea combinatului a fost sever redusă. Aproximativ 3.300 de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic, iar în prezent mai puțin de 200 mai lucrează efectiv. Salariile nu au mai fost plătite de peste două luni și jumătate.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, compania a raportat în 2021 o cifră de afaceri de peste 9,3 miliarde de lei și un profit de circa 1,36 miliarde de lei, însă a intrat ulterior pe pierdere. În 2023, pierderile au depășit 2,2 miliarde de lei, iar cifra de afaceri a scăzut la 3,65 miliarde de lei. În 2024, cifra de afaceri s-a redus la aproximativ 2,1 miliarde de lei, cu pierderi de peste 1,6 miliarde de lei.
Statul este unul dintre principalii creditori ai combinatului, prin ANAF, care are de recuperat circa 150 de milioane de euro, și EximBank, cu aproximativ 300 de milioane de euro. Recuperarea acestor sume depinde de succesul procedurii de vânzare.
Guvernul a constituit, în septembrie 2024, un comitet interministerial pentru gestionarea situației Liberty Galați, combinatul fiind considerat strategic pentru industria construcțiilor, sectorul naval și marile proiecte de infrastructură.

Premierul Ilie Bolojan efectuează marți și miercuri o vizită oficială în Germania, unde va avea o întrevedere cu cancelarul federal Friedrich Merz. Discuțiile vor fi urmate de o conferință de presă comună, la Cancelaria Federală de la Berlin.

Agenda vizitei include întâlniri cu membri ai Bundestagului, reprezentanți ai Camerei Germane de Comerț și Industrie, ai Federației Industriilor, precum și cu lideri ai comunității evreiești și ai comunității românești din Germania.
Marți după-amiază, premierul român se va întâlni cu președintele Camerei Germane de Comerț și Industrie, Peter Adrian. Miercuri, sunt programate discuții cu vicepreședintele Parlamentului Federal, Andrea Lindholz, cu lideri ai Grupului Parlamentar CDU și cu reprezentanți ai mediului economic german.

În cadrul vizitei, Ilie Bolojan va depune o coroană de flori la Memorialul Evreilor Uciși în Europa și va avea o întrevedere cu directorul Fundației Memorialului.
Premierul este însoțit de membri ai Guvernului, reprezentanți ai Armatei Române și de ambasadorul României în Germania. Vizita are ca obiectiv consolidarea relațiilor politice, economice și strategice dintre România și Germania.

Ministerul Educației a lansat un apel către școlile interesate să participe la pilotarea unui nou tip de standarde naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Programul are ca scop uniformizarea modului în care sunt evaluați elevii în România.
Bogdan Cristescu, directorul general al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), a explicat într-un interviu pentru Radio România Iași că standardele descriu ce știe și ce poate face un elev la trei niveluri de performanță: bază, consolidat și avansat.

Nivelul avansat corespunde practic intervalului de note 9–10.

Pilotarea standardelor va avea loc între martie și iunie în școli selectate, iar profesorii nu vor fi obligați să schimbe sistemul de notare. Scopul este ca acestea să fie folosite ca reper și pentru a oferi feedback privind claritatea și aplicabilitatea lor.
Cristescu a menționat că, pe termen lung, aceste standarde ar putea influența modul în care notele de la clasă sunt luate în calcul pentru parcursul educațional al elevilor, inclusiv pentru admiterea la liceu, dar cel mai devreme după aproximativ patru ani, adică începând cu 2028–2029.

Potrivit oficialului CNCE, noul sistem nu va înlocui Evaluarea Națională, ci va funcționa complementar, contribuind la o distribuție mai echilibrată a notelor și la o evaluare mai coerentă la nivel național.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis explicații privind modificările legislative adoptate de Ucraina în domeniul cetățeniei, precizând că noua lege nu se referă la persoanele care dețin deja cetățenia ucraineană și are ca obiectiv principal facilitarea obținerii acesteia de către anumite categorii de cetățeni străini și de membrii comunităților ucrainene din diaspora.

Potrivit MAE, în ultimii trei ani, legislația ucraineană a fost amendată pentru a permite obținerea cetățeniei ucrainene fără renunțarea la alte cetățenii de către cetățeni străini care au luptat ca voluntari în forțele armate ucrainene, au desfășurat activități umanitare pe teritoriul Ucrainei, precum și de către membrii familiilor acestora. Totodată, modificările urmăresc menținerea și consolidarea legăturilor cu comunitățile ucrainene din afara granițelor.
MAE subliniază că legea, adoptată în iunie 2025 și intrată în vigoare la 16 ianuarie 2026, nu afectează statutul cetățenilor ucraineni existenți. Actul normativ vizează în principal comunitățile ucrainene din străinătate, statele incluse pe prima listă aprobată de guvernul de la Kiev fiind cele cu cele mai numeroase comunități ucrainene.

România nu se regăsește pe lista statelor pentru care Ucraina a reglementat posibilitatea acordurilor de dublă cetățenie. În prezent, lista include Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada, ai căror cetățeni pot dobândi cetățenia ucraineană fără a renunța la cea de origine.
Modificările legislative au generat îngrijorări în rândul comunităților de români din Ucraina și reacții politice în România.

Europarlamentarul Victor Negrescu a declarat că acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur a generat dezbateri legitime, subliniind necesitatea unei abordări echilibrate, care să susțină comerțul internațional, dar și să protejeze fermierii, IMM-urile și standardele europene de siguranță alimentară și de mediu.

Negrescu a arătat că România are nevoie de deschidere economică și acces la piețe noi, însă acordurile comerciale trebuie să fie corecte, transparente și să respecte regulile Uniunii Europene, inclusiv cele privind protecția consumatorilor, calitatea produselor și sănătatea publică.

În acest context, europarlamentarul a precizat că a avut discuții detaliate cu comisarul european pentru comerț și securitate economică, Maroš Šefčovič, și cu comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, precum și cu alți lideri europeni, solicitând garanții suplimentare pentru România, controale mai stricte asupra produselor provenite din Mercosur, fonduri mai mari și sprijin pentru promovarea companiilor românești.

Victor Negrescu a evidențiat importanța dialogului cu fermierii și mediul de afaceri și a avertizat că lipsa acestuia favorizează radicalizarea discursului public. Totodată, el a făcut apel la unitatea forțelor politice pro-europene și la asumarea unor dezbateri oneste.
În calitate de responsabil pe teme bugetare, europarlamentarul a anunțat că va continua demersurile pentru un buget european mai mare destinat agriculturii, fermierilor și IMM-urilor din România, existând perspective ca pachetul agricol al țării noastre să crească cu aproape 13%, până la circa 24 de miliarde de euro, în perioada 2028–2034.

Studiul de fezabilitate pentru drumul de mare viteză București–Giurgiu începe luni, termenul de realizare a documentației fiind de 16 luni, au anunțat reprezentanții Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR).

Contractul pentru proiectarea preliminară a autostrăzii sau drumului expres București–Giurgiu a fost semnat în decembrie 2025 cu o asociere de firme de inginerie din România și Turcia. Proiectul este finanțat din fonduri europene, valoarea contractului fiind de 34 de milioane de lei.

În cadrul studiului de fezabilitate vor fi analizate profilul drumului – autostradă sau drum expres –, variantele de traseu, precum și structura și conexiunile cu alte obiective de investiții, inclusiv viitorul Pod peste Dunăre Giurgiu–Ruse.
Totodată, CNIR a solicitat o analiză comparativă privind soluțiile tehnice și utilizarea materialelor de construcții, urmând să fie evaluată eficiența sistemului rutier din beton de ciment față de cel realizat din bitum, inclusiv din perspectiva utilizării materialelor din producția internă.

Documentația rezultată va sta la baza lansării licitației pentru etapa de proiectare și execuție. Drumul de mare viteză București–Giurgiu este primul proiect de acest tip care asigură conexiunea rutieră rapidă cu Bulgaria și are un rol strategic în dezvoltarea transportului și a conectivității regionale.

Europarlamentarul Victor Negrescu a lansat un avertisment la Parlamentul European, subliniind că anul 2026 riscă să fie un moment decisiv în politica internațională și că România trebuie să fie prezentă și influentă în procesul decizional european.
Negrescu a făcut declarațiile în cadrul evenimentului „10 lucruri de urmărit în 2026”, organizat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS).

El a atras atenția că securitatea nu mai este o teorie, iar războiul de la granițele Uniunii Europene, atacurile hibride și campaniile de dezinformare cer decizii ferme, în special pentru România, aflată pe flancul estic al UE. „Aceasta înseamnă Marea Neagră, infrastructură strategică și un rol mai puternic în securitatea regională”, a declarat Negrescu.

Europarlamentarul a mai evidențiat că democrația și statul social sunt sub presiune și a pledat pentru o Europă care să apere regulile comune, drepturile fundamentale și coeziunea socială.
De asemenea, 2026 va fi crucial și pentru economia și bugetul european post-2027, miza României fiind investiții, locuri de muncă și reducerea decalajelor. „România trebuie să fie prezentă și influentă la masa deciziilor europene, conștientă că fiecare poziție îi poate influența destinul”, a subliniat Victor Negrescu.

Premierul Ilie Bolojan a transmis luni un mesaj de solidaritate cu poporul spaniol și condoleanțe familiilor victimelor accidentului de tren din Andaluzia.

„Guvernul României își exprimă solidaritatea cu poporul spaniol, urmare a accidentului de tren care a avut loc în Andaluzia. Gândurile noastre se îndreaptă către toți cei afectați și către familiile lor în aceste momente extrem de dificile”, a declarat premierul.

Conform bilanțului provizoriu, accidentul a provocat 39 de decese și aproximativ 170 de răniți. Incidentul a implicat trenul Iryo 6189 Malaga–Madrid, care a deraiat la Adamuz și a ajuns pe linia adiacentă, iar un alt tren care circula din Madrid spre Huelva a deraiat la rândul său, potrivit administratorului infrastructurii feroviare spaniole, Adif.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că, prin Consulatul General al României la Sevilla, a întreprins demersuri pentru a verifica dacă printre victime se află cetățeni români.