Proiectul de buget al Camerei Deputaților pentru anul 2026 prevede credite de angajament de 989,9 milioane de lei și credite bugetare de 634,6 milioane de lei, finanțate de la bugetul de stat, potrivit documentelor oficiale.

Din totalul creditelor bugetare, 632,37 milioane de lei sunt alocate activității proprii a Camerei Deputaților, iar 2,246 milioane de lei merg către Institutul Român pentru Drepturile Omului, instituție aflată în subordinea forului legislativ.

Cheltuielile de personal se ridică la 405,959 milioane de lei, acoperind plata indemnizațiilor demnitarilor, salariile personalului, indemnizațiile de hrană, voucherele de vacanță și cheltuielile aferente deplasărilor interne și externe. Pentru salariații Institutului Român pentru Drepturile Omului sunt prevăzute 1,635 milioane de lei.
Pentru bunuri și servicii, Camera Deputaților a alocat 101,749 milioane de lei, destinați funcționării sediului, activității legislative, cheltuielilor de protocol, deplasărilor și reparațiilor curente. Din această sumă, 570 mii de lei revin Institutului Român pentru Drepturile Omului.

La capitolul „Alte transferuri” sunt prevăzuți 185 mii de lei pentru contribuțiile către organisme internaționale, iar pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare sunt alocate 707 mii de lei, pentru proiectul „Dialog Social transparent, deschis și participativ”.
Bugetul include și 3,209 milioane de lei la capitolul „Alte cheltuieli”, destinat plății contribuțiilor pentru persoanele cu handicap neîncadrate și indemnizațiilor pentru stagiarii aflați în internship.

Pentru investiții și reparații capitale, sunt prevăzute 428,092 milioane de lei credite de angajament și 72,807 milioane de lei credite bugetare, fonduri care vor fi folosite pentru creșterea eficienței energetice a Palatului Parlamentului, modernizarea sistemelor tehnice și achiziția de licențe software.
Camera Deputaților estimează pentru 2026 venituri proprii de 13,5 milioane de lei și cheltuieli de 28,154 milioane de lei, diferența urmând să fie acoperită din disponibilul anului precedent. Proiectul de buget urmează să fie supus aprobării plenului Camerei Deputaților, conform Regulamentului forului legislativ.

Interesul pentru fondurile europene alocate prin Programul pentru Tranziție Justă este foarte ridicat în județul Galați, unde valoarea proiectelor depuse este de peste două ori mai mare decât bugetul alocat, potrivit datelor prezentate de autoritățile județene.
Până la începutul lunii decembrie, 166 de companii din județul Galați au depus cereri de finanțare prin componenta „Sprijin pentru creșterea durabilă a microîntreprinderilor și crearea de locuri de muncă”.

Valoarea totală a sumelor solicitate ajunge la 41,7 milioane de euro, în condițiile în care bugetul alocat pentru județ este de 22,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă 185,65% din alocarea disponibilă.

„Este un interes foarte mare. Estimăm că vor fi create aproximativ 350 de locuri de muncă în cadrul proiectelor depuse. Șase proiecte sunt selectate pentru acordarea finanțării, iar acestea se află în prezent în evaluare tehnică și financiară”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Un interes ridicat se înregistrează și pentru o altă linie de finanțare din cadrul Programului pentru Tranziție Justă. Astfel, 56 de companii gălățene au fost deja acceptate într-un program cu un buget total de 84,6 milioane de euro.
Valoarea cumulată a proiectelor din județul Galați se ridică la 177,5 milioane de euro, sumă care include finanțarea europeană, contribuția de la bugetul de stat și aportul beneficiarilor. Potrivit autorităților, proiectele urmează să fie finalizate până în aprilie 2027 și vor duce la crearea a 859 de locuri de muncă.

Lucrările de refacere a Planșeului Unirii au ajuns într-o etapă importantă, a anunțat luni primarul Sectorului 4 al Capitalei, Daniel Băluță.

Anunțul a fost făcut pe Facebook, unde edilul a precizat că proiectul vizează rezolvarea unei probleme structurale majore a Bucureștiului. „Refacerea din temelii a Planșeului Unirii nu înseamnă doar reconstruirea unei simple plăci de beton, ci punerea în siguranță a centrului Capitalei, una dintre cele mai complexe zone ale orașului”, a transmis Băluță.

Potrivit primarului, lucrările continuă și pe parcursul iernii, fiind active trei dintre cele patru etape ale proiectului. În prezent, se desfășoară demolarea planșeului existent, execuția piloților de fundare și realizarea grinzii de coronament.
În ceea ce privește noul planșeu, constructorii au finalizat două tronsoane, iar în alte zone sunt în curs lucrări de armare, astfel încât, la începutul anului viitor, să poată fi realizate noi turnări de beton, a mai precizat Daniel Băluță.

Ministrul Educației, Daniel David, și-a prezentat demisia luni, potrivit unor surse politice, după ce a refuzat să aplice noi reduceri de cheltuieli în domeniile Educație și Cercetare, solicitate de premier în contextul măsurilor de diminuare a deficitului bugetar.

Sursele citate arată că ministrul a argumentat că Educația și Cercetarea au fost deja afectate de reduceri în primul val de măsuri și că nu poate accepta tăieri suplimentare de fonduri fără a afecta funcționarea sistemului.

Duminică seară, într-o intervenție la TVR INFO, Daniel David declara că se gândește la plecarea din funcție în 2026, precizând că este „un lucru la care se gândește în aceste zile”. El a subliniat că nu are și nu vizează o carieră politică, considerând că și-a adus contribuția și că și-a amânat plecarea de mai multe ori.

Totodată, ministrul afirma că ar fi important ca elaborarea bugetului pentru anul viitor să fie realizată de un ministru care va rămâne în funcție și va putea gestiona implementarea acestuia.
Până la acest moment, Guvernul nu a făcut un anunț oficial privind demisia sau numirea unui ministru interimar.

Guvernul a aprobat alocarea a peste 2,6 miliarde de lei din Fondul pentru Mediu pentru continuarea proiectelor de apă, canalizare și gestionare a deșeurilor preluate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Decizia a fost adoptată în ședința de joi, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin aprobarea hotărârii de guvern privind rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Fondului pentru Mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM).

Potrivit actului normativ, finanțarea este destinată proiectelor care au înregistrat un progres fizic de până la 30% și care nu mai pot fi încadrate integral în alocările și jaloanele aferente Componentelor 1 și 3 din PNRR. Astfel, investițiile vor fi continuate fără întreruperi, finanțarea fiind preluată de AFM.

Ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat că bugetul aprobat permite menținerea în derulare a unor investiții esențiale pentru comunitățile locale. „Bugetul aprobat astăzi permite continuarea acestor investiții vitale pentru multe comunități prin Fondul pentru Mediu. Vorbim despre proiecte care vizează dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare, managementul deșeurilor, împădurirea terenurilor degradate și programul de stimulare a înnoirii parcului auto național”, a precizat aceasta.
Din suma totală, aproximativ 2,3 miliarde de lei sunt alocate Componentei 1 – Managementul apei, care vizează sprijinirea conectării populației cu venituri reduse la rețelele de alimentare cu apă și canalizare, precum și extinderea acestor sisteme în aglomerări urbane și rurale cu peste 2.000 de locuitori.

Pentru Componenta 3 – Managementul deșeurilor, destinată dezvoltării și modernizării sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel județean și local, a fost alocată suma de 348 de milioane de lei.
Măsura este susținută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2025, care stabilește cadrul pentru continuarea proiectelor de infrastructură finanțate prin PNRR, în contextul ajustării calendarului și jaloanelor asumate de România la nivel european.

Ministerul Culturii anunță inițierea unei noi legi a managementului cultural, pe care o consideră atât necesară, cât și urgentă, în contextul în care actualul cadru legislativ este depășit și contestat pe scară largă.

Potrivit instituției, aplicarea unor criterii mai riguroase în concursurile pentru conducerea instituțiilor de cultură a dus, în numeroase cazuri, la respingerea tuturor candidaturilor, situație care evidențiază limitele legii aflate în vigoare. În același timp, Ministerul Culturii remarcă un interes crescut al publicului și al mediului cultural față de concursurile organizate în ultimele luni.

Ministrul Culturii, Demeter András István, afirmă că noul proiect legislativ răspunde întrebărilor și criticilor formulate în spațiul public și are ca obiectiv organizarea unor concursuri corecte, cu comisii independente, precum și creșterea nivelului de transparență și accesibilitate în procesul de selecție a managerilor culturali.
„Am promis concursuri corecte, comisii serioase și independente, transparență și accesibilitate, iar aceste principii se regăsesc în dispozițiile noii legi”, a declarat ministrul Culturii.
Proiectul de lege va fi supus unei consultări publice de 30 de zile, perioadă în care Ministerul Culturii așteaptă comentarii și propuneri care să contribuie la îmbunătățirea textului legislativ. Ulterior, după adoptarea de către Guvern, inițiativa va fi dezbătută în Parlament, iar forma finală va fi stabilită prin votul legislativului.
„Doar prin dialog putem ajunge la cea mai bună versiune a legii”, a mai precizat ministrul Culturii.

Guvernul a modificat Legea sănătății, în vederea eliminării blocajelor administrative din sistemul medical și asigurării continuității activității medicale, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Potrivit ministrului, modificările creează cadrul necesar pentru ajustări legislative care vizează recunoașterea profesională, eliberarea documentelor de atestare și protejarea resursei umane din sănătate. Una dintre principalele măsuri prevede continuarea, și în anul 2026, a cumulului pensiei cu salariul în sistemul sanitar.

În urma deciziei Guvernului, regulile generale de limitare nu se aplică concursului național de rezidențiat, nici concursurilor sau examenelor pentru ocuparea posturilor prin integrare clinică. De asemenea, printr-un memorandum aprobat la propunerea Ministerului Sănătății, pot fi organizate concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din spitale.

Executivul a clarificat și situația medicilor și farmaciștilor care devin cadre didactice după intrarea în sistem, aceștia putându-și continua activitatea clinică fără proceduri birocratice suplimentare. Integrarea clinică se va realiza prin adaptarea raportului de muncă.
Totodată, Guvernul facilitează accesul în sistem al medicilor români din diaspora, prin accelerarea procedurilor de recunoaștere profesională. Ministrul Sănătății a precizat că vor fi eliminate întârzierile administrative, iar dosarele vor fi soluționate în termene mai scurte, prin proceduri transparente și previzibile.

„Sănătatea trebuie să meargă înainte. Toate aceste măsuri au un scop simplu: un sistem de sănătate care funcționează – deschis, coerent și stabil, construit pentru pacienți”, a declarat Alexandru Rogobete.
Potrivit Guvernului, măsurile sunt necesare pentru menținerea în sistem a personalului medical cu experiență, în special în specialitățile deficitare, și pentru asigurarea continuității serviciilor medicale.

Senatul a adoptat, săptămâna aceasta în calitate de cameră decizională, inițiativa legislativă depusă de fosta senatoare USR Silvia Dinică, în prezent secretar de stat în Ministerul Muncii, care vizează creșterea accesibilității învățământului superior pentru studenții cu dizabilități.

Potrivit inițiatorilor, legea urmărește eliminarea barierelor fizice, digitale și educaționale din mediul universitar și crearea unor condiții reale de egalitate de șanse pentru tinerii cu dizabilități și cu cerințe educaționale speciale.
„Fiecare tânăr merită șansa de a-și construi viitorul, iar statul trebuie să garanteze această șansă. Dacă un student cu dizabilități nu poate ajunge fizic la facultate, trebuie să poată participa online. Iar pentru studenții surzi, Limba Semnelor Române trebuie tratată ca limbă maternă, așa cum prevede deja legea”, a declarat Silvia Dinică.

În plenul Senatului, președintele Comisiei pentru învățământ, senatorul USR Irineu Darău, a subliniat că noile prevederi creează premisele unui sistem universitar incluziv. „Vrem ca un student cu dizabilități să poată face tot ce face un student fără dizabilități. Nu ne dorim abandon universitar din cauza unor limitări ale infrastructurii. Inițiativa include, pe lângă persoanele cu dizabilități, și pe cele cu nevoi educaționale speciale, așa cum se întâmplă în învățământul preuniversitar”, a afirmat Darău.

Printre prevederile adoptate se numără dreptul studenților cu dizabilități de a participa online la cursuri și seminare atunci când nu se pot deplasa fizic la facultate sau când campusurile nu sunt complet accesibilizate, includerea explicită a limbii semnelor, precum și recunoașterea persoanelor cu cerințe educaționale speciale în învățământul superior.
Inițiativa a fost adoptată cu 113 voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” și o abținere. Legea urmează să fie trimisă spre promulgare președintelui României, Nicușor Dan.

Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal a decis ca primarul ales al Capitalei, Ciprian Ciucu, să preia coordonarea filialei PNL București, în urma unei propuneri formulate de președintele partidului, Ilie Bolojan. Măsura face parte dintr-un proces mai amplu de reorganizare a partidului la nivelul Capitalei.

Potrivit unui comunicat transmis după ședința BPN, Ciprian Ciucu va avea ca principală atribuție evaluarea activității organizațiilor liberale din sectoarele 2, 3, 4 și 5. Analiza urmează să fie realizată până la finalul lunii ianuarie 2026, iar concluziile vor sta la baza unor măsuri menite să îmbunătățească funcționarea filialelor de sector.

În plus, primarul ales al Bucureștiului va coordona grupul consilierilor generali ai PNL din Consiliul General al Municipiului București. Totodată, acesta a primit mandat politic din partea conducerii partidului pentru a negocia, la nivelul Capitalei, cu celelalte formațiuni politice reprezentate în administrația locală.

Deciziile adoptate de Biroul Politic Național vin într-un context în care PNL își propune o consolidare a poziției politice în București și o eficientizare a activității organizațiilor locale, în perspectiva următoarelor cicluri electorale.

Coaliția de guvernare s-a reunit pe 17 decembrie, în prezența liderilor PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale, și a ajuns la un acord privind principalele măsuri economice și administrative pentru anul 2026.
Printre deciziile adoptate se numără:

Reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale, fără afectarea salariilor de bază; pentru administrația locală, se menține decizia anterioară a coaliției. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației urmează să finalizeze actul normativ pentru angajarea răspunderii Guvernului.
Reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori și deputați.
Reducerea cu 10% a subvențiilor acordate partidelor politice.
Reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% de la 1 ianuarie 2026, urmând ca acesta să fie eliminat din 2027.
Creșterea salariului minim la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026.

Măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 și incluse în proiecția bugetară a anului viitor.
Potrivit liderilor coaliției, aceste decizii vizează echilibrarea finanțelor publice, creșterea salariilor și stimularea dezvoltării economice, respectând angajamentele asumate prin planul bugetar pentru anul viitor.