Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că pe listele partidului pe care îl conduce nu va fi niciun candidat trimis în judecată. Anunțul a fost făcut la Iași, acolo unde Ciolacu a participat la pelerinajul de Sf. Parascheva.

Decizia finală va fi luată luată în cadrul Consiliului Politic Național al PSD.

„Ce pot să spun, în schimb, cu certitudine, mâine (marți, 15 octombrie) am un Consiliu Politic Național. Și vă anunț oficial că o să cer colegilor mei ca niciun candidat pe listele Partidului Social-Democrat să nu fie, dacă este, trimis în judecată”, a declarat Marcel Ciolacu.

Propunerea lui Ciolacu îi vizează și pe cei condamnați în primă instanță.

„Nu dacă are o sentință în prima instanță. Și veți vedea că niciun candidat pe listele Partidului Social-Democrat nu va fi, dacă este trimis în judecată într-o cauză penală. Aia vă spun cu certitudine”, a precizat Marcel Ciolacu.

Schimbările climatice reprezintă o provocare globală urgentă care au nevoie de acțiuni imediate și colaborare la toate nivelurile, arată Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj participanților la „Climate Change Summit”. Eveniment s-a desfășurat marți la București.

Șeful statului a îndeamnat la acțiuni rapide împotriva schimbărilor climatice.

„Schimbările climatice reprezintă o provocare fără precedent și efectele lor depășesc granițele naționale. Fenomene meteorologice extreme au loc în lume, afectându-ne comunitățile și bunăstarea. În doar câteva luni, România s-a confruntat cu valuri de căldură, perioade de secetă prelungită și inundații extinse. În acest context, este imperativ să lucrăm împreună atât la nivel național, cât și internațional, pentru a găsi soluții și a aborda schimbările climatice într-un mod eficient. Climate Change Summit, aflat acum la cea de-a treia ediție, sprijină procesul de căutare și identificare a soluțiilor cu optimism și hotărâre. Permiteți-mi să vă felicit pentru aceasta!”, scrie în mesajul președintelui.

Klaus Iohannis a mai spus că summitul reunește mai multe părți interesate, printre care oficiali naționali și ai Uniunii Europene, societate civilă și lideri din mediul de afaceri, precum și tineri lideri din întreaga Europă.

„Doresc să vă mulțumesc tuturor, vorbitori de la acest eveniment și membri ai audienței, pentru munca depusă în domeniul schimbărilor climatice și pentru angajamentul de a rămâne implicați pe această temă. Acest angajament este esențial pentru depășirea viitoarelor provocări. Trebuie să accelerăm ritmul acțiunilor noastre climatice. România a adoptat recent o nouă Strategie Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice, care ghidează răspunsul național și alocarea de resurse pentru a face națiunea noastră mai rezilientă la impactul negativ al schimbărilor climatice. Nu ar trebui să neglijăm atenuarea schimbărilor climatice și ar trebui să ne asigurăm că tranziția verde este echitabilă, incluzivă și nu lasă pe nimeni în urmă. Trebuie să implicăm și să sprijinim toate țările și toți cetățenii, în special pe cei mai expuși la degradarea mediului”, a precizat Iohannis.

Prin Agenda Strategică 2024-2029 adoptată la Consiliul European din iunie, liderii europeni s-au angajat să creeze un cadru stabil și un mediu de sprijin pentru producția europeană de tehnologii și produse net-zero.

Fostul ministru al Sportului, Eduard Novak, își depune marți candidatura pentru poziția de deputat de București. Novak va candida din partea Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR).

Eduard Novak a declarat că este momentul să își extindă angajamentul public și la nivel politic. El susține că vrea să reprezinte nu doar comunitatea maghiară, ci pe toți cetățenii, indiferent de etnie sau apartenență politică.

„România este pe primul loc și nu trebuie să lase pe nimeni în urmă”, a transmis Eduard Novak, pe Facebook.

Eduard Novak își depune candidatura pentru un mandat de deputat de București, din partea Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), marți, la sediul Biroului Electoral Municipal din Sectorul 2 al Capitalei.

Palatul Victoria va fi iluminat marți seară în culorile roz și bleu, în semn de solidaritate cu mamele și tații care și-au pierdut copiii decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani. Guvernul se alătură, astfel, proiectului ”Mame cu brațe goale”, organizat cu prilejul Zilei Părinților de Îngeri, marcată astăzi, 15 octombrie.

Începând cu acest an, România se alătură țărilor care sprijină familiile afectate de pierderea copiilor.
În data de 12 iunie 2024 a fost adoptată Legea 186/2024 privind instituirea Zilei Părinților de Îngeri în data de 15 octombrie, în care sunt comemorați copiii decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Recent, Guvernul a aprobat normele de aplicare ale acestei legi potrivit cărora părinții aflați în această situație tragică pot beneficia de consiliere psihologică decontată de stat, pentru depășirea traumelor emoționale.

Comisia juridică din Camera Deputaților are termen până luni, la ora 13.00, să prezinte raportul privind solicitarea de ridicare a imunității lui Nelu Tătaru. Liberalii și social-democrații au anunțat că vor vota pentru ridicarea imunității.

Ministrul justiției a adresat încă de vineri, președintelui Camerei Deputaților, cererea de ridicare a imunității parlamentare a lui Nelu Tătaru.

„Ministrul justiției a adresat președintelui Camerei Deputaților în cursul zilei de vineri, 11 octombrie 2024, cererea de ridicare a imunității parlamentare în sensul încuviințării efectuării procedurilor privind percheziția în legătură cu: domnul Nelu Tătaru, în calitate de deputat, pentru faptele care fac obiectul unui dosar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție”, scrie într-un comunicat al Ministerului justiției.

Cererea a fost transmisă în temeiul art. 72 din Constituția României precum și a art. 23, alin. (1) și art. 24, alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată.

Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății și deputat, este acuzat de DNA de luare de mită în formă continuată în 57 de acte materiale, în perioada aprilie – iulie 2024.

„În perioada 03 aprilie 2024 – 12 iulie 2024, în calitate de medic specialist în cadrul Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” Huși, suspectul Tătaru Nelu ar fi primit cu titlu de mită sume de bani cuprinse în general între 100 și 500 de lei, precum și bunuri alimentare, de la 45 de persoane (pacienți/aparținători), în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu în calitate de medic specialist, respectiv intervenții chirurgicale, consult pacienți ori eliberare de rețete medicale. În cauză se mai efectuează urmărirea penală și privitor la alte 27 de persoane care au calitatea de suspecți pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită”, a transmis DNA.

Guvernul va continua să plafoneze adaosurile la produsele alimentare de bază și prețul energiei și gazelor. Anunțul a fost făcut la finalul săptămânii trecute de șeful Guvernului, Marcel Ciolacu. Acesta a arătat că inflația a coborât în scădere ceea ce demonstrează efectele pozitive ale plafonărilor de prețuri.

„Inflaţia a coborât semnificativ la 4,6% în septembrie, comparativ cu aceeași lună din 2023. Acest trend ne arată că am luat măsurile corecte pentru a proteja nivelul de trai al românilor! De aceea, Guvernul va continua plafonarea adaosurilor la produsele alimentare de bază și vom intra în sezonul rece cu aceleași plafoane la prețul energiei și gazelor. Acesta este modul prin care îi ajutăm pe români să-și mențină cheltuielile cu utilitățile la un nivel suportabil”, a explicat Marcel Ciolacu.

Premierul a mai anunțat că vor urma și alte măsuri și a militat pentru păstrarea coaliției de guvernare.

„Știm că nu este suficient! Prin urmare, am pregătit și alte soluții care să susțină puterea de cumpărare a populației! Iată de ce este vital să ne preocupăm prioritar de guvernare, nu de clipuri și atacuri electorale zilnice. Românii vor un sprijin concret pentru creșterea nivelului de trai, iar acest lucru va rămâne prioritatea mandatului meu de premier până în ultima zi! Sunt convins că partenerii noștri de alianță vor avea înțelepciunea să nu strice tocmai acum ceea ce am clădit, cu greu, vreme de trei ani la guvernare”, a precizat Marcel Ciolacu. 

Primarul Sectorului 4 al Capitalei, Daniel Băluță, anunță că au început lucrările de refacere din temelii a Planșeului Unirii. Operațiunea a început luni. Lucrările se derulează într-un spațiu securizat și nu afectează circulația rutieră și pietonală.

„Punem în siguranță centrul Capitalei! De la ora 00.00, am început lucrările de refacere din temelii a Planșeului Unirii, placa de beton veche de aproape 100 de ani, analizată de experți și declarată un pericol public”, a anunțat Daniel Băluță pe Facebook.

Lucrările nu vor afecta circulația rutieră și pietonală.

„Dincolo de orice discuție, siguranța oamenilor este și va rămâne prioritatea numărul 1 pentru noi, cei din Sectorul 4! Mulțumesc tuturor instituțiilor statului român care au înțeles pericolul cu care ne confruntăm și au colaborat cu noi, pentru a fi azi în măsură să începem lucrările”, a mai transmis Băluță.
Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, l-a acuzat pe primarul general Nicușor Dan că a blocat lucrările. În replică, Dan a spus că situația de la Piața Unirii nu este atât de gravă precum anunță Daniel Băluță.

Comisia juridică din Camera Deputaților are termen până luni, la ora 13.00, să prezinte raportul privind solicitarea de ridicare a imunității lui Nelu Tătaru. Liberalii și social-democrații au anunțat că vor vota pentru ridicarea imunității.

Ministrul justiției a adresat încă de vineri, președintelui Camerei Deputaților, cererea de ridicare a imunității parlamentare a lui Nelu Tătaru.

„Ministrul justiției a adresat președintelui Camerei Deputaților în cursul zilei de vineri, 11 octombrie 2024, cererea de ridicare a imunității parlamentare în sensul încuviințării efectuării procedurilor privind percheziția în legătură cu: domnul Nelu Tătaru, în calitate de deputat, pentru faptele care fac obiectul unui dosar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție”, scrie într-un comunicat al Ministerului justiției.

Cererea a fost transmisă în temeiul art. 72 din Constituția României precum și a art. 23, alin. (1) și art. 24, alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată.
Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății și deputat, este acuzat de DNA de luare de mită în formă continuată în 57 de acte materiale, în perioada aprilie – iulie 2024.

„În perioada 03 aprilie 2024 – 12 iulie 2024, în calitate de medic specialist în cadrul Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” Huși, suspectul Tătaru Nelu ar fi primit cu titlu de mită sume de bani cuprinse în general între 100 și 500 de lei, precum și bunuri alimentare, de la 45 de persoane (pacienți/aparținători), în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu în calitate de medic specialist, respectiv intervenții chirurgicale, consult pacienți ori eliberare de rețete medicale. În cauză se mai efectuează urmărirea penală și privitor la alte 27 de persoane care au calitatea de suspecți pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită”, a transmis DNA.

Guvernul a adoptat 3 memorandumuri prin care se suplimentează limita de credite bugetare şi credite de angajament aprobate pentru bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pe luna octombrie 2024.

Primul memorandum vizează suplimentarea limitei de credite bugetare şi credite de angajament aprobate pentru bugetul FNUASS pe luna octombrie 2024 cu 293.871.000 de lei. Astfel, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) este suplimentat, pe luna octombrie 2024, cu peste 293 de milioane lei, credite bugetare și credite de angajament, pentru finanțarea unui proiect din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Necesitatea suplimentării fondurilor este determinată de încheierea, în condițiile prevăzute de lege, a contractului de achiziție, în luna octombrie 2024, pentru proiectul „Redimensionare, standardizare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS)”, implementat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, instituție responsabilă de implementarea investiției I3.1, componenta C7 – Transformare digitală din cadrul PNRR.

Proiectul urmărește refacerea Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS), pe bază de soluții tehnologice actuale și a unei reproiectări complete care să țină cont de necesitățile actuale impuse de numărul efectiv al conexiunilor și de cerințele de prelucrare a datelor.

Al doilea memorandum se referă la suplimentarea limitei de credite bugetare şi credite de angajament aprobate pentru bugetul FNUASS pe luna octombrie 2024 cu 100.000.000 de lei.
Memorandumul are în vedere suplimentarea limitei de credite bugetare și credite de angajament pentru luna octombrie cu 100 de milioane de lei, din cele 300 de milioane de lei aprobate pentru perioada rămasă până la sfârșitul anului, cu ocazia rectificării bugetare, astfel încât să se mențină funcționalitatea sistemului de decontare a concediilor medicale și indemnizațiilor sociale, până la identificarea unor soluții bugetare pe termen lung. Prevederea aprobată la capitolul asistență socială pentru 2024, de 3,7 miliarde de lei, a fost utilizată în totalitate încă din luna august 2024. Suplimentarea de 100 de milioane lei aprobată prin acest Memorandul va fi utilizată cu prioritate pentru plata indemnizațiilor de concediu medical aferente lunilor septembrie și octombrie 2024.

Cel de-al treilea vizează suplimentarea limitei de credite bugetare şi credite de angajament aprobate pentru bugetul FNUASS pe luna octombrie 2024. Prin acest memorandum a fost aprobată suplimentarea limitei de credite bugetare și credite de angajament aprobate pentru bugetul FNUASS pe luna octombrie 2024 cu suma de 46,451 milioane lei pentru plata cheltuielilor de personal aferente caselor de asigurări de sănătate și al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Statul român va extinde noi rețele de gaze. Este vorba despre 18 proiecte de extindere și modernizare a rețelelor. Banii vor fi alocați din Fondul de Mediu.

Decizia a fost luată în ședința de Guvern de săptămâna aceasta.

„Aprobăm finanțarea din Fondul pentru Mediu a 18 proiecte de extindere și modernizare a rețelelor de gaze. Suma alocată este de 800 de milioane de lei”, a explicat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
În cadrul ședinței au mai fost stabilite obiective concrete de investiții din Programul Multianual de Modernizare şi Dezvoltare a Infrastructurii Vamale, în valoare de un miliard de lei.

„Modernizăm, reabilităm și dotăm peste 120 de birouri vamale atât interne, cât și de frontieră. Investițiile estimate sunt de peste 530 milioane lei”, a precizat Marcel Ciolacu.