Reducerea prețurilor la energie și protejarea familiilor și industriilor românești de creșterea costurilor rămân printre prioritățile României la nivel european. Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegației PSD în Parlamentul European, s-a întâlnit la Strasbourg cu Dan Jørgensen, comisarul european pentru Energie și Locuințe, pentru a identifica soluții concrete care să conducă la scăderea facturilor la energie și la creșterea stabilității energetice regionale.

Un punct central al discuțiilor a fost interconectarea energetică dintre Austria și Ungaria, un proiect strategic ce ar putea aduce energie mai ieftină și mai sigură în întreaga regiune, inclusiv în România.

„Am discutat despre stadiul actual al inițiativelor legislative europene, dar mai ales despre cele viitoare, necesare pentru a reduce prețurile la energie pentru populație și pentru a proteja industriile strategice din România și din Uniunea Europeană. Am subliniat importanța creșterii capacităților de interconexiune în sud-estul Europei pentru a elibera presiunea de pe prețurile energiei și a facilita schimburile de electricitate — esențiale pentru competitivitatea economică și securitatea energetică a regiunii”, a declarat Dan Nica.

Comisarul european pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, este așteptat la București, pe 27 octombrie, pentru continuarea acestor discuții și pentru stabilirea unor măsuri concrete care să sprijine România și statele din regiune în consolidarea securității energetice și reducerea costurilor pentru cetățeni.

România și Germania își consolidează colaborarea în sectorul energetic, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, după o serie de discuții la nivel ministerial și cu reprezentanți ai marilor companii germane.

Întâlnirea a avut loc cu omologul său german, Katherina Reiche, ministrul federal al Economiei și Energiei, și cu Levin Holle, consilier de stat în cadrul Cancelariei Federale pentru politica economică și financiară. Tema discuțiilor a fost dezvoltarea unui parteneriat strategic România–Germania în domeniul energiei, cu accent pe: gaz natural, energie nucleară, solară și eoliană.

Potrivit ministrului Ivan, obiectivele principale ale colaborării sunt: creșterea capacității de producție și stocare a energiei electrice, valorificarea gazului și a energiei produse în România pentru dezvoltarea industriei petrochimice și a altor sectoare industriale cu valoare adăugată și transformarea resurselor energetice în locuri de muncă și prosperitate pentru români.
„Energia românească trebuie să lucreze pentru economia României!”, a subliniat Ivan într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare.

Consiliul Județean Timiș a semnat contractul de finanțare pentru modernizarea Drumului Județean 684, un proiect strategic de infrastructură rutieră care va lega județele Timiș, Caraș-Severin și Hunedoara. Investiția totală se ridică la 90 de milioane de euro și reprezintă cea mai mare finanțare ADR acordată până acum pentru infrastructura rutieră din regiunea de vest.

„DJ 684 va lega Timișul de Caraș-Severin și Hunedoara și sunt convins că va deveni o adevărată atracție turistică datorită peisajelor. Putem vorbi de un drum asemănător Transluncaniului”, a declarat Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș.

Proiectul presupune modernizarea a aproape 27 de kilometri de drum pe teritoriul județului Timiș, dintr-un total de peste 56 de kilometri care traversează și județele Caraș-Severin și Hunedoara.
Inițiativa este una de premieră regională, atât prin valoarea investiției, cât și prin amploarea colaborării: trei consilii județene (Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara) și patru primării sunt partenere în implementarea proiectului.

Drumul va fi structurat în două segmente principale:
Coșava – Tomești – Luncanii de Jos – Rusca Montană – Voislova, care conectează Timișul cu Caraș-Severinul;
Rusca Montană – Lunca Cernii de Jos, tronson care va lega Caraș-Severinul de Hunedoara și se va intersecta cu DJ 687D, drumul care duce spre lacul Cinciș și municipiul Hunedoara.

Modernizarea DJ 684 va facilita accesul la autostrada A1 și va deschide noi perspective pentru turismul montan și dezvoltarea economică locală. Printre principalele atracții vizate se numără Peștera de la Românești, bisericile din lemn și morile de apă, mănăstirile și peisajele spectaculoase din Munții Poiana Ruscă.
„Această investiție nu este doar despre asfalt, ci despre deschiderea unei întregi zone către investiții, turism și oportunități economice”, a subliniat Alfred Simonis.

Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, efectuează, în perioada 8–9 octombrie 2025, prima sa vizită oficială în România, în cadrul unui turneu european dedicat consolidării politicii agricole comune (PAC) și pregătirii viitorului cadru financiar multianual (CFM) 2028–2034.

Programul oficial al vizitei include întâlniri bilaterale cu reprezentanți ai Guvernului României, discuții cu organizațiile fermierilor și producătorilor agricoli, precum și vizite în teren, în zonele afectate de condițiile meteo extreme din primăvara acestui an.
Un moment central al vizitei îl constituie participarea comisarului Hansen la conferința națională „Agri4Future România – Obiectiv 2035”, organizată de Clubul Fermierilor Români la Pullman World Trade Center București. Evenimentul reunește peste 500 de participanți din țară și din străinătate, pentru a dezbate direcțiile de dezvoltare ale agriculturii europene, inovarea în producția agroalimentară și rolul României în viitorul PAC.

Potrivit Comisiei Europene, joi, 9 octombrie, Christophe Hansen urmează să anunțe adoptarea unei decizii privind acordarea de sprijin financiar din rezerva agricolă europeană, ca răspuns la pierderile cauzate de înghețul târziu din primăvara anului 2025. România se numără printre statele membre vizate de această măsură, alături de Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria și Polonia.
„Agricultura europeană traversează o perioadă dificilă, dar solidaritatea europeană rămâne fermă. Vom susține fermierii români și europeni pentru a-și continua activitatea în condiții de competitivitate și sustenabilitate”, a declarat Christophe Hansen, într-un mesaj publicat înaintea vizitei.
Prin această deplasare, noul comisar european urmărește să consolideze dialogul direct cu statele membre și să pregătească tranziția către o Politică Agricolă Comună mai echilibrată, care să sprijine investițiile în digitalizare, adaptarea la schimbările climatice și protejarea veniturilor fermierilor.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Constanța a decis suspendarea cursurilor în toate unitățile de învățământ din județ, miercuri, 8 octombrie, ca urmare a avertizării cod roșu de ploi abundente emisă de meteorologi.

Măsura vizează școlile, grădinițele și creșele din municipiul și județul Constanța. Prefectul Adrian Picoiu a declarat că hotărârea a fost adoptată luni, în cadrul unei ședințe extraordinare a CJSU: „Începând de mâine până poimâine, municipiul și județul Constanța se află sub cod roșu de ploi abundente. În ședința de astăzi (luni, 6 0ctombrie) au fost adoptate trei hotărâri, una dintre ele vizând suspendarea cursurilor la nivel județean.”
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, avertizarea cod roșu este valabilă de marți, ora 21:00, până miercuri, ora 23:00, pentru județele Constanța, Călărași și Ialomița. Cantitățile de apă ar putea atinge local 110–120 de litri pe metru pătrat.

Inspectorul școlar general Sorin Mihai a anunțat că decizia CJSU va fi transmisă Ministerului Educației pentru informare și implementare.
Compania locală de transport public, CT BUS, a anunțat suspendarea traseelor destinate elevilor — E1, E2 și E3 — pentru ziua de miercuri. De asemenea, reprezentanții societății le recomandă călătorilor să manifeste prudență sporită la deplasarea spre și dinspre stațiile de autobuz, din cauza condițiilor meteo severe.

Autoritățile locale rămân în alertă, temându-se că ploile torențiale ar putea provoca inundații similare celor din Bulgaria, de la sfârșitul săptămânii trecute.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că premierul Ilie Bolojan nu ar trebui să își dea demisia în cazul în care legea privind pensiile speciale ale magistraților va fi declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a României (CCR).

Întrebat despre eventualitatea în care legea ar fi respinsă, Grindeanu a precizat că deciziile CCR fac parte din funcționarea normală a sistemului legislativ, iar demisia unui prim-ministru nu trebuie considerată automată în astfel de situații. „Până la urmă, e vorba de o politică publică pe care o face Guvernul. Nu sunt adeptul ideii că fiecare lege respinsă ar trebui să ducă la demisia Guvernului sau a prim-ministrului”, a explicat Grindeanu.
El a adăugat că, dacă premierul ar insista să demisioneze, acesta ar fi un „act unilateral”, decizia fiind la latitudinea premierului.

CCR a amânat pentru 8 octombrie decizia privind obiecțiile de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, alături de alte sesizări privind măsuri din sănătate și redresarea resurselor publice.
Sorin Grindeanu subliniază astfel că Guvernul poate continua activitatea fără a fi afectat de decizia Curții, chiar dacă legea pensiilor speciale ar fi respinsă.

Partidul Social Democrat a stabilit, în ședința de luni, poziția oficială privind reducerea numărului de angajați din administrația publică locală. Social-democrații susțin o diminuare de cel mult 20% din numărul de posturi efectiv ocupate, au transmis reprezentanții formațiunii.

Primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, a explicat că PSD este de acord cu o reducere de 30% din totalul posturilor existente, dar nu mai mult de 20% dintre cele ocupate în prezent.
„Suntem de acord cu o reducere de 30% din numărul total de posturi, dar nu mai mult de 20% din numărul de posturi efectiv ocupate”, a declarat Vasilescu.

Ea a argumentat că această limită este necesară pentru a evita situațiile inechitabile între administrațiile locale de dimensiuni diferite.
„În legislația actuală există prevederi care nu sunt cele mai potrivite. De exemplu, o primărie care are 200.000 de locuitori trebuie, potrivit legii, să aibă același număr de funcționari publici ca una cu aproape 400.000 de locuitori”, a explicat edilul Craiovei.

PSD consideră că, în aceste condiții, reducerea mai accentuată a posturilor ocupate ar putea afecta capacitatea de funcționare a unor primării mari, de unde și propunerea de plafonare la 20%.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat că își propune o reformă administrativă amplă, care ar presupune eliminarea a circa 13.000 de posturi din administrația publică locală.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat duminică, referitor la extrădarea fostului primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, din Grecia, că nu mai există impedimente în calea predării acestuia către România, întrucât condițiile de detenție din penitenciarele românești „sunt la standarde europene”.

„În acest moment, condițiile de detenție oferite de România sunt la standarde europene, iar impedimentul apreciat anterior de autoritățile elene a dispărut”, a declarat Marinescu pentru Digi24.
Oficialul a explicat că procedura mandatului european de arestare presupune o examinare rapidă de către instanțele din Grecia, urmând ca Sorin Oprescu să fie prezentat unui magistrat care va decide dacă este sau nu de acord cu predarea sa.
„De la ultima solicitare făcută de România au intervenit două hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene care, apreciem noi, sunt în sprijinul cererii actuale de predare. Vom lua toate măsurile care țin de cooperarea judiciară loială și vom pune la dispoziția autorităților din Grecia toate informațiile relevante”, a adăugat ministrul.

Fostul edil a fost reținut sâmbătă, în apropierea aeroportului din Salonic, după ce autoritățile elene au primit noi informații de la partea română privind îmbunătățirea condițiilor de detenție. România a transmis un angajament oficial privind aceste condiții, după ce, în 2022, Grecia respinsese cererea de extrădare invocând tratamentul neadecvat din penitenciare, în contextul vârstei (73 de ani) și al problemelor medicale ale lui Oprescu.
Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, pe 13 mai 2022, la zece ani și opt luni de închisoare pentru fapte de corupție. Procurorii au arătat că acesta a primit 25.000 de euro mită la locuința sa din Ciolpani, în legătură cu un grup infracțional organizat constituit în cadrul Primăriei Capitalei, cu scopul de a obține sume de bani din contracte publice.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat inițierea unei scrisori comune, semnate de 55 de eurodeputați din 19 state europene, prin care se solicită deschiderea imediată a negocierilor de aderare pe capitole cu Republica Moldova. Scrisoarea a fost transmisă președintelui Consiliului European, António Costa.

„Este un semnal politic puternic: Parlamentul European susține fără rezerve viitorul european al Republicii Moldova, recunoaște reformele realizate și cere ca opțiunea cetățenilor moldoveni, exprimată prin rezultatul alegerilor parlamentare, să fie valorificată și respectată”, a declarat Victor Negrescu.

Inițiativa are sprijinul unor lideri importanți ai Parlamentului European, proveniți din principalele familii politice democratice. Potrivit lui Negrescu, demersul „demonstrează unitatea și solidaritatea Europei cu Republica Moldova într-un moment decisiv pentru întreaga regiune”.
Eurodeputatul român a subliniat că scrisoarea nu face nicio referire la ideea de decuplare a Republicii Moldova de alte procese regionale, ci se concentrează exclusiv pe susținerea eforturilor și progreselor realizate de autoritățile de la Chișinău.

„Uniunea Europeană trebuie să acționeze acum pentru a demonstra susținerea sa pentru democrația, reziliența și ambițiile europene ale cetățenilor din Republica Moldova”, a adăugat vicepreședintele Parlamentului European.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că România intră într-o nouă etapă a tranziției energetice, prin dezvoltarea unor proiecte concrete de peste 5.000 MW capacitate totală de stocare.

Până acum, România a susținut masiv producția de energie solară, însă investițiile în stocare au fost reduse. Noua strategie urmărește echilibrarea sistemului energetic și asigurarea unei rezerve flexibile și moderne.

Potrivit ministrului, această capacitate ar putea alimenta, timp de câteva ore, aproximativ 4 milioane de locuințe, echivalentul consumului din întreaga regiune București–Ilfov sau dintr-un județ industrializat precum Cluj ori Timiș.

Avantajele investițiilor în stocare sunt reducerea facturilor prin creșterea autoconsumului de energie regenerabilă, rezerve strategice în caz de întreruperi de curent și echilibrarea rețelei și evitarea tarifelor ridicate la orele de vârf.
„Stocarea este pasul esențial pentru un sistem energetic modern, sigur și pregătit pentru viitor”, a subliniat Bogdan Ivan.