Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat luni că securitatea energetică a României „nu e negociabilă” și a subliniat necesitatea finalizării hidrocentralelor începute acum zeci de ani. Afirmațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii moțiunii AUR care o vizează pe ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Burduja a criticat lipsa consensului politic pe tema energiei și a făcut apel la unitate, argumentând că hidrocentralele, deja aproape finalizate în anumite cazuri, reprezintă 700 MW și investiții de miliarde de euro. Fostul ministru a precizat că blocajele vin adesea din partea unor asociații de mediu, dar că finalizarea proiectelor este mai benefică pentru mediu decât revenirea terenurilor la starea inițială.

El a amintit că decizia de accelerare a hidrocentralelor a fost aprobată la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și a subliniat că aceste proiecte fac parte din logica economică și strategică a României. Burduja a menționat că a colaborat cu predecesorul Dianei Buzoianu la Mediu, Mircea Fechet, pentru deblocarea investițiilor.

„Aceste investiții trebuie terminate, iar securitatea energetică a românilor nu e negociabilă”, a fost concluzia lui Burduja.

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) a trimis o scrisoare Comisiei Europene, OIM și Ombudsmanului European, acuzând „încălcări grave ale drepturilor sindicale” și măsuri „contrare standardelor europene”.

Sindicaliștii susțin că planul de reorganizare a Cancelariei Prim-ministrului ar viza desființarea structurii unde activează liderul sindicatului, măsură pe care SAALG o califică drept „restructurare discriminatorie” cu efectul direct al eliminării președintelui. De asemenea, sindicatul vorbește despre „tentative de intimidare a protestatarilor”, după ce conducerea Cancelariei ar fi cerut lista nominală a angajaților care au participat la o manifestație pașnică spontană.

Potrivit SAALG, astfel de acțiuni „încalcă Constituția României, Legea dialogului social nr. 367/2022, Convențiile OIM nr. 87 și 98, precum și articolele 11 și 12 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene”.
SAALG solicită instituțiilor europene și internaționale:
1. evaluarea compatibilității acestor măsuri cu standardele europene și internaționale
2. emiterea unui raport public privind respectarea libertății sindicale în România
3. adresarea unor interpelări oficiale Guvernului României pentru a obține garanții că represaliile la adresa liderilor sindicali vor înceta
4. asigurarea unor garanții pentru un dialog social real

„În loc să fie recunoscut ca partener de dialog social, primul sindicat constituit în cadrul Guvernului României este tratat ca un adversar politic. Această atitudine nu doar că subminează libertatea de asociere, dar afectează grav capacitatea administrativă a statului și poate pune în pericol angajamentele internaționale ale României”, a declarat Noni-Emil Iordache, președintele SAALG.

Deputatul PNL, Raluca Turcan, susține că politica Ministerului Mediului legată de ținerea sub control a urșilor nu dă niciun fel de rezultate. Comunități locale întregi au ajuns la disperare din cauza urșilor, a explicat Turcan.
Ea i-a cerut ministrului Mediului, Diana Buzoianu, să ia măsuri ferme privind gestionarea populației de urși.

„În ultimele săptămâni am primit numeroase semnale atât din Sibiu, cât și din Argeș, Brașov, Prahova legate de prezența tot mai frecventă a urșilor pe raza localităților. Este limpede că politica Ministerului Mediului legată de ținerea sub control a acestei specii nu dă niciun fel de rezultate”, a scris Raluca Turcan, pe Facebook.

Deputatul a adăugat că „mulți oameni sunt atacați, atacurile sunt tot mai frecvente, iar pagubele plătite de statul român sunt de ordinul milioanelor de euro” și că situația a dus „comunități locale întregi la disperare”.
Raluca Turcan a indicat două măsuri care ar putea fi luate rapid: creșterea cotei de prevenție și simplificarea procedurilor de extracție a urșilor care ajung în comunități. Ea a avertizat că, dacă măsurile propuse nu vor funcționa,

Ministerul Mediului ar trebui să analizeze reintroducerea vânătorii la urs.
„Este de datoria oamenilor politici să își asume măsuri curajoase pentru a proteja viața cetățenilor. Chiar dacă ele se vor lovi de un val puternic de contestare publică, vor salva viețile multor oameni din localitățile României”, a precizat Raluca Turcan.

Ministrul Educației, Daniel David, a semnat contractul pentru implementarea proiectului „Mecanism de intervenție pentru alfabetizare funcțională în învățământul preuniversitar". Acesta va viza minimum 15.000 de elevi și 37.500 de cadre didactice din 176 de școli la nivel național.

Finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, proiectul Mecanism de intervenție pentru alfabetizare funcțională în învățământul preuniversitar (MIAF) reprezintă o inițiativă strategică pentru sistemul de învățământ preuniversitar, având ca obiectiv principal dezvoltarea alfabetizării funcționale a elevilor din ciclurile primar și gimnazial în cinci domenii cheie: lectură, matematică, științe, educație civică și educație digitală.

„În acest scop, vor fi proiectate și implementate intervenții integrate care includ elaborarea unui cadru de evaluare a nivelului de alfabetizare funcțională (standarde, seturi de itemi și teste de evaluare), dezvoltarea competențelor cadrelor didactice și implementarea unui mecanism de intervenție pilot vizând alfabetizarea funcțională a elevilor, având ca perspectivă extinderea acestui mecanism la nivel național”, se arată în comunicatul emis marți de Ministerul Educației.

Proiectul vizează următoarele categorii de grup-țintă:
-minimum 15.000 de elevi din 176 de școli din învățământul primar și gimnazial, selectate la nivel național
-minimum 37.500 de cadre didactice (personal didactic de predare și personal didactic de conducere, de îndrumare și control), care vor participa la activități pentru dezvoltarea competențelor profesionale în relație cu alfabetizarea funcțională

Proiectul va fi derulat pe o perioadă de 48 de luni, începând de pe 1 octombrie 2025, în colaborare cu Institutul de Științe ale Educației (IȘE) și parteneri din cinci județe: casele corpului didactic și inspectoratele școlare din Alba, Argeș, Dolj, Ilfov și Suceava.

Bugetul total al proiectului se ridică la 207.160.606,80 lei, iar finanțarea nerambursabilă din fondurile europene reprezintă 166.709.127,57 lei.
„O problemă esențială a sistemului nostru de educație este legată de nivelul ridicat de analfabetism funcțional, care devine un risc de securitate națională, vulnerabilizându-ne, ca țară, la manipulare (prin narațiuni conspiraționiste) și la subdezvoltare - ca societate bazată pe cunoaștere. Acest proiect completează și permite «pilotări experimentale» pentru demersurile instituționale recent introduse și anume programele remediale la nivelul învățământului primar (prin 2 ore/săptămână) și la nivel gimnazial/liceal (din timpul per disciplină la dispoziția cadrului didactic), programe remediale focalizate pe: (1) consolidarea-fixarea competențelor; (2) dezvoltarea competențelor-țintă, nedezvoltate în demersul standard; (3) utilizarea competențelor în viața cotidiană și (4) dezvoltarea competențelor pentru performanță”, a comunicat ministrul Educației, Daniel David.

Ministrul Alexandru Rogobete anunță când va fi introdus noul sistem informatic din domeniul sănătății. Primele module vor fi disponibile la finalul acestui an. Nu sunt doar promisiuni, sunt pași vizibili, a asigura Rogobete.

„Digitalizarea sănătății – promisiunea pe care o transformăm în realitate Sănătatea oamenilor nu mai poate fi lăsată prizonieră birocrației și sistemelor vechi. Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) este cel mai important proiect de digitalizare din istoria sistemului sanitar românesc și are o valoare de 100 de milioane de euro, finanțare prin PNRR. Este un angajament pe care ni l-am asumat ca echipă și pe care îl ducem la bun sfârșit”, a transmis ministrul Sănătății pe Facebook.

Sistemul actual, învechit și instabil, este folosit zilnic de sute de mii de utilizatori.
„Astăzi, peste 16 milioane de cetățeni depind de PIAS. Mai mult de 70.000 de furnizori de servicii medicale sunt conectați zilnic, iar sistemul validează și raportează peste 700.000 de servicii, dintre care aproximativ 200.000 sunt rețete medicale. Toate aceste procese vitale rulează încă pe echipamente instalate începând cu anul 2002 – învechite, fragile, pentru care nu se mai produc nici măcar piese de schimb. Este de neacceptat ca, în 2025, medicii și pacienții să piardă timp prețios în fața unor servere blocate”, a adăugat ministrul Sănătății.

Ce aduce noua platformă:
-dispar tipizatele și hârtiile rătăcite;
-biletele de trimitere, scrisorile medicale și concediile devin documente digitale, disponibile instant;
-dosarul electronic al pacientului și rețeta electronică devin realități funcționale;
-istoricul medical va putea fi accesat oricând și oriunde – de pe web sau telefon.

„Primele module vor fi disponibile la finalul acestui an. Până în august anul viitor, întregul sistem va fi operațional. Nu sunt doar promisiuni. Sunt pași concreți, vizibili. Știu, oamenii și-au pierdut de multe ori încrederea când au auzit de digitalizare. Dar acum lucrurile sunt diferite. Ritmul este accelerat. Rezultatele apar. Și se vor vedea direct în viața fiecărui pacient și a fiecărui medic. Vreau să fiu sincer: nu suntem perfecți. Uneori greșim. Și știm că sistemul de sănătate are încă multe probleme. Dar tocmai de aceea muncim zi de zi, ascultăm semnalele venite de la oamenii din sistem, de la colegi și de la pacienți și încercăm să facem cât mai bine și cât mai mult pentru oameni”, a precizat Alexandru Rogobete.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a participat la Europe Future Forum de la Varșovia, unde a dezbătut alături de reprezentanți internaționali tema utilizării datelor colectate în mediul online și implicațiile acestora în dezvoltarea tehnologiilor emergente.

„Pentru a nu ne lua prin surprindere consecințele unor decizii europene, trebuie să fim acolo și să contribuim tehnic atunci când sunt decise”, a declarat ministrul Economiei și Digitalizării Radu Miruță.

În cadrul intervenției sale, ministrul a subliniat că evoluția tehnologică aduce beneficii majore, însă ridică și întrebări privind echilibrul dintre inovație și reglementare. Acesta a evidențiat rolul României în contextul european, subliniind atât pregătirea solidă a specialiștilor în inginerie software, cât și resursele naturale esențiale pentru dezvoltarea noilor tehnologii.

„Unde-i România în această schemă? La masă, înțelegând perfect subiectul, luând cuvântul și împingând pe cât se poate înspre ceea ce România are mai mult decât alții: o școală încă bună de inginerie software și pământuri rare, cum e grafitul, care stă la baza actualei limite în dezvoltarea inteligenței artificiale”, a adăugat Radu Miruță.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că este nevoie de schimbări rapide și de reforme pentru a reduce cheltuielile statului și pentru a asigura o dezvoltare sănătoasă a țării.

Liberalul a publicat un mesaj pe pagina de Facebook a Partidului Național Liberal pentru a explica de ce amânările nu mai pot fi o opțiune.
„De ce se tot vorbește în ultima vreme de nevoia unei schimbări rapide, de reforme și de reducerea cheltuielilor statului? Pentru că suntem la o răscruce de drumuri și nu mai avem luxul amânărilor. România nu mai poate rămâne captivă unui deficit care ne sufocă și ne condamnă la stagnare. Un stat greoi, risipitor și ineficient nu poate să fie motor al dezvoltării. El devine doar o povară care trage în jos economia, antreprenorii și fiecare familie care plătește corect taxe”, a scris Mircea Abrudean.

El le-a solicitat partenerilor să nu amâne reformele.
„E nevoie să scădem cheltuielile statului. Doar așa putem fi siguri că România are șansa unei dezvoltări sănătoase. De 35 de ani ni se tot promite schimbarea. Astăzi nu mai e timp de promisiuni. Dacă nu susținem reformele acum, riscăm să pierdem încă o generație întreagă până când cineva va avea determinarea de a le face”, a precizat Mircea Abrudean.

Consultările Guvernului cu structurile asociative pe tema reformei administrației publice locale au continuat miercuri cu o nouă întâlnire desfășurată la Palatul Victoria.
Potrivit Biroului de presă al Guvernului, vicepremierii Marian Neacșu și Tánczos Barna și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila Cseke, au analizat împreună cu reprezentanții primarilor și consiliilor județene mai multe aspecte cuprinse în proiectul de lege pentru reforma administrației publice locale.

Unul dintre subiecte l-a constituit situația posturilor din administrația publică locală, în contextul obiectivului asumat de reducere a cheltuielilor și de creștere a eficienței activității. Pe baza datelor transmise de către unitățile administrativ-teritoriale, a fost realizată o situație ce cuprinde numărul total al posturilor aprobate potrivit organigramelor, numărul posturilor ocupate și al celor vacante. De asemenea, această analiză arată numărul posturilor ocupate în funcție de serviciile publice pe care le oferă, precum evidența persoanei, poliția locală, asistență socială, asigurarea derulării proiectelor finanțate din fonduri europene etc.

O altă temă de discuție a fost legată de îmbunătățirea grilei de stabilire a numărului de personal din primării și autorități publice locale în funcție de numărul de locuitori din unitatea administrativ-teritorială, astfel încât să crească eficiența serviciilor publice. Tot în acest context reprezentanții Guvernului și cei ai autorităților publice locale au analizat posibilitatea redimensionării structurilor interne din instituțiile publice – direcții și servicii – tot în scopul eficientizării activității.

Continuarea investițiilor din fonduri naționale și europene a fost un alt subiect aflat pe agenda consultărilor de astăzi. Reprezentanții Guvernului au menționat că finanțarea proiectelor susținute prin PNRR va fi prioritizată și că se va asigura predictibilitate și transparență pentru susținerea investițiilor din Programul Anghel Saligny.
La consultările de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, vicepremierul Marian Neacșu, vicepremierul Tánczos Barna, și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila Cseke, iar din partea autorităților asociative ale administrației publice reprezentanți ai Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, ai Asociației Comunelor din România, ai Asociației Municipiilor din România și ai Asociației Orașelor din România.

Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat că Rusia a încercat să influențeze alegerile prezidențiale din 2024 din România. Grindeanu a răspuns astfel declarației făcute de purtătorului de cuvânt al Kremlinului despre dosarul războiului hibrid instrumentat de Parchetul General al României.

Sorin Grindeanu a spus că instituțiile românești și-au făcut treaba și vor prezenta probele în instanță subliniind că negarea Rusiei nu schimbă realitatea consemnată în rapoarte oficiale și acte de urmărire penală.

„Răspunsul purtătorului de cuvânt al Kremlinului la dosarul instrumentat de Parchetul General este în aceeași notă de manipulare și de negarea a dovezilor evidente privind implicarea Rusiei în tentativa de modificarea a rezultatului alegerilor din România. Negarea repetată nu schimbă realitatea consemnată în rapoarte oficiale și acte de urmărire penală. Interferența rusă este documentată; în România, instituțiile își fac treaba și vor prezenta probele în fața judecătorilor. Aceasta este, de fapt, dovada clară că lupta pentru apărarea democrației nu s-a încheiat ieri odată cu trimiterea în judecată a acestui dosar”, a transmis Sorin Grindeanu.

Președintele Camerei Deputaților a mai arătat că instituțiile statului – „unele vizibile, altele mai puțin vizibile – au lucrat împreună pentru a dezvălui un mecanism complex de război hibrid, construit cu sprijin rusesc și orientat direct spre destabilizarea societății și influențarea alegerilor”.

„România a fost ținta principală a unor campanii hibride masive, cu scopul de a influența alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, dar și de a destabiliza mai larg ordinea publică și instituțiile statului. Și vor mai fi alegeri. Iar asta înseamnă că amenințarea nu a dispărut. Este, de fapt, un caz-școală. Un exemplu de coordonare și reacție instituțională din care multe state europene vor avea de învățat. România trebuie să continue să demonstreze prin fapte că are anticorpii democratici necesari și să transmită un semnal clar că nu are nimic de învățat din <înțelepciunea rusească>. Democrația în România nu este pasivă: se apără, se adaptează și răspunde ferm atunci când este atacată”, a precizat Sorin Grindeanu.