Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, anunță că în 18 ani, România a primit peste 100 de miliarde de euro de la UE și a contribuit cu doar 30 de miliarde de euro. 9 din 10 investiții publice din România au fost făcute cu bani europeni, a subliniat Negrescu.

Informațiile sunt prezentate în mediul online. Victor Negrescu a anunțat că lansat o serie de prezentări video despre Uniunea Europeană și impactul ei asupra României.
„Am lansat primul episod din seria EUStory. Are ca temă „Bugetul UE. Ce legătură are cu tine?” iar răspunsul e simplu: este despre fiecare dintre noi.
În 18 ani, România a primit peste 100 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Am contribuit cu doar 30. Diferența, de peste 70 de miliarde, a mers în spitale, școli, autostrăzi, burse Erasmus, digitalizare, energie. 9 din 10 investiții publice din România au fost făcute cu bani europeni. Asta nu e propagandă. E realitatea”, a explicat europarlamentarul român.

Victor Negrescu a mai spus cum sunt împărțiți banii.
„Ca negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE 2025, am luptat pentru un buget mai bun, cu 10 miliarde de euro în plus față de anul trecut. Și am reușit să direcționăm acești bani către oameni, nu către birocrație: pentru educație, tineri, IMM-uri, digitalizare, aderarea la Schengen. Pentru mine, munca mea din Comisia pentru Bugete nu e doar despre cifre, ci despre oameni. Despre o Românie care primește ce merită. Despre o Europă care funcționează pentru toți”, a precizat Victor Negrescu.

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj românilor afectați de inundații: „Împărtășesc îngrijorarea celor care trec prin momente grele”, a spus Dan adăugând că este în permanență informat despre evoluția de pe teren.
Mesajul a fost trimis pe Facebook.

„Gândurile mele se îndreaptă către familiile lovite de inundațiile puternice care afectează localități din mai multe județe. Împărtășesc îngrijorarea celor care trec prin momente grele, sunt informat în timp real despre evoluția situației și am cerut autorităților să intervină rapid, să mobilizeze toate resursele necesare și să ia măsuri urgente pentru salvarea vieților oamenilor și protejarea bunurilor”, a scris Nicușor Dan.

Președintele a analizat impactul schimbărilor climatice.
„România trebuie să fie pregătită. Este vital să investim în sisteme de avertizare timpurie, în infrastructură rezilientă și adaptată noilor riscuri climatice, precum și în pregătirea autorităților locale pentru a putea reacționa eficient în fața urgențelor. Solidaritatea, prevenția și acțiunea rapidă sunt esențiale în astfel de momente”, a precizat Nicușor Dan.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță că a fost obținută încă o victorie în instanță pentru Neptun Deep și independența energetică a României. O instanță a respins solicitarea unei asociații deblocând astfel proiectul privind gazoductul Tuzla.

„Am câștigat, din nou. Pentru securitatea energetică a României, pentru energie românească mai multă, mai sigură și mai ieftină. În mandatul meu, am reușit să câștigăm toate litigiile majore împotriva marilor proiecte energetice. Așa se explică disperarea unora și altora, pentru că le deranjăm interesele proprii — și, mai ales, ale “părților interesate” de la vedere și din umbră. Le mulțumesc tuturor colegilor din sectorul energetic, experților și juriștilor care au făcut și fac posibilă continuarea acestor investiții strategice”, a explicat Sebastian Burduja.

Ministrul Energiei a oferit detalii din speța menționată.

„Curtea de Apel Cluj a respins pe fond acțiunea introdusă de Asociația Bankwatch România împotriva Ministerului Energiei, Transgaz și Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate. Sentința confirmă că acțiunea introdusă de asociație este prescrisă, deși asociația a formulat mai multe plângeri prealabile către Minister, la intervale diferite de timp, cu același obiect (copy-paste), în speranța de a rămâne în termen și a putea bloca oricând proiectul energetic prin introducerea acțiunii. Excepția de nelegalitate invocată de Banckwatch a fost și ea declarată inadmisibilă. Este încă o dovadă că litigiile de mediu promovate abuziv de câteva organizații împotriva proiectelor esențiale pentru securitatea energetică a României nu au temei legal și pică una după alta în instanță. Voi arăta adevărul, în instanță și în spațiul public, ori de câte ori este nevoie”, a adăugat Burduja.

Decizia va permite finalizarea proiectului privind gazoductul Tuzla.

„Decizia instanței permite gazoductului Tuzla – să meargă înainte, fiind una dintre cele mai importante investiții în infrastructura energetică din ultimele decenii, parte a proiectului Neptun Deep. Proiectul este finalizat în proporție de peste 98%, iar recepția oficială va avea loc în următoarele 60 de zile. România are dreptul și obligația de a-și folosi resursele. Voi duce acest proiect la capăt – pentru independența energetică a României și pentru securitatea Europei, pentru a scăpa definitiv din ghearele marelui URS(S) și ale interpușilor săi. Înainte, împreună”, a precizat Sebastian Burduja.

Președintele României, Nicușor Dan, a convocat vineri, la Palatul Cotroceni, prima întâlnire privind formarea noului Guvern. Au fost convocații reprezentanții partidelor pro europene.

„Am avut alaltăieri discuții partid cu partid, ieri a fost un grup de lucru format din reprezentanți ai partidelor și a fost foarte bine”, a declarat Nicușor Dan înainte de începerea discuțiilor.

Președintele României a mai spus că vineri se va discuta despre viitorul Guvern.
„Este o primă întâlnire pentru formarea Guvernului. Deci am spus că, în paralel, avem discuții pe deficit și discuții pe Guvern”, a spus Nicușor Dan.
Potrivit președintelui, favoritul său pentru postul de premier este tot Ilie Bolojan, așa cum a anunțat în campania electorală. Noul Guvern ar trebui să fie anunțat în luna iunie.

Un concurs internațional de pescuit sportiv pentru nevăzători are loc la o baltă de lângă orașul Galați. La concursul cu premii participă peste 100 de pescari din România, Bulgaria și Republica Moldova. Competiția este organizată de Consiliul Județean Galați în parteneriat cu Asociația Nevăzătorilor din România – Filiala Galați.

La Balta Zătun s-a dat startul unei noi ediții a Concursului Național de Pescuit Sportiv pentru Nevăzători, singura competiție de acest fel din România!.

„Ne aflăm deja la a VII-a ediție, dar dincolo de concursul în sine vorbim de o reîntâlnire cu oameni dragi, prieteni de nădejde de la care avem multe de învățat despre puterea de a depăși orice greutăți, de a ne păstra energia și optimismul chiar și în circumstanțele cele mai dificile. La ediția din acest an avem 110 participanți – concurenți și însoțitori ai acestora – din 27 de județe ale țării. Mai mult, concursul a căpătat o dimensiune internațională, cu participanți din Bulgaria și Republica Moldova”, a transmis președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Organizatorii asigura cazarea concurenților și a însoțitorilor, transportul, masa și premiile pentru cele mai frumoase capturi.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) anunță lansarea, din 30 mai 2025, a unui nou apel de finanțare în valoare de 260 milioane euro pentru dezvoltarea sistemelor și rețelelor inteligente de energie.

„În contextul provocărilor cu care se confruntă operatorii naționali de transport și distribuție a energiei electrice, acest apel vine să susțină implementarea unor soluții moderne care să asigure gestionarea eficientă a consumului de energie cu pierderi minime și un nivel înalt de securitate”, a comunicat MIPE.

Operatorii de distribuție și transport a energiei electrice pot depune proiecte pentru implementarea distribuției inteligente de energie electrică și modernizarea rețelelor pentru integrarea energiei regenerabile, dezvoltarea sistemelor SCADA și a infrastructurii de măsurare inteligentă cu comunicare digitală bidirecțională și pentru monitorizarea interactivă și în timp real pentru adaptarea la noile tehnologii.

Scopul proiectelor este aprovizionarea cu energie electrică de calitate superioară și siguranță maximă pentru toți consumatorii finali.

Proiectele pot fi depuse până în 31 decembrie 2025.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că lotul 2 al autostrăzii A7 Ploiești–Buzău ar putea fi deschis în iunie. La sfârșitul săptămânii trecute, ministrul a vizitat șantierul porțiunii Mizil–Pietroasele din Autostrada A7. Tronsonul are 28,35 km.

„Dacă antreprenorul bulgar își rezolvă problemele tehnice, circulația poate fi deschisă în iunie. Până la finalizarea lucrărilor pe lotul 3, traficul va fi descărcat în DN2”, a declarat Sorin Grindeanu.
El a mai spus că până la finalul anului 2025 vor fi dați în folosință 168 km noi din autostrada A7, care se vor adăuga celor 100 km deschiși anul trecut, ajungându-se astfel la 268 km din totalul de 319 km între Ploiești și Pașcani, construiți cu finanțare prin PNRR.

Ceilalți aproape 70 de kilometri rămași vor fi finalizați până în august 2026, a mai precizat Grindeanu.

Autostrada A7 reprezintă un coridor esențial pentru conectivitatea rutieră între regiunile Moldovei și Munteniei.

Președintele României, Nicușor Dan, a confirmat discuția telefonică pe care a avut-o marți seara cu președintele SUA, Donald Trump. Onorat să vorbesc cu președintele SUA și să-i mulțumesc pentru felicitările călduroase, a transmis Dan.

Mesajul a fost publicat pe X.
„Onorat să vorbesc cu POTUS (președintele Statelor Unite ale Americii) și să-i mulțumesc pentru felicitările călduroase și conducerea puternică. SUA este cel mai apropiat aliat al României și un partener strategic vital. Mi-am reafirmat angajamentul ferm de a aprofunda Parteneriatul nostru Strategic cu toate prioritățile comune. Aștept cu nerăbdare o cooperare strânsă cu președintele Trump și administrația sa. Dumnezeu să binecuvânteze prietenia durabilă dintre România și SUA!”, a scris Nicușor Dan.

Discuția telefonică a avut loc marți seara la inițiativa lui Donald Trump. Cei doi lideri au discutat despre parteneriatul strategic, despre economie și despre războiul din Ucraina.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat facturi în valoare totală de 191.001.472,30 de lei pentru 189 de obiective realizate prin componentele C 5 – Valul renovării, C10 – Fondul local și C15 – Educație, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, pentru Componenta C5 – Valul renovării, au fost decontate 142.429.599,59 de lei pentru 143 de proiecte care vizează creșterea eficienței energetice, reabilitarea termică, consolidarea, modernizarea și renovarea seismică a unor clădiri publice și blocuri de locuințe.
Pentru Componenta C10 – Fondul local au fost decontate 47.756.076,11 lei pentru 38 de obiective care urmăresc elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, precum și asigurarea infrastructurii pentru transportul verde.
Alte 815.796,60 de lei au fost alocate, prin Componenta C15 – Educație, pentru construcția a 8 creșe noi, moderne și prietenoase cu mediul.

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a avertizat că menținerea ritmului investițional și plata salariilor și pensiilor majorate reprezintă o provocare uriașă pentru echilibrul bugetar. Mesajul trimis marți, pe Facebook, a cuprins principalele concluzii privind execuția bugetară din primele patru luni ale anului 2025.

Tanczos Barna a spus că veniturile au atins 200 de miliarde de lei, în creștere atât valoric, cât și ca pondere în PIB. Doar în luna aprilie, veniturile au fost de 59 de miliarde de lei, cu 16% mai mult față de aceeași lună a anului trecut, în principal datorită unei colectări mai bune a TVA-ului.

Pe partea de cheltuieli, investițiile au înregistrat un nivel record de peste 32 de miliarde de lei. În paralel, cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut cu 3,9% la nivelul bugetului de stat. Cu toate acestea, deficitul bugetar a ajuns la 2,95%, echivalentul a 55,9 miliarde de lei.

„Cifrele demonstrează că avem o economie capabilă să genereze venituri substanțiale, chiar și într-o perioadă marcată de provocări. Totuși, este nevoie de un angajament mai ferm pentru atingerea unui echilibru sustenabil între venituri și cheltuieli”, a scris Tanczos Barna.

Ministrul de Finanțe a mai spus că România va putea respecta țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme de reducere a cheltuielilor și prin crearea unui stat „mai suplu”. Potrivit lui Tanczos Barna, noul guvern va trebui să accelereze reformele fiscale și să își asume consolidarea bugetară într-un mod responsabil.