Ministerul Afacerilor Interne (MAI) anunță că pașaportul simplu electronic românesc permite intrarea fără viză în 179 de țări. Este al 15-lea cel mai puternic pașaport din lume, susține MAI.

Statistica a fost realizată conform standardului de referință Henley Passport Index.

„Pașaportul simplu electronic românesc permite intrarea fără viză în 179 de țări, fiind poziționat în prezent pe locul 15 la nivel mondial pe scara mobilității globale, conform standardului de referință Henley Passport Index. Clasamentul Henley Passport Index este o măsură importantă a puterii unui pașaport și este recunoscut pe scară largă pentru metodologia sa transparentă și riguroasă”, anunță MAI.
Potrivit MAI, cetățenii români minori cu vârsta mai mică de 14 ani pot călători în străinătate doar cu pașaportul simplu electronic sau pașaportul simplu temporar. În ceea ce privește cetățenii români minori cu vârsta mai mare de 14 ani, aceștia pot călători cu documentele menționate mai sus sau în baza cărții de identitate (în statele membre ale Uniunii Europene, precum şi în statele terţe care recunosc cartea de identitate ca document de călătorie). Cetățenii români minori nu pot călători în străinătate în baza certificatului de naștere.

Republica Moldova va organiza un referendum pentru aderarea la UE. Acesta va avea loc la toamnă. Președinta Maia Sandu consideră că este vorba despre „o ocazie istorică” pentru moldoveni.
Mesajul a fost transmis pe Facebook.

„În această toamnă avem de trecut printr-un moment de cotitură - referendumul va fundamenta în Constituție decizia noastră de a construi acasă pace, bunăstare și libertate”, a declarat Maia Sandu.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a dezvăluit că a avut 20 de runde de consultări în ultimele luni și că a discutat cu peste 500 de oameni din diverse domenii.

„E important să facem acum referendum pentru că este o ocazie istorică, așteptată de trei decenii – statele membre ale Uniunii Europene sunt mai deschise ca oricând, avem voința politică necesară pentru acest pas, iar cetățenii noștri doresc să facă parte din UE. Acest lucru trebuie reconfirmat și scris în Constituție, ca oricine ar fi la guvernare, vocea poporului pentru această direcție de dezvoltare să fie obligatorie pentru clasa politică”, a mai transmis Maia Sandu.

Ea a mai anunțat că referendumul este obiectivul întregii țări, al tuturor cetățenilor, și a îndemnat societatea civilă să-și coordoneze eforturile de promovare a referendumului și aderării la UE.

Constructorii au demarat lucrările de modernizare la sediul Bibliotecii Județene Gheorghe Șincai, în zona intrării și a holului principal.

La parter vor fi amenajate spații pentru copii, un amfiteatru deschis cu zone de expunere cărți, o cafenea și o terasă exterioară.

Pe parcursul lucrărilor, acitvitatea Bibliotecii va continua, iar accesul se va face printr-o intrare secundară, vizavi de Colegiul Partenie Cosma.

„Ne cerem scuze cititorilor pentru disconfortul creat. Lucrările vor dura 12 luni. În primăvara anului viitor, Biblioteca Județeană din Oradea va fi complet modernizată și digitalizată, iar cititorii vor avea condiții mai bune și facilități suplimentare. Proiectul este finanțat din fonduri europene, prin PNRR, și din bugetul Consiliului Județean Bihor. Mulțumesc echipelor tehnice și conducerii Bibliotecii pentru implicare”, a transmis Ilie Bolojan.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că 150 milioane euro pentru digitalizarea IMM-urilor pot fi accesate din 25 martie. Ete vorba despre granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investitia 3 din PNRR”, a anunțat ministrul Adrian Câciu.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie. Sprijinul poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing.

De asemenea, banii pot fi folosiți pentru cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștinţe și competenţe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat că România este hotărâtă să-și dezvolte programul de energie nucleară, în special prin folosirea tehnologiei Reactoarelor Modulare Mici. Declarația a fost făcută joi la Bruxelles, în cadrul Summitului Energiei Nucleare.

Președintele Klaus Iohannis participă la summitul care subliniază urgența acțiunii climatice și importanța energiei nucleare în tranziția energetică globală.

„România este hotărâtă să-și dezvolte programul de energie nucleară prin sporirea capacității de producție la scară largă și prin implementarea tehnologiei inovatoare a Reactoarelor Modulare Mici, în colaborare cu Statele Unite ale Americii și alți parteneri cheie. Mai mult decât atât, ne propunem să devenim un lider regional în operarea și implementarea energiei nucleare, în formarea forței de muncă specializate, și un hub al lanțului de aprovizionare pentru producția de energie nucleară. În dezvoltarea programului național de energie nucleară, suntem dedicați siguranței publicului și mediului, operării instalațiilor noastre în condiții de siguranță și respectării depline a cerințelor de neproliferare asumate”, a mai spus Iohannis.

În încheiere, șeful statului a făcut „un apel la acțiune unitară care să valorifice potențialul masiv al energiei nucleare” pentru un viitor cu emisii zero și sigur din punct de vedere energetic.

„Mă aștept ca Summitul de astăzi să consolideze angajamentul față de expansiunea energiei nucleare în mixul energetic din Uniune Europeană și în cel global. Acest angajament este esențial pentru deblocarea investițiilor în timp util, pentru consolidarea lanțurilor de aprovizionare și pentru formarea următoarei generații de specialiști în energie nucleară. Salut pașii recenți efectuați în acest sens de către Comisia Europeană, cum ar fi Alianța Industrială Europeană pentru Reactoarele Modulari Mici.Trebuie să ne asigurăm că ambițiile noastre în domeniul energiei nucleare beneficiază de un sprijin financiar adecvat, luând în considerare și rolul energiei nucleare în accelerarea decarbonizării. Combinarea finanțării publice și private este esențială în crearea unui model de afaceri, ușor de replicat, pentru implementarea accelerată a energiei nucleare. Trebuie să ne extindem investițiile în cercetare, proiecte demonstrative și dezvoltarea de noi materiale și tehnologii nucleare”, a adăugat Klaus Iohannis.

Primarul Nicușor Dan anunță o investiție de 29 de milioane de lei pentru digitalizarea unor spitale din București. Este vorba despre cinci spitale aflate în subordinea Primăriei Municipiului București.

Anunțul a fost făcut de primarul Nicușor Dan. Pe listă sunt spitalele Filantropia, Spitalul Clinic de copii „Dr. Victor Gomoiu”, Foișor, Spitalul Clinic Sfânta Maria și Spitalul Clinic de Obstretică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu”. Acestea vor primi în total peste 29 de milioane de lei pentru investiții în sistemele informatice și în infrastructura digitală. Investițiile vor asigura eficientizarea activității personalului medical în beneficiul pacienților.

Primarul Nicușor Dan mai susține că în ultimii trei ani, Primăria Capitalei a atras fonduri nerambursabile în valoare de peste 274 de milioane de lei pentru modernizarea serviciilor medicale din spitalele aflate în administrare. Au fost făcute investiții în echipamente, clădiri noi, renovări, modernizarea sistemelor de detectare a incendiilor precum și reducerea riscurilor de infecții nosocomiale. 

Premierul Marcel Ciolacu anunță că Guvernul a modificat legea astfel încât să descurajeze fuga în străinătate a celor condamnați de instanțele din România. Ei vor fi puși să plătească toate costurile operațiunilor pentru depistarea și aducerea în țară.

„Venim azi cu noi prevederi capabile să descurajeze fenomenul condamnaților care părăsesc țara înaintea sentinței finale”, a spus premierul Marcel Ciolacu, înainte de ședința de guvern de joi.

Premierul s-a declarat mulțumit de faptul că „tot mai mulți fugari celebri au fost aduși în România primind un spor de pedeapsă”.

Conform modificărilor operate de miniștrii cabinetului Ciolacu, fugarii vor suporta cheltuielile pe care statul român le face pentru aducerea lor în țară.

„Vrem să-i punem să plătească, să suporte costurile operațiunilor derulate de stat pentru a-i găsi și a-i aduce în țară”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.

Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru arena Dinamo. Este vorba despre arena multifuncțională care o să fie utilizată de Clubul Sportiv Dinamo București. Aprobarea a fost dată joi, în cadrul ședinței de Guvern.

Arena va dispune, pe lângă stadion, de spații complementare pentru sport (săli de box cu trei ringuri, de haltere, de judo, de lupte, de gimnastică, de fitness și de scrimă), vestiare și spații conexe pentru personal, pentru cantonamente, pentru spectatori, pentru presă, transmisii TV, depozitări și alte spații tehnice aferente întreținerii clădirii, dotări sanitare și facilități pentru persoane cu dizabilități locomotorii.
Stadionul va avea 25.059 de locuri și va fi dimensionat în conformitate cu cerințele aplicabile prin regulamentul de acreditare UEFA pentru nivelul 4, îndeplinind inclusiv exigențele superioare acestui standard, anunță Guvernul.

Prin proiect, se prevede și realizarea unui spațiu expozițional, care va găzdui evenimente culturale, expoziții temporare, precum și o expoziție permanentă în care vor fi expuse trofeele clubului, precum și a unui heliport în vederea aterizării aeronavelor SMURD, cu acces către Spitalul Clinic de Urgență Floreasca.

Suprafața desfășurată totală a arenei este de 66.716 mp, durata de execuție este de 25 luni, iar valoarea totală a investiției este estimată la suma de 854.573.000 lei (827.893.000 lei, valoare finanțată de MDLPA prin Programul național de construcții de interes public sau social derulat de Compania Națională de Investiții, și 26.680.000 lei, valoare finanțată de Ministerul Afacerilor Interne, prin Clubul Sportiv Dinamo București).

Președintele Klaus Iohannis participă, joi și vineri, la Summitul Energiei Nucleare, la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extins, care vor avea loc la Bruxelles. În cadrul întâlnirilor, el va cere accelerarea procesului de aderare la UE a Ucrainei și Republicii Moldova.

„Summitul Energiei Nucleare, organizat de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și de Regatul Belgiei, joi, 21 martie 2024, la Bruxelles, are loc în contextul includerii istorice a energiei nucleare în acordul Conferinței ONU privind Schimbările Climatice (COP28) de la Dubai din 2023. Evenimentul va oferi șefilor de stat și de guvern participanți ocazia de a-și împărtăși viziunea cu privire la rolul-cheie al energiei nucleare în atingerea neutralității climatice, securității energetice și dezvoltării economice. În cadrul Summitului, liderii vor adopta o Declarație, prin care se reafirmă angajamentul ferm pentru susținerea energiei nucleare ca parte a procesului global de limitare a schimbărilor climatice și pentru crearea de condiții favorabile sectorului nuclear prin promovarea inovației tehnologice, educarea forței de muncă și mai ales lărgirea accesului la finanțare publică și privată pentru energia nucleară”, anunță Administrația Prezidențială.

Reuniunea Consiliului European va debuta joi cu o întâlnire de lucru cu Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în cadrul căruia va avea loc un schimb de opinii cu privire la situația geopolitică și provocările globale actuale, cu accent pe situația din Orientul Mijlociu. Liderii UE vor aborda teme de actualitate de pe agenda europeană şi globală, precum situația din Ucraina, securitatea și apărarea Uniunii Europene, extinderea UE, situația din Orientul Mijlociu, fenomenul migrației, provocările din sectorul agricol european și aspecte legate de viitoarea Agendă Strategică a UE.
„Situația din Ucraina va fi discutată pe larg, cu accent pe continuarea sprijinului multidimensional, inclusiv a sprijinului militar, în urma acordului recent privind instituirea Fondului de Asistență pentru Ucraina în cadrul Facilității Europene pentru Pace. Președintele Klaus Iohannis va accentua faptul că România rămâne unul dintre susținătorii fermi ai Ucrainei şi va pleda pentru continuarea acordării asistenței pe toate dimensiunile, îndeosebi pe palier umanitar, militar și în ceea ce privește tranzitul cerealelor ucrainene, atât timp cât va fi necesar. Dimensiunea de securitate şi apărare europeană va reprezenta un subiect central în cadrul discuțiilor liderilor UE, în contextul publicării recente de către Comisia Europeană a Strategiei privind industria europeană de apărare și a programului asociat de investiții în apărare. Președintele Klaus Iohannis va sublinia că România va participa activ și constructiv la efortul Uniunii privind consolidarea industriei europene de apărare”, scrie în comunicatul de presă.

Liderii UE vor avea o discuție cu privire la extinderea Uniunii Europene, în lumina ultimelor evoluții legate de prezentarea recentă de către Comisia Europeană a raportului de progres în privința Bosniei și Herțegovina și a actualizărilor privind progresele înregistrate de Ucraina și Republica Moldova în procesul de aderare la UE.

„Președintele României va pleda pentru avansarea rapidă a procesului de aderare la Uniunea Europeană pentru Ucraina și Republica Moldova, care au obținut progrese remarcabile în condiții extrem de dificile. De asemenea, liderii europeni vor continua discuțiile pe marginea situației din Orientul Mijlociu, pe fondul situației umanitare tot mai grave din teren. Accentul va fi pus pe continuarea eforturilor UE privind sprijinul umanitar, pe identificarea de măsuri pentru a se evita escaladarea regională a conflictului și pe continuarea cooperării cu toți actorii internaționali și regionali relevanți în vederea identificării unei soluții sustenabile pe termen lung pentru conflictul din Orientul Mijlociu. Totodată, vor fi abordate şi provocările din sectorul agricol european, în vederea identificării celor mai bune soluții pe termen scurt, mediu și lung, având în vedere importanța sectorului agricol pentru securitatea alimentară și autonomia strategică a UE”, se mai arată în comunicat.

Cu privire la viitoarea Agendă Strategică a Uniunii, liderii europeni vor avea un schimb de idei referitor la stadiul pregătirilor pentru finalizarea documentului, o dezbatere mai cuprinzătoare în acest sens urmând să aibă loc la următoarea reuniune a Consiliului European.
„Președintele Klaus Iohannis va menționa importanța obținerii unui acord în vederea definitivării documentului până la finalul primului semestru al acestui an și va exprima sprijinul României pentru continuarea reflecției în coordonatele stabilite la reuniunea de la Granada din 2023. De asemenea, în cadrul Consiliului European este prevăzută și o discuție referitoare la progresele înregistrate pe toate dimensiunile de acțiune în domeniul migrației. România va evidenția, în acest sens, contribuția sa substanțială la protejarea frontierei externe a UE, inclusiv prin continuarea proiectului pilot derulat împreună cu Comisia Europeană la frontiera cu Serbia. În cadrul Summitului Euro în format extins va fi discutată situația economică a Uniunii Europene, liderii urmând să aibă discuții cu privire la coordonarea politicilor în domeniu, în vederea creșterii rezilienței economiilor europene. Totodată, liderii vor mai aborda și aspecte legate de avansarea Uniunii piețelor de capital”, precizează Administrația Prezidențială.

Ministrul Apărării Angel Tîlvăr anunță că avioanele F-16 vor avea parte de mentenanță la cele mai înalte standarde. Declarația a fost făcută la finalul întâlnirii pe care ministrul a avut-o cu reprezentanții unor companii din Bacău, cu care MApN colaborează pentru dezvoltarea programelor de modernizare a Forţelor Aeriene Române.

Zilele trecute, ministrul Angel Tîlvăr s-a întâlnit cu militarii Bazei 95 Aeriene și apoi a avut întrevederi cu reprezentanţii unor companii din industria de apărare.

„Industria de apărare este extrem de importantă pentru Ministerul Apărării Naționale. AEROSTAR Bacău este una dintre companiile de succes din industria de profil. Dacă menționez doar două dintre activitățile acesteia, este ușor de înţeles de ce avem un interes major în buna funcționare a companiei: Centrul de Mentenanță pentru F-16 și Centrul Național de Mentenanță pentru lansatorul multiplu de rachete HIMARS, ambele fiind desemnate centre de mentenanță de către Guvernul României. De asemenea, am văzut și linia pregătită pentru asamblarea și fabricarea unor elemente mecanice pentru vehiculul aerian aferent UAS tactic operativ, ale cărui componente vor fi produse de mai multe companii din România. În același timp, am dorit să văd și alte facilități de producție implicate în industria națională de profil. Mă refer aici la ELMET INTERNATIONAL Bacău, care fabrică componente ale transportorului pentru trupe PIRAHNA V", a explicat ministrul Angel Tîlvăr.