PSD anunță că își asumă ca obiectiv politic major implementarea salariului minim european în România, până la finalul anului 2024. În acest sens, specialiștii PSD lucrează deja la elaborarea unei propuneri de reglementare, pentru transpunerea în legislația națională a Directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Propunerea va fi realizată în colaborare cu ministrul Muncii Simona Bucura-Oprescu.

PSD consideră că „trebuie definit un mecanism automat pentru majorarea anuală a salariului minim din România, într-o manieră predictibilă, care să garanteze creșterea nivelului de trai și a puterii de cumpărare pentru toți salariații din România”.

Creșterea salariului minim la 3.700 de lei, anunțată de premierul Marcel Ciolacu pentru data de 1 iulie 2024, va ridica veniturile salariale la nivelul corespunzător pentru introducerea mecanismului de majorare automată a salariilor, conform prevederilor din Directiva europeană. PSD consideră că „orice efect pozitiv din economie trebuie să se reflecte și în veniturile salariale ale cetățenilor”.
Introducerea salariului minim european va constitui un beneficiu important în special pentru salariații din sectorul privat, unde există cel mai mare număr de angajați încadrați cu acest nivel minim de salarizare, a precizat PSD.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că banii din tranșa nr. 3 din PNRR vor fi încasați anul acesta. Important este să încasăm suma întreagă, a spus Ciolacu.
Declarațiile au fost făcute marți.

„Noi avem, știți foarte bine, din sumele din tranșa 1 și tranșa 2, avem consumate până acum vreo 20%, deci nu se pune problema că România ar rămâne fără bani. Cu adevărat, așteptăm ultimul raport, după vizita doamnei Celine Gauer și pe urmă vom face pasul următor. Anul acesta se vor încasa bani. Important este să încasăm suma întreagă”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

El i-a criticat pe fostul premier Florin Cîțu și fostul ministru Cristian Ghinea pentru măsurile asumate în PNRR.

„Sunt lucruri pe care nu le-am trecut eu în PNRR. Comisia vine, ne spune și ne arată lucrurile pe care ni le-am asumat. Ghinea și Cîțu și-au asumat acele lucruri în PNRR. Încercăm să negociem, de exemplu cum e la microintreprinderi unde Ghinea și Cîțu și-au asumat că va fi un prag de 60.000. Eu cu domnul Ciucă ne-am asumat că vom scădea de la un milion la 500.000, lucru pe care l-am făcut”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a participat la inaugurarea celui de-al treilea centru de numărare și sortare a ambalajelor din cadrul Sistemului de Garanție – Returnare (SGR). Evenimentul s-a desfășurat la Brașov.

Noul centru este localizat în centrul industrial VGP Park din Brașov și va crea, în primă fază, 40 de locuri de muncă.
În timpul evenimentului, ministrul Mircea Fechet a dezvăluit câte ambalaje se adună prin Sistemul de Garanție-Returnare.

„Astăzi, putem spune că Sistemul Garanție-Returnare a schimbat viața tuturor românilor. Când vorbim despre SGR, vorbim și despre astfel de locuri precum cel de aici și nu ne referim doar la miliardele de PET-uri, de sticle sau de doze de aluminiu, ne referim la investiții, ne referim la locuri de muncă. Sistemul Garanție-Returnare înregistrează un progres fantastic. Nu pot decât să mă bucur când aud că, în anumite zile, se colectează peste 3 milioane de ambalaje, deoarece asta înseamnă că suntem pe drumul cel bun. Cu toate acestea, trebuie să nu uităm că sistemul este obligat să țină pasul astfel încât capacitatea de preluare a ambalajelor de la comercianți să crească pentru a face față volumului tot mai mare de ambalaje ridicate de la micii comercianți, din HORECA, din sectorul de alimentație publică”, a declarat ministrul Mircea Fechet.

Anterior au fost inaugurate centre asemănătoare în comuna Bonțida, județul Cluj, și în comuna Giarmata, județul Timiș.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că marile proiecte din domeniul energiei ale Azerbaidjanului și României merg înainte. Declarația a fost făcută la finalul întâlnirii pe care Burduja a avut-o cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev.

Întâlnirea a avut loc la Baku.

„Marile proiecte energetice merg înainte, punte între Marea Caspică și Marea Neagră: coridorul verde — cablul în curent continuu AZ-GE-RO-HU; terminalul LNG în portul Constanța, pentru gazul azer (fostul proiect AGRI); rută de transport Middle Corridor, cu România ca poartă de intrare pe piața europeană (aici ne ajută și Schengen naval); deschiderea unui zbor direct pe ruta Baku-București; proiecte comune pentru producerea de îngrășăminte chimice, medicamente și în industria de apărare”, a scris Sebastian Burduja pe Facebook.

Burduja a fost însoțită de o comisie de specialiști.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a inspectat lucrările de la sistemele de irigații din Giurgiu. Aducem apă din Dunăre pentru a iriga aproximativ 76.000 de hectare, a spus demnitarul.

Florin Barbu a anunțat că se lucrează la reabilitarea canalelor și a stațiilor de pompare apă de la Amenajarea de Irigații Giurgiu Răzmirești.

„Alături de colegul meu Marian Mina, deputat de Giurgiu, am mers pe șantier și am văzut stadiul acestei investiții complexe, de aproximativ 485 milioane de lei, care se va finaliza în anul 2026. Pe canale noi, reabilitate și cu ajutorul stațiilor de pompare modernizate aducem apă din Dunăre pentru a iriga aproximativ 76.000 de hectare”, a explicat Florin Barbu.

Apa va fi adusă pe canale, fără costuri pentru fermieri, a precizat ministrul Agriculturii.

Ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse, Natalia Intotero, anunță că România este prima țară din Uniunea Europeană care a transmis Comisiei Europene ”Raportul Bienal pentru Implementarea Garanției pentru Copii”.

Prezentarea raportului a avut loc joi, la sediul Guvernului. În raport apar și progresele înregistrate la nivelul implementării Garanției pentru Copii.
Pe listă sunt numeroase obiective îndeplinite printre care se numără:

Construirea și dotarea a 110 creșe noi prin PNRR, cu un buget aproximativ de 230 milioane euro, care vor fi finalizate si operaționalizate până la data de 31 decembrie 2025. Programul este realizat de Ministerul Dezvoltării, prin Compania Națională de Investiții;

Finanțarea, de către MFTES prin fonduri PNRR, a construcției și funcționării a 150 centre de zi, valoarea finală a investiției fiind de 50.000.000 euro;
Creșterea alocației de plasament de la 630 la 950 lei/lunar pentru copilul fără dizabilități si de la 945 la 1425 lei/lunar pentru copilul cu dizabilități;

Derularea, începând cu anul 2024, de către Ministerul Educației in parteneriat cu Ministerul Agriculturii, a programului "Masă Sănătoasă", cu un buget de de 1.019.223.000 lei și având ca beneficiari 458.833 de elevi din 1.223 de scoli; Continuarea programului „Laptele și cornul”, cu ajutor financiar de la UE;

Reabilitarea, modernizarea și dotarea a 3.000 de cabinete medicale și școlare, cu fonduri din PNRR;Construcția / reabilitarea și dotarea a 200 de centre comunitare integrate. Bugetul este de 40.200.000 euro, iar proiectul este gestionat de Ministerul Sănătății;

Burse sociale în valoare de 300 de lei pe lună pentru 410.000 de elevi din grupuri vulnerabile;
Acordarea unei burse de 700 de lei pe lună pentru mamele minore care își continuă studiile;
Transport public gratuit 100% pentru elevi și decontat în proporție de 90% pentru studenți începând cu anul școlar 2023 – 2024;

Acordarea, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială (PIDS) 2021-2027, de tichete sociale în valoare de 500 lei/copil într-o transă unică pentru cumpărarea de rechizite și articole de vestimentație, de care beneficiază 410.000 de copii dezavantajați.

Toate aceste măsuri fac parte din Planul Național de Acțiune pentru implementarea Garanției pentru Copii și au ca scop reducerea cu cel puțin 500.000 a numărului de copii expuși riscului de sărăcie și excluziune socială.

Implementarea Garanției pentru Copii reprezintă rezultatul unei munci de echipă coordonate de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), instituție aflată în subordinea MFTES, și ministerele partenere, efort sprijinit extraordinar de mult de către partenerii noștri fideli de la UNICEF și de organizațiile non-guvernamentale care ne-au fost alături.

Ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului a participat săptămâna trecută la ședința de lucru a Consiliului Consultativ pentru Dezvoltarea IMM-urilor (CCDIMM), organizată la sediul central al instituției. Pe parcursul întâlnirii, au fost prezentate și dezbătute proiectele procedurilor de implementare ale programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor, precum și a celui de Consolidare a IMM-urilor prin acces îmbunătățit la finanțare (Româno-Elvețian).

Ediția din acest an a programului Start-Up Nation va aduce, astfel, o serie de noutăți. În primul rând, acesta va beneficia de finanțare europeană, în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro. Conform aspectelor agreate în cadrul dezbaterii, antreprenorii vor putea accesa granturi nerambursabile majorate cu aproximativ 50.000 lei, fiind, însă, obligatorie formarea profesională. Acest criteriu de eligibilitate se referă la efectuarea unor cursuri de antreprenoriat, cu o durată de 40 de ore. Platforma electronică de înscriere va include, în acest sens, un modul dedicat selecției formatorilor.

Programul Femeia Antreprenor, lansat în consultare publică în prima jumătate a lunii martie, va fi complementar Start-Up Nation, vizând scalarea companiilor din România. În continuarea discuțiilor, a fost evidențiat succesul celor două programe, dovedit prin rezultatele palpabile aduse de întreprinderile beneficiare în economia națională, înregistrate în perioada de sustenabilitate a investițiilor.
„Îmi doresc ca împreună să dăm cele mai bune soluții pentru definitivarea noilor ediții ale acestor programe, astfel încât să contribuim real, și de această dată, la dezvoltarea durabilă a României”, a precizat ministrul Ștefan-Radu Oprea.

În cadrul discuțiilor, un alt punct de interes a fost Programul de consolidare a IMM-urilor prin acces îmbunătățit la finanțare, care beneficiază de un buget de peste 50 milioane CHF, din care 39 de milioane CHF fiind susținute din cea de-a doua contribuție a Programului de Cooperare Elvețiano-Român. Programul vizează transformarea verde și digitală a IMM-urilor din industria prelucrătoare. În context, a fost explorată posibilitatea includerii în categoria cheltuielilor eligibile a garanțiilor la creditul contractat în cadrul programului.

După armonizarea propunerilor formulate în cadrul ședinței de lucru de către membrii CCDIMM, proiectele de proceduri de implementare ale celor trei programe (Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și Programul Româno-Elvețian) vor fi publicate pe paginile web ale Ministerului Economei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT): www.economie.gov.ro și www.imm.gov.ro.
Schemele de ajutor de stat și de minimis urmează să fie lansate și implementate de MEAT, alături de Agențiile Teritoriale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Turism.

7 mari proiecte de infrastructură rutieră au fost preluate de Compania Națională de Investiții Rutiere. Ordinul a fost semnat de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Proiectele au fost preluate de la Compania Națională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere.

„Am semnat Ordinul prin care Compania Naționala de Investiții Rutiere (CNIR S.A.) preia de la CNAIR S.A. (Compania Națională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere) o serie de proiecte de infrastructură rutieră”, a anunțat Sorin Grindeanu.

Potrivit acestuia, este vorba despre Autostrada Târgu Mureș-Târgu Neamț (secțiunea Miercurea Nirajului - Leghin), Autostrada Târgu Neamț - Iași – Ungheni, Autostrada Bacău – Brașov, Autostrada Ploiești – Brașov, Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț, Drumul Expres Focșani – Brăila și Drumul Expres Filiași – Târgu Jiu.

Transferul acestor proiecte a fost posibil după operaționalizarea CNIR și numirea unui Director General și a Directorului Economic-Financiar.

Obiectivele vor fi preluate în baza unui protocol încheiat între cele două companii, a precizat Grindeanu.

Legea inițiată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pentru ratificarea Convenției privind prevenirea și eliminarea violenței și hărțuirii la locul de muncă a fost promulgată. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de cameră decizională, pe 4 martie 2024.

Convenția nr. 190/2019 adoptată pe 21 iunie 2019 la cea de-a 108-a sesiune a Conferinței Internaționale a Muncii a Organizației Internaționale a Muncii la Geneva vizează eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii.
„Angajații au dreptul să lucreze într-un mediu în care să fie respectați indiferent de sex, rasă, etnie sau orientare politică. Observăm că sunt tot mai multe sesizări pentru hărțuire. Este nevoie ca măsurile să fie ferme, dar proporționale cu gravitatea acestor abateri. Legea promulgată astăzi vine să creeze condițiile pentru un mediu de lucru în care angajaților să li se respecte demnitatea”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Conform datelor furnizate de Inspecția Muncii, în anul 2023 au fost înregistrate 511 petiții privind hărțuirea sau discriminarea la locul de muncă. În urma verificărilor efectuate au fost aplicate 41 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 18.000 de lei. Ca o comparație, în urmă cu 10 ani, respectiv în anul 2014, erau înregistrate doar 137 de sesizări.
Conceptul de „violență și hărțuire” acoperă, printre altele, abuzul fizic, abuzul verbal, hărțuirea și mobbingul, hărțuirea sexuală, amenințările și urmărirea sau supravegherea.

Noul cadru legal protejează atât angajații cât și persoanele care lucrează indiferent de statutul lor contractual, persoanele aflate în perioada de formare, inclusiv stagiarii și ucenicii, lucrătorii cărora le-a încetat raportul de muncă, voluntarii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și cele care au depus cereri pentru ocuparea unui loc de muncă, precum și persoanele care exercită autoritatea, îndatoririle sau responsabilitățile unui angajator.