Strategia Națională Împotriva Traficului de Persoane a fost lansată. Cu această ocazie, premierul Marcel Ciolacua spus că România a progresat vizibil, dar că este necesară o schimbare reală.

Potrivit autorităților, câștigul anual al traficanților de persoane, estimat la nivel global în anul 2022, depășește 150 de miliarde de dolari americani, sumă mai mare decât produsul intern brut realizat în 150 de state. Statisticile oficiale ale ultimilor ani arată că peste 500 de cetățeni români sunt identificați anual ca victime, iar cifra nu îi include pe cei aflați în situație de trafic, care nu se regăsesc în statisticile oficiale. Mai mult, aproximativ jumătate dintre victimele identificate sunt copii sau tineri, lucru care ne îngrijorează și mai mult, susține șeful Guvernului român.
Premierul Marcel Ciolacu consideră că „România a progresat vizibil atât în crearea cadrului legal și organizarea instituțională necesară în vederea contracarării traficului, atât la nivel operațional, sute de traficanți fiind aduși în fața justiției cât și în ceea ce privește percepția publică asupra fenomenului, iar multe dintre victimele identificate beneficiază de asistența necesară, inclusiv cu aportul organizațiilor neguvernamentale”.

„Însă fenomenul evoluează de la un an, la altul, pe măsură ce traficanții își diversifică metodele de operare, iar instituțiile statului încearcă să-și adapteze acțiunile, să identifice soluții noi de contracarare. Așa încât, putem afirma că, deși multe lucruri au fost făcute, încă mai sunt multe pe care trebuie să le facem împreună. Acesta este și motivul pentru care la nivelul Guvernului a fost elaborată noua Strategie Națională Împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2024-2028. Propunem un mod de lucru ambițios, care să răspundă nevoilor identificate și să țină cont în mod realist de capacitățile noastre. Suntem optimiști pentru că documentul a fost elaborat împreună cu toți partenerii, instituții și organizații neguvernamentale, cu toții în jurul mesei și ținând cont de recomandările organizațiilor internaționale. El ilustrează obiectivele, angajamentul și determinarea tuturor celor implicați în stoparea acestui fenomen.Nu ne mulțumim să privim către structurile de aplicare a legii si să le cerem oprirea traficului”, potrivit lui Ciolacu.

Premierul mai susține că „blamarea traficanților nu e suficientă, așa cum nu e suficient să lăudăm de la distanță efortul organizațiilor neguvernamentale”.

„Dimpotrivă. Avem o strategie sinergică, avem căi de intervenție și avem parteneriate care ne vor ajuta să combatem acest fenomen. Este momentul sa producem o schimbare reală. Angajamentul politic al Guvernului României împotriva traficului există si va rămâne neschimbat. Suntem aici, și împreună suntem deciși să schimbăm lucrurile in bine si să vă ajutăm pe voi, cei aflați în prima linie a luptei anti-trafic, fie că vorbim de funcționari ai statului sau membri ai organizațiilor neguvernamentale. Doresc să vă reasigur că Guvernul este un partener real în această luptă care ne îngrijorează pe toți”, a precizat Ciolacu. 

BNS a organizat un protest la Ministerul Finanțelor. Acesta a avut loc luni. Au participat 29 de federații sindicale membre. O delegație a protestatarilor a fost primită la Ministerul Finanțelor.
Delegația condusă de președintele confederației, Dumitru Costin, a fost primită la consultări de către o echipă din Ministerul de Finanțe, condusă de secretarul de stat Daniela Pescaru.

Protestatarii au solicitat măsuri privind reducerea fiscalității pe muncă și demararea de urgență a unei reforme fiscale, în care să fie implicate și consultate inclusiv sindicatele și patronatele.
Delegația BNS a mai transmis îngrijorările cu care se confruntă confederația în ceea ce privește creșterea datoriei publice și în ceea ce privește posibilele semnale din spațiul public legate de stabilirea unor viitoare cote pentru impozitele pe venit/ impozitare progresivă.

De asemenea, delegația BNS a solicitat Guvernului un raport de informare privind nivelul redevențelor percepute de Executiv.
Protestul s-a desfășurat sub sloganul,,Respect pentru muncă și cei care muncesc! Lucrătorii din România nu mai vor să fie cobaii experimentelor fiscale!”. La final, sindicaliștii au organizat un marș de protest

Parlamentul României va avea o ședință solemnă pentru a marca Ziua Solidarităţii şi Prieteniei cu Statul Israel.

Ședinta solemnă comună a Camerelor reunite ale Parlamentului României consacrată marcării Zilei Solidarităţii şi Prieteniei dintre România şi Statul Israel va avea loc marți, 14 mai.
Membrii Birourilor Permanente Reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au decis convocarea unei şedinţe solemne a Camerei Deputaţilor şi Senatului, pe 14 mai, consacrată marcării Zilei Solidarităţii şi

Prieteniei dintre România şi Statul Israel. Propunerea a venit din partea deputatului Silviu Vexler.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, pe 9 aprilie, Legea pentru instituirea zilei de 14 mai ca Ziua Solidarităţii şi Prieteniei dintre România şi Statul Israel.

Ministerul Sănătății lansează consultarea de piață pentru proiectarea, construcția și dotarea „Centrului de Excelență pentru Diagnosticare și Tratament cu Protonoterapie”

La doar 10 zile de la semnarea Ordinului de Ministru prin care se înființează Grupul tehnic de lucru pentru construirea Centrului Naţional de Protonoterapie în valoare de 70 de milioane de euro, Ministerul Sănătății lansează etapa de consultare de piață pentru serviciile integrate: proiectare, execuție și dotare, necesare dezvoltării proiectului.
”Accesul pacienților oncologici la cele mai moderne resurse terapeutice rămâne o prioritate pentru MS. Va fi construit singurul centru de protonoterapie din sud-estul Europei. Ministerul Sănătății se implică direct pentru ca această metodă avansată de tratament a pacienților oncologici să fie realizată în cel mai scurt timp. După realizarea celor 7 centre noi de radioterapie, asigurarea accesului la radioterapia stereotactică, continuăm cu cea mai mare investiție în echipamente medicale destinate pacienților oncologici”, a declarat Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

”Nu doar scriem proiecte. Le dezvoltam și le finalizăm. Pentru prima oară, protonoterapia va putea fi făcută în România”, a continuat ministrul Sănătății.
Prin lansarea consultării de piață, Ministerul Sănătății urmărește crearea unui cadru coerent și corect în care se va înregistra documentația de atribuire. În consecință, întreaga procedură se va înregistra într-un cadru transparent, corect și competitiv, în conformitate cu legislația în vigoare.

”La doar 10 zile de la înființarea grupului tehnic de lucru demarăm consultarea de piață, care se va finaliza la 31 mai. Ritmul de astăzi îmi dă încredere că putem demara licitația în luna august. Vom avea primul Centru Național de Protonoterapie din regiune și mă bucur că reușim să îl construim aici, în România”, a declarat Alexandru Rogobete, secretar de stat.
Investiția totală în noul Centru de Excelență pentru Diagnosticare și Tratament cu Protonoterapie este estimată la 70 de milioane de euro și susținută din fonduri structurale europene.

Forțele Aeriene Române vor primi cea mai avansată versiune a rachetei AIM-9X Sidewinder – Block II. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Angel Tîlvăr. Salut decizia Statelor Unite ale Americii de a aproba vânzarea de rachete către România, a spus demnitarul român.

Rachetele vor fi folosite de aeronavele F-16 Fighting Falcon.

„Salut decizia Statelor Unite ale Americii de a aproba vânzarea de rachete AIM-9X Sidewinder Block II către România. Achiziția va asigura înzestrarea aeronavelor multirol F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române cu cea mai avansată versiune a rachetei AIM-9X Sidewinder – Block II care este operată, în prezent, de armata americană”, a declarat Angel Tîlvăr.

Ministrul Apărării a explicat ce impact va avea achiziția asupra armatei române.
„Înzestrarea Forțelor Aeriene Române cu capabilități aer-aer de ultimă generație crește semnificativ siguranța spațiului aerian național și aliat și asigură un înalt grad de interoperabilitate cu structurile similare ale Armatei SUA”, a precizat Angel Tîlvăr.

Premierul Marcel Ciolacu susține că fără fondurile și reformele UE, România se prăbușește. Declarația a fost făcută în timpul unei dezbateri dedicate Zilei Europei.

„Eu, ce îmi doresc în primul și în primul rând este o normalitate europeană. Încă ne chinuim să găsim politic acea stare care să creeze o normalitate în România. Calea cu populismul, calea cu trebuie să mergem la Bruxelles, să batem cu pumnul în masă ca să obținem a numite lucruri sau să ne facem auzit, sau să facem vreun miting în față la Comisie, la Consiliu, nu reprezintă pe nimeni și nu reprezintă un popor precum România”, a declarat șeful Guvernului.

Marcel Ciolacu a mai analizat importanța finanțărilor europene.

„PNRR, întotdeauna când se vorbește despre el, sunt întrebat de stadiul finanțărilor, fondurilor, pentru că ele ne aduc un nivel de trai mai ridicat, dar cea mai importantă componentă din PNRR sunt reformele. Sustenabilitatea economică a României, în acest moment, se bazează pe fondurile europene. Când țipă câte unul pe stradă, sau la TV sau în Parlament, trebuie să le răspundem foarte clar că România se prăbușește dacă nu mai are acces la fondurile europene și dacă nu implementează reformele UE. Cu toții ne-am dorit o țară ca afară, eu sunt unul dintre cei care la aderare și după revoluție cel mai important lucru a fost să merg în afară”, a explicat Ciolacu.
El a mai spus că stabilitatea poate fi asigurată prin intermediul administrației locale.

Ministrul Educației, Ligia Deca, anunță că inteligența artificială va fi integrată din ce în ce mai mult în educație. „Unul dintre demersurile concrete este că vom forma 100.000 de profesori în domeniul pedagogiei digitale”, susține Deca.

„Cred, și am transmis asta, că inteligența artificială va fi integrată din ce în ce mai mult în educație. Însă este extrem de important ca această integrare să fie bazată pe digitalizarea platformelor şi a resurselor educaționale, pentru că doar astfel vom putea beneficia cu adevărat de avantajele acestui instrument”, scrie ministrul Ligia Deca, pe Facebook.

De asemenea, susține ministrul, este esențial ca AI să fie un instrument centrat pe nevoile elevilor şi util cadrelor didactice, cu respectarea normelor de etică şi a standardelor de protecție a datelor personale.

„Digitalizarea evaluării la examenele naționale, de exemplu, ne ajută să identificăm rezultatele reale ale învățării și este pentru prima dată când România dispune de un astfel de instrument. Resursele digitale pe care le folosim la clasă înseamnă nu doar ore mai dinamice, ci și instrumente care să ușureze accesul la informație, transmiterea, înțelegerea şi utilizarea ei. Este și responsabilitatea noastră să-i ajutăm pe copii să integreze constructiv tehnologia în activitățile lor, iar unul dintre demersurile concrete este că vom forma 100.000 de profesori în domeniul pedagogiei digitale”, precizează Ligia Deca.

Ministerul Energiei susține că prețurile facturilor la gaze și electricitate sunt mai mici față de prețurile plafonate. Potrivit ministerului, prețurile facturilor la gaze naturale au scăzut în luna aprilie cu 25%, iar cele la electricitate sunt mai mici cu 15% față de prețurile maximale plafonate, potrivit Ministerului Energiei.

„Au fost emise primele facturi pe luna aprilie la gaze și energie electrică. Față de prețul maxim prevăzut de plafon, prețurile facturate la gaze naturale sunt cu până la 25% mai mici. De exemplu, prețul practicat de principalul furnizor de gaze naturale pentru consumatorii casnici este 0,23381 lei/ kWh (prețul maxim plafonat fiind de 0,310 lei/kWh)”, scrie în comunicatul de presă al Ministerului Energiei.

La energie electrică, pentru clienții casnici cu un consum mai mare de 300 kWh/lună, scăderile aplicate de principalii furnizori ajung până la 15% față de prețul maximal de 1,3 lei/kWh.

„Am promis facturi mai mici la electricitate și gaze naturale. Vă reamintesc că pe 28 martie am declarat public, după ședința de Guvern, că românii vor primi facturi mai mici la energie. Am susținut ferm și bine fundamentat pe baza analizelor pe care le-am făcut și pe care le-am promovat prin actualizarea mecanismului de compensare-plafonare (OUG 27/2022). Ceea ce pentru mine a fost certitudine încă de la momentul promovării în Guvern a noului mecanism, se confirmă astăzi prin facturi. Am susținut întotdeauna: statul trebuie să intervină acolo unde este necesar, când este necesar și cum este necesar. Nu este nevoie să dăm peste cap un întreg sistem, ci să calculăm, să analizăm și să aplicăm cu cap. Protejăm facturile românilor în continuare”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

Cu banii de la Guvern vor fi dezvoltate conexiuni pentru internet de mare viteză în aproximativ 1000 de localități din țară. Potrivit premierului Marcel Ciolacu la alocarea fondurilor vor avea prioritate unitățile școlare, bibliotecile, unitățile medicale și instituțiile publice.

„Aprobăm azi o investiție majoră, de aproape 100 de milioane de euro, prin care vor fi dezvoltate conexiuni pentru internet de mare viteză în aproximativ 1000 de localități din țară”, a declarat Marcel Ciolacu.
Investițiile vor fi realizate și în comunitățile unde nu există internet iar rețelele fixe ori mobile sunt insuficiente, inclusiv în zonele defavorizate, a adăugat Marcel Ciolacu. 

Premierul Marcel Ciolacu susține că unii comercianți au scăzut gramajul la produse, dar au lăsat prețurile la fel de mari. Este o scumpire camuflată, spune șeful Guvernului care cere autorităților de control să intervină.

Declarația a fost făcută în cadrul ședinței de Guvern. Marcel Ciolacu a comparat situația cu cea din unele state europene. El consideră că astfel clienții sunt înșelați.

„Unii comercianți au scăzut gramajul la produse, dar au lăsat prețurile la fel de mari. Este în fapt o scumpire <camuflată> sub un ambalaj foarte asemănător. Cer tuturor autorităților de control din România să intervină urgent”, a declarat Marcel Ciolacu.

În plus, prim-ministrul a cerut specialiștilor să pregătească un proiect de lege care să reglementeze aceste aspecte.
„Producătorii să fie obligați să semnaleze vizibil pe ambalaj că au redus gramajul, dacă prețul produsului a rămas neschimbat. Și, evident, sancțiuni dure pentru nerespectarea acestei obligații”, a explicat șeful Guvernului.