334 de unități administrativ-teritoriale au fost interconectate la Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă. Anunțul a fost făcut marți de Ministerul Afacerilor Interne.

În sistem au fost introduse și cinci municipii reședință de județ.

„Începând de astăzi, 28 mai 2024, platforma destinată activității ofițerilor de stare civilă, prin înregistrarea doar în format digital a evenimentelor de viață naștere și deces, devine operațională la nivelul altor 5 municipii reședință de județ.

„Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, cu sprijinul Direcțiilor Județene de Evidență a Persoanelor Brașov, Caraș-Severin, Giurgiu, Mehedinți și Suceava, precum și al Direcțiilor Locale de Evidență a Persoanelor implicate, a realizat interconectarea municipiilor Brașov, Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Reșița și Suceava la Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă”, a anunțat MAE.
Întrucât, extinderea Sistemului Informatic Integrat se realizează etapizat, fiind necesară interconectarea celor 3188 de unități administrativ-teritoriale, platforma destinată prestării serviciilor exclusiv on-line cetățenilor, la momentul actual, nu poate fi accesibilă, anunță autoritățile.

În prezent, pentru a obține un certificat de stare civilă (naștere sau deces), persoana se deplasează la oficiul de stare civilă unde depune documentele necesare, respectiv cererea de eliberare a certificatului de stare civilă, document care se poate elibera atât în format digital, solicitantul trebuind să comunice ofițerului de stare civilă o adresă de poștă electronică, dar și în format fizic, printat pe un formular securizat, în funcție de opțiunea cetățeanului/aparținătorului.
Extinderea, la nivel național, a Sistemului Informatic are ca termen de finalizare data de 24 septembrie 2024.

Ministrul Cercetării, Bogdan Ivan, anunță că cel mai mare producător român de materiale de construcții a achiziționat două fabrici moderne din Ungaria. Grupul TeraPlast din Bistrița se extinde în Europa, anunță ministrul român.

Bogdan Ivan a participat la ceremonia de semnare a documentelor.

„Grupul TeraPlast din Bistrița se extinde în Europa! După aproape 130 de ani de activitate,TeraPlast, cel mai mare producător român de materiale de construcții, s-a extins în Europa prin achiziția a două fabrici moderne din Ungaria, parte a grupului austriac Wolfgang Freiler”, a scris pe Facebook ministrul Ivan.

Achiziția reprezintă un pas înainte pentru economia României.
„Achiziția fabricii Polytech, specializată în producția de țevi de protecție pentru cabluri, va ajuta la extinderea companiilor românești de tehnologii digitale pe piețele din Europa Centrală și de Vest. TeraPlast este un exemplu de succes românesc bazat pe curaj, determinare și inovație. Am fost bucuros să particip, alături de președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, domnul Radu Moldovan, la celebrarea acestui moment important pentru compania bistrițeană, care devine astfel unul dintre cei mai mari procesatori de polimeri din Europa”, a precizat ministrul Bogdan Ivan.

Ministrul Familiei, Natalia-Elena Intotero, s-a întâlnit cu directorii tuturor Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului. Întâlnirea a avut loc săptămâna aceasta la sediul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.

La întâlnirea hibrid au participat ministrul Natalia-Elena Intotero, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, secretarul de stat Rareș-Petru Achiriloaie și directorii tuturor Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.

”Cunosc dăruirea, empatia și dedicarea cu care majoritatea angajaților din domeniul protecției copilului își fac datoria și tocmai de aceea am dorit să discutăm despre obstacolele pe care le întâmpină în activitate. Totodată, am cerut o comunicare mai eficientă și mai directă. Împreună, am decis ca în perioada următoare să facem o reuniune a tuturor actorilor instituționali implicați în gestionarea situațiilor sociale ale copiilor. În egală măsură, am reiterat faptul că nu vom tolera niciun abuz și le-am solicitat colegilor să acționeze cu fermitate și operativitate alături de organele de anchetă, la fel cum au făcut și până acum, atunci când situația o cere”, a declarat ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Natalia-Elena Intotero.

Ministrul Familiei a mai spus că cei aproximativ 38.000 de copii aflați în sistemul de protecție specială trebuie să beneficieze de îngrijire și servicii la cel mai înalt nivel posibil. Unii dintre ei sunt orfani, alții abandonați de familie, dar o mare parte din ei au ajuns în grija statului ca urmare a cazurilor de neglijare sau abuz în familie.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a prezidat marți Comitetul Național pentru Aderarea României la OCDE, care reunește reprezentanții principalelor ministere, instituții și autorități publice implicate în procesul de aderare.

Membrii Comitetului Național au analizat evoluțiile procesului de aderare a României la OCDE și prioritățile pentru perioada următoare. În intervenția sa, premierul Marcel Ciolacu a trecut în revistă progresele realizate de la ultima reuniune din noiembrie 2023, punctând lansarea la 12 martie 2024 a Studiului economic al României 2024, în prezența Secretarului General al OCDE, Mathias Cormann, obținerea primului Aviz formal din cele 26 de avize prevăzute în Foaia de parcurs pentru aderarea României la OCDE și evaluarea României în aproximativ 20 de formate de lucru ale Organizației.

În privința priorităților pentru perioada următoare, premierul Marcel Ciolacu a evidențiat importanța punerii în aplicare a recomandărilor primite din partea comitetelor organizației, pentru alinierea la standardele OCDE în materie de legislație, politici și practici. De asemenea, a subliniat importanța pregătirii participării la cele peste 15 evaluări de aderare prevăzute până la finalul anului (în domeniile concurență, asigurări și pensii private, substanțe chimice, afaceri sociale, comerț, educație, politica digitală, știință și cercetare, sănătate, pescuit).

„Mă bucur să constat că recomandările din Studiul economic al OCDE sunt corelate cu obiectivele programului nostru de guvernare, axat pe modernizarea economică și socială a țării. Este necesar ca eforturile să fie axate pe îndeplinirea recomandărilor primite în toate domeniile de aderare la OCDE și pe participarea activă la evaluări. Implementarea PNRR sprijină în mod semnificativ aderarea la OCDE, prin corelarea dintre obiectivele PNRR și alinierea la instrumentele Organizației”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a apreciat eforturile instituțiilor implicate în procesul de aderare, punctând că România se află pe o traiectorie pozitivă, fapt confirmat în dialogul permanent cu Secretariatul OCDE și statele membre ale Organizației. De asemenea, premierul a încurajat aparatul administrativ să mențină un ritm dinamic în perspectiva evaluărilor viitoare și să acorde o atenție prioritară îndeplinirii recomandărilor. A reiterat că procesul de aderare la OCDE este un exercițiu de anvergură, menit să sprijine autoritățile române în eforturile de modernizare, prin îmbunătățirea politicilor publice, cu impact asupra întregii societăți.
România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de parcurs în iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație. România a depus în decembrie 2022 Memorandumul inițial, care face o autoevaluare a legislației, politicilor și practicilor interne, prin raportare la instrumentele legislative OCDE.

În prezent, România se află în etapa tehnică a procesului de aderare, care constă în transmiterea de informații suplimentare, organizarea de misiuni tematice și susținerea de prezentări în vederea evaluării în 26 de comitete și grupuri sectoriale ale OCDE. Informațiile sunt trimise în paralel, pentru toate domeniile generale de politici și de către toate comitetele/grupurile de lucru sectoriale din Foaia de parcurs.
Comitetul Național pentru Aderarea României la OCDE este constituit din ministerele, instituțiile și autoritățile publice cu atribuții în cadrul procesului de aderare, acesta fiind condus de prim-ministrul României. Comitetul Național stabilește liniile de acțiune în vederea îndeplinirii condițiilor prevăzute în Foaia de parcurs pentru aderarea României la OCDE, agreează deciziile pentru alinierea legislației, politicilor și practicilor României la cele ale Organizației și formulează propuneri pentru soluționarea blocajelor care ar putea să întârzie procesul de aderare.

Decizia unei companii aeriene stârnește dezbateri politice la Iași. PSD Iași vrea să știe de ce se retrage compania Eurowings de pe aeroportul ieșean. Explicațiile sunt solicitate conducerii aeroportului.

Compania Eurowings a renunţat la cele două curse aeriane către Germania pe care le-a deschis în urmă cu doar o lună. Ca urmare, filiala PSD Iași cere explicaţii conducerii Aeroportului Iaşi privind strategia legată de taxele aeroportuare.

„Decizia companiei este cu atât mai surprinzătoare cu cât Eurowings abia deschisese aceste rute aeriene, acum câteva săptămâni. Una dintre cauzele vehiculate ar fi taxele prea mari percepute de Aeroportul Iaşi. Acelaşi subiect al suprataxării operatorilor l-a abordat şi compania Ryanair. Reprezentanţii acesteia au anunţat, în aprilie acest an, că şi-au revizuit planul de creştere pentru Iaşi deoarece Aeroportul a majorat taxele cu 25%. Îi solicităm directorului de la Aeroport Romeo Vatră să clarifice întreaga situaţie. Care sunt motivele retragerii companiei Eurowings? Care este nivelul taxelor percepute de Aeroportul Internaţional Iaşi comparativ cu cele de pe Otopeni, din Timişoara, Cluj, Bacău şi Suceava? Când a avut loc majorarea taxelor cu 25 la sută, cine a decis-o şi care au fost motivele acesteia? Care este strategia Aeroportului Iaşi pentru a convinge alte companii aeriene să deschidă noi rute, crescând conectivitatea Iaşului cu lumea?”, a declarat liderul PSD Iaşi, Bogdan Cojocaru.
Compania Eurowings nu va mai opera pe Aeroportul din Iaşi începând din 10 iunie. Reprezentanții companiei au spus că decizia a fost luată deoarece zborurile către Dusseldorf şi Sttutgart nu au atras foarte mulți clienți.

Angajații Senatului României își exprimă nemulțumirea față de majorarea salarială propusă de Guvern. Ei au organizat proteste și cer bani mai mulți.

Sindicatul Funcționarilor Publici din Senatul României și Sindicatul Personalului Contractual din Senatul României au anunțat luni că se solidarizează cu protestatarii.

„În urma celor două proteste ale angajaților Senatului României, la care au participat peste 200 de salariați, sindicatele din Senatul României au luat act și se solidarizează cu colegii nemulțumiți. Asigurăm angajații că vor fi făcuți pașii legali necesari pentru identificarea soluțiilor adecvate și ne exprimăm dezacordul față de propunerea Executivului de a majora salariile doar cu 10%, în două tranșe. Declarăm clar și răspicat: Suntem funcționarii statului care asigură funcționarea Legislativului României! O greșeală minoră din partea noastră poate avea repercusiuni asupra întregii societăți. Dacă și noi ne-am îndeplini obligațiile în rate și la un nivel minim, așa cum sunt propunerile de majorare salarială, înseamnă că ar trebui să ne calibrăm activitatea după aceleași tipare. Menționăm un aspect important care pare a fi ignorat: factorul politic nu ar trebui să se bazeze pe dictonul așteaptă mulți la ușă, dacă vreți, plecați”, scrie în comunicatul de presă al sindicaliștilor.

Sindicaliștii cer mai mulți bani de la Guvern.
„Solicităm Guvernului României reevaluarea propunerii sale de majorare a salariilor angajaților din Parlamentul României cu un procent de 20%, în două tranșe: 15% începând cu luna iunie 2024 și 5% în luna septembrie 2024, raportat la nivelul acordat pentru luna ianuarie 2024. Reiterăm faptul că am dovedit respect și loialitate față de instituția în care ne desfășurăm activitatea și am ales calea dialogului, evitând mișcările sindicale de protest. Aceasta nu trebuie interpretată ca fiind o lipsă de acțiune sau acceptarea primei oferte. Așteptăm același respect pe care și noi l-am oferit de-a lungul timpului”, au mai transmis sindicaliștii.

Angajații Senatului României își exprimă nemulțumirea față de majorarea salarială propusă de Guvern. Ei au organizat proteste și cer bani mai mulți.

Sindicatul Funcționarilor Publici din Senatul României și Sindicatul Personalului Contractual din Senatul României au anunțat luni că se solidarizează cu protestatarii.

„În urma celor două proteste ale angajaților Senatului României, la care au participat peste 200 de salariați, sindicatele din Senatul României au luat act și se solidarizează cu colegii nemulțumiți. Asigurăm angajații că vor fi făcuți pașii legali necesari pentru identificarea soluțiilor adecvate și ne exprimăm dezacordul față de propunerea Executivului de a majora salariile doar cu 10%, în două tranșe. Declarăm clar și răspicat: Suntem funcționarii statului care asigură funcționarea Legislativului României! O greșeală minoră din partea noastră poate avea repercusiuni asupra întregii societăți. Dacă și noi ne-am îndeplini obligațiile în rate și la un nivel minim, așa cum sunt propunerile de majorare salarială, înseamnă că ar trebui să ne calibrăm activitatea după aceleași tipare. Menționăm un aspect important care pare a fi ignorat: factorul politic nu ar trebui să se bazeze pe dictonul așteaptă mulți la ușă, dacă vreți, plecați”, scrie în comunicatul de presă al sindicaliștilor.

Sindicaliștii cer mai mulți bani de la Guvern.
„Solicităm Guvernului României reevaluarea propunerii sale de majorare a salariilor angajaților din Parlamentul României cu un procent de 20%, în două tranșe: 15% începând cu luna iunie 2024 și 5% în luna septembrie 2024, raportat la nivelul acordat pentru luna ianuarie 2024. Reiterăm faptul că am dovedit respect și loialitate față de instituția în care ne desfășurăm activitatea și am ales calea dialogului, evitând mișcările sindicale de protest. Aceasta nu trebuie interpretată ca fiind o lipsă de acțiune sau acceptarea primei oferte. Așteptăm același respect pe care și noi l-am oferit de-a lungul timpului”, au mai transmis sindicaliștii.

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a participat luni, 27 mai 2024, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles.
Agenda reuniunii a inclus agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei - dezbatere cu participarea ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, prin video-conferință, precum și evoluțiile din Orientul Mijlociu, a anunțat MAE.

În cadrul întâlnirii, ministrul Luminița Odobescu a accentuat necesitatea continuării și consolidării sprijinului pentru Ucraina și a condamnat atacurile intense și repetate ale Rusiei asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene. În context, a evidențiat sprijinul substanțial bilateral oferit de România către Ucraina în domeniul energiei și disponibilitatea de a continua acest tip de sprijin.

Ministrul afacerilor externe român a subliniat importanța furnizării rapide de asistență militară pentru Ucraina prin implementarea Fondului de Asistență pentru Ucraina în cadrul Instrumentului European pentru Pace (EPF). A subliniat importanța adoptării rapide a celui de-al 14-lea pachet de sancțiuni UE la adresa Rusiei. A exprimat sprijin pentru crearea unui nou regim de sancțiuni pentru acțiunile hibride ale Rusiei și a condamnat recentele provocări inacceptabile la adresa unor state membre UE din regiunea Mării Baltice, exprimând solidaritatea României cu acestea. Oficialul român a atras atenția cu privire la atacurile hibride ale Rusiei asupra Republicii Moldova, care generează vulnerabilități semnificative mai ales în contextul proceselor electorale din această țară.

Ministrul Luminița Odobescu a reiterat susținerea României pentru parcursul european al Ucrainei și Republicii Moldova și organizarea primelor Conferințe Interguvernamentale până la finalul lunii iunie 2024. Cu privire la Formula de Pace a Președintelui Zelenski, a subliniat importanța coordonării la nivel european și cu partenerii globali pentru a asigura succesul Conferinței din Elveția din luna iunie.
Evoluțiile din Orientul Mijlociu au fost abordate inclusiv în cadrul unui schimb de opinii informal al miniștrilor europeni cu omologii din Arabia Saudită, Egipt, Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite și secretarul general al Ligii Statelor Arabe. Ministrul Luminița Odobescu a salutat rolul statelor din regiune în menținerea stabilității regionale, în detensionarea situației de securitate și mediere, precum și facilitarea acordării de asistență umanitară urgentă pentru civilii din Gaza.
Ministrul român a subliniat necesitatea soluționării crizei din Gaza prin continuarea eforturilor pentru eliberarea tuturor ostaticilor, fără precondiții, încetarea focului, acordarea de asistență umanitară cuprinzătoare și reluarea procesului politic care să conducă la o pace durabilă, bazată pe soluția celor două state, în coordonare cu SUA, Marea Britanie și partenerii regionali. În cadrul discuțiilor, a reconfirmat angajamentul constant al României în ameliorarea situației umanitare și a menționat furnizarea unui nou transport de asistență umanitară către Gaza prin intermediul culoarului umanitar din Cipru.

Cel mai în vârstă candidat la alegerilor locale din 9 iunie are 100 de ani. La polul opus este un candidat care are puțin peste 23 de ani. Statistica a fost prezentată marți, în cadrul unei conferințe de presă, de președintele AEP, Toni Greblă.

La alegerile locale s-au înscris 207.389 de candidați, dintre care 11.500 candidează pentru CJ/CGMB, iar pentru funcțiile de primari candidează 11.386 de persoane. Pentru funcția de primar 9.776 s-au înscris în mediul rural pentru alegerile locale, iar în mediul urban 1.610 persoane. Dintre aceștia 10,56% sunt femei în rural și 12,36% în mediul urban.

În privința vârstei un candidat are 100 de ani, altul 23, în timp ce doi au 95 de ani.
„Cel mai tânăr candidat pentru alegerile locale și europarlamentare are puțin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă, seniorul, are 100 de ani. Avem, de asemenea, doi candidați la alegerile locale de 95 de ani, doi de 94 de ani și așa mai departe”, a arătat Toni Greblă.
Pentru alegerile la Parlamentul European s-au înscris 494 de candidați, dintre care 167 sunt femei (33,81%).

Mediul de afaceri nu reprezintă adversarul guvernului, iar decizia de majorare a salariului minim este luată cu această nevoie de sprijinire a întreprinzătorilor, a declarat președintele PNL, Nicolae Ciucă. Liderii coaliției de guvernare s-au întâlnit luni pentru a discuta despre majorarea salariului minim..

Anterior, măsura a fost discutată și cu partenerii sociali.
„Noi am avut discuții la nivelul coaliției. (...) Am discutat cu mediul de afaceri, cu sindicatele, cu partenerii de coaliție. Decizia de majorare a salariului minim e luată cu această nevoie de sprijinire a mediului de afaceri. (...) În aceste condiții, la discuțiile care au avut loc la Guvern, s-a stabilit ca această mărire să fie de 400 de lei, cu mențiunea că nu doar 200 de lei, ci 300 de lei să rămână ca sumă neimpozabilă, astfel încât patronatul, cei care au responsabilitatea planurilor de afaceri, să poată să se adapteze la această nouă schimbare a salariului minim, a creșterii salariului minim”, a explicat Nicolae Ciucă.

Potrivit liderului liberal, sectorul privat reprezintă „motorul dinamicii economiei româneștri” care alimentează tot ceea ce înseamnă venituri la buget”.
„Ca atare, guvernul și orice instituție a statului nu trebuie să fie decât partenerul mediului de afaceri. Mediul de afaceri nu reprezintă adversarul guvernului. Adversarii sunt în altă parte, dincolo de graniță. Trebuie să acomodăm toate deciziile astfel încât să nu impactăm asupra modului în care se derulează planurile de afaceri. În momentul de față există un angajament la nivelul coaliției, la nivelul guvernului, ca după această decizie de mărire să se stabilească și să se agreeze mecanismul în funcție cu cele agreate și la nivelul UE, mecanismul ca salariul minim să fie crescut pe baze clare, principiale, oneste între toți factorii”, a precizat Ciucă.
Declarațiile au fost făcute marți, la Timișoara, acolo unde liderii liberali se află în campanie electorală.