Ministerul Dezvoltării alocă aproape 500 de milioane de lei pentru noi proiecte finanțate prin Programul ”Anghel Saligny”

La sediul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației au fost semnate 29 de noi contracte de finanțare prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, în valoare totală de 497.251.003,38 de lei.

Proiectele vizează modernizarea infrastructurii rutiere, înființarea sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a stațiilor de epurare, a rețelelor de canalizare menajeră și a sistemelor inteligente de distribuție a gazelor naturale, precum și construirea unor poduri.

Toate aceste investiții contribuie atât la dezvoltarea echilibrată a regiunilor României, la recuperarea decalajelor de dezvoltare între județe și la creșterea calității serviciilor publice la care să aibă acces cetățenii, cât și la creșterea numărului locurilor de muncă și la stimularea economiei naționale.

Guvernul a decis, în ședința de astăzi, alocarea a 196.528.000 de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru unele unități administrativ-teritoriale.

Suma va fi utilizată pentru pentru finanțarea serviciilor sociale din sistemul de protecție a copilului, a măsurilor de protecție de tip centre de zi și centre rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap și a căminelor pentru persoane vârstnice.

”Această sumă va fi utilizată pentru asigurarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile, influențate de creșterea generalizată a costurilor la utilități, hrană, indemnizațiile la ieșirea din sistemul de protecție și alte cheltuieli materiale (aprovizionare toamnă-iarnă, materiale igienico-sanitare, materiale de protecție a personalului etc) la nivelul județelor”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Beneficiarii acestor fonduri sunt 36 de consilii județene.

Washingtonul a avertizat miercuri România asupra "consecinţelor negative grave ale distanţării ţării de Occident, într-un moment în care candidatul naţionalist Călin Georgescu se află într-o poziţie favorabilă în urma primului tur al alegerilor prezidenţiale.

"Progresele obţinute cu greu de România în ancorarea sa în comunitatea transatlantică nu pot fi puse sub semnul întrebării de actori străini care încearcă să devieze politica externă a României de la alianţele sale occidentale", a declarat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, referindu-se la acuzaţiile de ingerinţă rusă formulate de autorităţile de la Bucureşti.

„Orice astfel de schimbare ar avea un impact negativ serios asupra cooperării SUA cu România în domeniul securităţii, în timp ce o decizie de restricţionare a investiţiilor străine ar descuraja companiile americane să continue să investească în România. Suntem îngrijoraţi de raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) privind implicarea Rusiei în activităţi cibernetice maligne menite să influenţeze integritatea procesului electoral românesc. Datele menţionate în raport ar trebui să fie investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România", se arată în comunicat.

Siegfried Mureșan este noul lider al PNL Diaspora. El îl înlocuiește pe Rareș Bogdan în fruntea organizației. Mutarea a fost confirmată de liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan este președintele interimar al PNL Diaspora.
„În urma demisiei lui Rareș Bogdan din funcția de președinte al PNL Diaspora l-am rugat și a acceptat să ocupe funcția de președinte interimar pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, un om serios, un om cu experiență, care, sunt convins, că va face ca organizația din Diaspora să funcționeze în condiții normale”, a declarat Ilie Bolojan.

După eșecul din alegerile prezidențiale, primul tur, și demisia lui Nicolae Ciucă întreaga conducere a PNL a fost schimbată.

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a emis o declarație despre necesarul de refinanțare al datoriei guvernamentale din lunile octombrie și noiembrie, de aproximativ 30 miliarde RON (aproximativ 6 miliarde EUR), din care aproximativ 22 miliarde RON pe piața internă.

Aceste refinanțări se susțin atât cu sursele împrumutate de pe piață internă (în principal licitațiile organizate pe piață interbancară și emisiunile pentru populație), cât și cu cele contractate de pe piața externă, precum și cu disponibilitățile existente în buffer-ul în valută deținut de către Ministerul Finanțelor la BNR.

Ministrul a subliniat că instabilitatea politică generează dificultăți în ceea ce privește strategia de împrumuturi pe piețele externe, pentru asigurarea finanțării deficitului bugetar și a datoriei publice, întrucât nu poate fi definitivat bugetul pe anul 2025, ce va fi elaborat ținând cont de traiectoriile bugetare asumate de România prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu.

În aceeași perioadă (octombrie și noiembrie) au fost atrase aproximativ 25,7 miliarde RON (echivalent), dintre care aproximativ 1 miliard EUR au fost plasamente private și trageri din împrumuturile de la instituții financiare internaționale, sume care au întregit buffer-ul în valută, și aproximativ 21 miliarde RON împrumuturi contractate de pe piața interbancară internă, prin emisiuni de titluri de stat și emisiuni de titluri de stat pentru populație în cadrul programelor Tezaur și Fidelis.

În momentul de față, Ministerul Finanțelor a acoperit suma de 227 miliarde RON (aproximativ 97%) din necesarul brut de finanțare revizuit pentru anul 2024, de 235 miliarde RON.
„Așa cum este cunoscut, politica Ministerului Finanțelor este de nu comunica nivelul buffer-ului în valută, ținând cont de volumul intrărilor și ieșirilor care poate fi semnificativ pe perioade scurte de timp. Cu toate acestea, in ceea ce privește nivelul buffer-ului, Ministerul Finanțelor are o politică aprobată intern care presupune menținerea unui nivel de până la 4 luni de finanțare brută. Acest nivel poate fluctua pe termen scurt, în funcție de intrările și ieșirile din buffer și ținând cont de momentul rambursării împrumuturilor scadente, cât și al contractării împrumuturilor”, a precizat ministrul de Finanțe.

Guvernul a aprobat o serie de finanțări în mai multe domenii de activitate. Continuarea marilor investiții publice în infrastructură este prioritatea pe care o urmărim până la finalul mandatului, a explicat premierul Marcel Ciolacu.

Deciziile au fost luate în ședința de Guvern de miercuri.
„Continuarea marilor investiții publice în infrastructură este prioritatea pe care o urmărim până la finalul mandatului. Aprobăm azi (miercuri n.r.) un memorandum pentru o finanțare de 5 miliarde de euro de la Banca Europeană de Investiții. Cu acești bani finalizăm marile șantiere de autostrăzi, lucrările de modernizare a principalelor magistrale feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni”, a explicat Marcel Ciolacu.

În domeniul sănătății, Guvernul a alocat fonduri pentru a cumpăra 600 de ambulanțe noi pentru dotarea serviciilor medicale de urgență din toată țară. Investiția este de aproape 540 de milioane de lei, din fonduri europene.

În domeniul educației, vor fi operaționalizate 150 de centre de educație timpurie în 3 ani și vor fi plătite aproape 3000 de posturi. Ridicarea acestor centre, finanțate cu bani din PNRR, va duce la creșterea accesului copiilor de până la 6 ani la educație timpurie.

Alte finanțări vizează sprijinirea mediului privat, a serviciilor sociale și a culturii.

„Continuăm sprijinirea mediului privat și suplimentăm cu aproape 230 de milioane de lei schema de ajutor de stat pentru dezvoltare regională prin stimularea investițiilor. Este o decizie justificată prin interesul major din partea investitorilor. De asemenea, susținem IMM-urile prin Programul Start-up Nation. Alocăm încă 100 de milioane de lei pentru a acoperi plata dosarelor de decont care au primit acord până la data de 1 iunie 2024. Asigurăm banii necesari pentru a finanța serviciile sociale de protecție a copilului, a persoanelor cu dizabilități și a persoanelor vârstnice. Alocăm suplimentar circa 200 de milioane de lei către autoritățile locale din 36 de județe. Și în domeniul culturii pregătim un proiect major, finanțat în proporții egale cu un împrumut de 140 de milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și o sumă egală de la bugetul de stat. Cu acești bani, finanțăm 14 obiective culturale și istorice de importanță națională și europeană. Construim noi săli de spectacole, ridicăm noi corpuri de clădiri muzeale, restaurăm și modernizăm clădiri emblematice precum Ateneul Român și Vila Reginei Maria din Mamaia”, a precizat Marcel Ciolacu.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, anunță că se lucrează intens la resistematizarea râpei dintre Corni și Valea Mărului, în imediata apropiere a drumului județean 251G.

Este un proiect amplu și complex, dar absolut necesar pentru consolidarea zone și refacerea ei după inundațiile uriașe care au lovit județul Galați.

„Râpa depășește 10 metri adâncime, iar pentru resistematizarea ei a fost nevoie până acum de peste 10.000 mc de umplutură pământ. Întărim malurile râpei cu structuri speciale din piatră și beton (gabioane) pe o lungime de peste 100 de metri. Amenajăm un deversor și un canal betonat pe o lungime de peste 100 de metri. Resistematizăm drumul județean pe aproape jumătate de kilometru. Construim un pod dalat pentru a spori siguranța pe drumuri”, a explicat Costel Fotea.

La final vor fi o zonă consolidată și un drum sigur pentru toți cei care folosesc această rută, a precizat Costel Fotea.

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegației PSD în Parlamentul European, a reiterat în Legislativul European solicitarea de implicare a Comisiei Europene în ancheta legată de posibila implicare a aplicației TikTok în campania electorală din primul tur al alegerilor prezidențiale din România.

Dan Nica și-a exprimat nemulțumirea față de lipsa de reacție a liderilor Comisiei Europene în fața acestui subiect, considerând că este important ca instituțiile europene să intervină pentru a preveni utilizarea abuzivă a platformelor online în scopuri politice, care ar putea afecta procesul electoral și încrederea cetățenilor în democrație.

„Vă vorbesc în numele milioanelor de români care sunt furioși, frustrați. Este pentru toată lumea evident că cei de la TikTok nu respectă Directiva privind Serviciile Digitale. Dispreț și niciun răspuns! Nu este posibil ca toți competitorii electorali să aibă «flag» la TikTok, iar unul nu, și să poată să facă ce vrea el, să cheltuiască și să primească bani cum vrea el și să poată să beneficieze de ceea ce directiva serviciilor digitale interzice în mod explicit ca să existe algoritmi care nu sunt transparenți, dar care pot fi însă folosiți pentru favorizarea unui candidat. S-a întâmplat în România, s-a întâmplat și în Irlanda și, probabil, că se va întâmpla și în Germania dacă nu se iau măsuri. Este inacceptabilă această atitudine și aceste răspunsuri disprețuitoare venite de la TikTok! «Noi nu facem publicitate electorală pe TikToK!». Uitați-vă pe rapoarte, pe pozele care au fost trimise”, a declarat Dan Nica.

Europarlamentarul român a oferit câteva exemple de încălcare a directivei europene.
„Faptul că sunt câteva sute de companii care vindeau «detergenți» și în ultimele trei zile de campanie electorală, în România, au făcut publicitate politică nu înseamnă că au luat bani pentru această publicitate politică? Cine a dat acești bani? Aceasta este întrebarea pe care v-o adresez. Dacă s-au dat bani și vorbim despre interferențe străine pentru încălcarea Directivei Serviciilor Digitale, trebuie știute aceste lucruri. Sunt foarte nemulțumit de faptul că până în prezent Comisia Europeană nu a venit cu o măsură foarte clară. Nu este posibil ca cineva să influențeze la o asemenea scară și să încalce o directivă a serviciilor digitale, iar măsurile să nu fie dure și precise. Ce face Comisia Europeană? Domnilor de la Comisia Europeană aceste lucruri nu le vom lăsa așa și vă vom întreba și săptămâna viitoare și luna viitoare, până când vom primi răspunsuri și clarificări. Merităm toți să știm care este adevărul”, a precizat eurodeputatul Dan Nica în Comisia pentru Piața Internă și Protecția Consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European.

PNL a reconfirmat sprijinul pentru Elena Lasconi în turul doi al alegerilor prezidențiale. Este un candidat pro-european convins, a spus președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan. Susținerea a fost reconfirmată printr-un vot al membrilor conducerii PNL.

„Am reconfirmat prin votul colegilor încă o dată sprijinul Partidului Național Liberal pentru candidatura Elenei Lasconi la funcția de președinte al României. Avem de ales între doi candidați și dintre cei care candidează. Decizia noastră fără echivoc este să susținem candidatul care prin declarațiile pe care le-a făcut, prin atitudinea de până acum a demonstrat că este un pro-european convins și Partidul Național este un partid responsabil care susține parcursul european al țării noastre. Prin urmare, le recomandăm și îi rugăm pe alegătorii noștri să participe duminica la vot, iar cei care au încredere în noi să voteze la funcția de președinte al României pe Elena Lasconi”, a declarat Ilie Bolojan.

În paralel, liderii partidelor pro europene discută despre formarea unei coaliții de guvernare.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit cu ambasadoarea SUA în România, Kathleen Ann Kavalec. Cei doi au discutat despre finalizarea proiectului Visa Waiver.

Predoiu și Kavalec au invocat eforturile României pentru finalizarea acestui obiectiv și cooperarea dintre cei doi parteneri, pentru reușita proiectului.

„Colegii din Ministerul Afacerilor Interne au muncit foarte mult pentru realizarea măsurilor tehnice necesare pentru programul Visa Waiver și colaborarea cu autoritățile SUA a fost excelentă, deschizând calea încheierii cu succes și a dosarului Visa Waiver. Discuțiile cu ambasadoarea SUA au confirmat această muncă importantă a MAI, buna colaborare cu autoritățile americane și progresele înregistrate în dosarul Visa Waiver, pe care sperăm să îl încheiem cu succes în curând. MAI a livrat în grafic și în acest dosar, le mulțumesc colegilor din MAI. De asemenea, doresc să mulțumesc și colegilor din MAE și ministrului de externe Odobescu pentru colaborarea în acest dosar”, a declarat Cătălin Predoiu.

Departamentul de Stat al SUA a comunicat miercurea trecută că rata de refuz a vizelor de tip B pentru cetățenii români a scăzut sub 3% cât este pragul impus în programul Visa Waiver.