Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, anunță că avansează lucrările la centrul de colectare selectivă a deșeurilor de la Valea Mărului. Este vorba despre unul dintre cele opt centre de colectare pe care le va avea județul Galați.
„Ne ținem de cuvânt și amenajăm în județ primele centre de colectare a deșeurilor care nu pot fi puse în pubelele obișnuite care includ resturi reciclabile și biodegradabile, deșeuri voluminoase (mobilă, saltele), textile vechi, lemn, anvelope uzate, echipamente electrice și electronice stricate, baterii uzate, resturi de grădină, moloz din construcții și demolări, precum și animale moarte, pentru care există un container frigorific special, toate urmând să fie colectate corect la centrele speciale”, a transmis Costel Fotea.
Centrele vor fi amplasate în municipiul Galați, în orașul Târgu Bujor și în comunele Slobozia Conachi, Valea Mărului, Umbrărești, Berești-Meria, Brăhășești și Drăgușeni.
La Valea Mărului, lucrările avansează rapid. S-a terminat construcția metalică, iar acum se lucrează la pregătirea terenului pentru platforma unde vor fi depozitate deșeurile, a comunicat șeful CJ Galați.
„Aceste investiții majore de mediu, în valoare de 66 de milioane de lei (peste 13 milioane de euro), realizate cu ajutorul fondurilor europene atrase de Consiliul Județean, nu sunt doar despre centrele de colectare. Sunt despre un județ mai curat, un mediu mai sănătos și un viitor mai bun pentru toți”, a precizat Costel Fotea.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu și mai mulți membri ai Guvernului au avut o întâlnire cu reprezentanții Asociației Orașelor din România, având ca principal subiect de discuție derularea proiectelor de investiții la nivel local, cu un accent asupra celor finanțate din fonduri europene.
În cadrul discuțiilor, premierul Marcel Ciolacu și vicepremierul, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, au subliniat faptul că finanțarea proiectelor din bugetul de stat va fi prioritizată conform criteriilor stabilite de Guvern prin hotărâri deja adoptate. Astfel, vor avea prioritate obiectivele de investiții aflate într-un stadiu avansat de realizare, cel mai mare punctaj fiind pentru cele care au gradul de execuție peste 80%.
„Oamenii așteaptă de la noi rezultate concrete, motiv pentru care este esențial să menținem un ritm susținut al investițiilor. Prioritatea trebuie să fie acordată proiectelor finanțate din fonduri europene, astfel încât să valorificăm pe deplin oportunitățile disponibile pentru dezvoltarea României. Atât pentru cofinanțarea proiectelor europene, cât și pentru investițiile susținute din resurse naționale, avem în acest an cel mai mare buget alocat investițiilor publice: peste 150 de miliarde de lei. Aceste resurse trebuie concretizate în proiecte finalizate, care să aducă beneficii reale oamenilor”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Alături de premierul Marcel Ciolacu, din delegația guvernamentală, au făcut parte vicepremierul, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, precum și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila.
Liderii partidelor de coaliție - PSD, PNL și UDMR au semnat miercuri protocolul pentru constituirea alianței electorale “România înainte” în vederea susținerii candidatului unic la președinție, Crin Antonescu. Alianța este susținută și de grupul Minorităților Naționale din Parlamentul României.
Alianța va fi înregistrată la BEC, imediat după ce va fi validată componența acestuia. De asemenea, toate partidele membre ale alianței electorale au declanșat strângerea de semnături pentru candidatura lui Crin Antonescu.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că vor fi eliminate 1800 de posturi de funcționari publici și contractuali din cele 32 de instituții aflate în subordinea Guvernului. Este cea mai mare reducere a cheltuielilor de funcționare din istoria Guvernului României, a spus Ciolacu.
„Așa cum am promis public, demarăm cea mai mare reducere a cheltuielilor de funcționare din istoria Guvernului României. Eliminăm 1800 de posturi de funcționari publici și contractuali din cele 32 de instituții aflate în subordine și coordonare”, a transmis Marcel Ciolacu.
Premierul a dezvăluit că în total vor fi reduse peste 13% dintre posturi.
„Desființăm și comasăm autorități și instituții, reducem numărul de angajați și tăiem funcții de demnitari. În total, vorbim de o scădere masivă a posturilor, cu 13,5%. Cred că este un semnal concret așteptat de opinia publică și, în special de mediul de afaceri”, a precizat Marcel Ciolacu.
Continuăm și în acest an să sprijinim agricultorii, inclusiv prin subvenția pentru motorina utilizată în agricultură. Creștem valoarea subvenției de la 2,07 la 2,21 lei pe litru. În total, 500 de milioane de lei vor ajunge la fermieri sub această formă de ajutor.
De asemenea, susținem fermierii, crescătorii de oi și de capre, cu un sprijin financiar de aproape 50 de milioane de euro. Banii ajung la fermieri până la 30 aprilie compensând pierderile cauzate de seceta de anul trecut.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că nu există niciun fel de risc ca românii să rămână fără gaz sau fără energie electrică. Declarația a fost făcută la finalul comandamentului de iarnă pentru convocat de ministru. În cadrul ședinței au fost evaluate starea sistemului electroenergetic național, starea rețelelor de transport și depozitele de gaze.
„Am făcut o evaluare a capacităților de producție, a modului în care acoperim un consum care se estimează a fi în continuare destul de ridicat, având în vedere că vremea se menține rece și pe prognozele pe care le-am primit avem un episod de ger care se va întinde probabil până pe data de 24. Deci peste o săptămână trebuie să trecem de această perioadă. Vreau să subliniez foarte clar că nu există niciun fel de risc ca românii să rămână fără gaz sau fără energie electrică. Sigur, cu excepția avarilor punctuale care se pot întâmpla și sunt de înțeles. Dar din perspectiva adecvanței sistemului energetic, din perspectiva gazului, depozitelor, plus ceea ce avem din import-export, nu există niciun fel de risc”, a declarat Sebastian Burduja.
Potrivit ministrului, în prezent România are 1,37 miliarde normal metri cubi în depozite și un grad de umplere de 37%.
„Anul trecut, consumul total pe gaz în România a fost undeva la 9,9 miliarde de normal metri cubi. Import-export, dacă ne gândim la această balanță, vedem că România a importat la nivelul anului 2024, de la 1 ianuarie până la finalul anului 2024, net 5 milioane de normal metri cubi, deci 0,0006% din cât a consumat. Practic o independență energetică în zona de gaz”, a precizat ministrul Energiei.
Crin Antonescu a trimis un mesaj public pentru Elon Musk. Românii își decid singuri soarta, asta am făcut cu 148 de ani înainte ca domnul Musk să afle de existența noastră, a spus candidatul la alegerile prezidențiale. Mulțumim, avem de toate, a încheiat în mod ironic Antonescu.
Candidatul Crin Antonescu a postat mesajul pe Facebook.
„Nu că nu ar fi avut-o până acum. Nu că afirmația domnului Musk este altceva decât un anunț de tipul: apa este udă. România este stat suveran de la câștigarea independenței în 1877 și unitar de la Marea Unire din 1918. Nu este nici provincia Bruxelles-ului, nici colonia Washington-ului. Suntem membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene, apărăm flancul estic al Europei și suntem partener strategic al Statelor Unite”, a transmis candidatul susținut de PSD, PNL și UDMR.
Antonescu a mai spus că „românii și doar românii își pot decide soarta, suveran”.
„Și la alegerile care urmează, și după alegeri. Asta am făcut cu 148 de ani înainte ca domnul Musk să afle de existența noastră și să ne dea voie să avem propria suveranitate. Mulțumim, avem de toate”, a precizat Crin Antonescu.
Premierul Marcel Ciolacu susține că aderarea României la OCDE rămâne obiectiv prioritar al Guvernului, asumat prin Programul de guvernare de toți partenerii de coaliție.
Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a prezidat marți prima reuniune din acest an a Comitetului Național pentru aderarea României la OCDE, format ce reunește reprezentanții ministerelor, instituțiilor și autorităților publice implicate în procesul de aderare. La reuniune au participat, în calitate de invitați speciali, președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, și reprezentantul Camerei Deputaților, Mihai Ghigiu.
„Aderarea României la OCDE rămâne obiectiv prioritar al Guvernului asumat prin Programul de guvernare de toți partenerii de coaliție. România a avut, până în prezent, o evoluție pozitivă în cadrul acestui proces și mulțumesc tuturor pentru efort! Am obținut 12 avize formale din partea Comitetelor OCDE, aproape jumătate din totalul necesar, ceea ce arată că suntem în grafic. Vă cer tuturor să menținem ritmul pentru că ne așteaptă o perioadă intensă pe parcursul anului 2025, axată pe realizarea de progrese substanțiale în implementarea recomandărilor prioritare”, a transmis premierul Marcel Ciolacu.
În cadrul discuțiilor, au fost trecute în revistă principalele evoluții din procesul de aderare și au fost stabilite prioritățile pentru anul în curs.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a subliniat importanța aderării României la OCDE din perspectiva consolidării economiei și a investițiilor, precum și a îmbunătățirii politicilor publice.
Referitor la prioritățile pentru perioada următoare, premierul Marcel Ciolacu s-a referit la recomandările prioritare primite din partea Comitetelor OCDE în domenii precum mediul și deșeurile, piața de capital, guvernanța publică și cea corporativă, investițiile și conduita responsabilă în afaceri. Premierul Marcel Ciolacu a punctat importanța întăririi coordonării interinstituționale, precum și a pregătirii temeinice a participării României la evaluările de aderare programate în perioada următoare.
România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de Parcurs în luna iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la organizație.
România se află în etapa de evaluare tehnică din partea comitetelor incluse în Foaia de Parcurs, în 25 de domenii sectoriale, eforturile fiind axate pe implementarea recomandărilor prioritare primite din partea acestora și susținerea evaluărilor sectoriale.
Președintele CJ Galați Costel Fotea: A început schimbarea sistemului de încălzire la Spitalul Județean, vechi de peste 60 de ani
Consiliul Județean Galați a început schimbarea sistemului de încălzire la Spitalul Județean. Sistemul, vechi de peste 60 de ani, este modernizat printr-un proiect finanțat prin fonduri UE în valoare de 6 milioane de euro.
Infrastructura termică a Spitalului Județean Galați se va transforma radical printr-un proiect de anvergură care va reduce consumul de energie și costurile aferente facturilor.
„Astfel, vom moderniza complet sistemul de încălzire al Spitalului Județean, vechi de 60 de ani, vom consolida clădirea centralei termice și înlocui cazanele, conductele și întreaga rețea de încălzire. De asemenea, vom instala 200 de panouri solare și sisteme hibride pentru apa caldă, iar totul va fi monitorizat digital printr-un sistem SCADA, asigurând eficiență maximă și consum redus de energie. În momentul de față, la subsolul centralei, echipele de muncitori lucrează la consolidarea grinzilor și pereților, iar noile conducte încep să înlocuiască vechea rețea”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.
Șeful CJ Galați a mai anunțat că a fost adus deja un cazan nou de preparare a apei calde, de 2500 kW, integrat într-un sistem termic modern și performant, care va contribui semnificativ la reducerea consumului de energie.
„Totul, pentru un spital mai eficient, facturi mai mici, resurse mai bine gestionate și un mediu mai curat”, a precizat Costel Fotea.
Președintele interimar Ilie Bolojan merge miercuri la Paris pentru a se întâlni cu mai mulți lideri occidentali. Este a doua reuniune de la Paris pe tema Ucrainei și a securității europene, potrivit unor surse din lumea diplomatică.
Franța găzduiește miercuri a doua reuniune diplomatică la care a invitat inclusiv țări care nu au fost prezente la întâlnirea de la începutul săptămânii.
Sursele diplomatice au declarat că țările invitate sunt Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Grecia, Finlanda, Suedia, Belgia și România.
Ministerul Afacerilor Externe a anunțat marți seara că urmează noi reuniuni la care România va participa. Tot atunci, MAE a explicat de ce România nu a participat la prima întâlnire de la Paris.
„Reuniunea de la Paris din data de 17 februarie a fost inițiată de Președintele Franței Emmanuel Macron, într-un format cunoscut ca Weimar Plus. Acesta a inclus pe Președintele Consiliului European, Președinta Comisiei Europene, Secretarul General al NATO și un număr de șefi de stat și de guvern ai țărilor din Europa care sunt sprijinitori majori ai Ucrainei. România, în calitatea sa dublă - vecinul european cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina și țară care a oferit constant și de la început un sprijin multidimensional, umanitar, economic și militar țării vecine, are un interes direct în continuarea susținerii colective europene și euro-atlantice pentru Ucraina, că răspuns la războiul brutal și ilegal de agresiune din partea Federației Ruse. Acest lucru a fost transmis clar participanților, în primul rând Președintelui Franței, Emmanuel Macron, prin demersuri diplomatice. Totodată, România a fost reprezentată la reuniune prin intermediul Poloniei, care asigura președinția rotativă a Uniunii Europene. Formate regionale cum sunt și cele propuse și animate de România, de exemplu B9 sau Inițiativa celor 3 Mări, sunt o practică comună. România a fost informată asupra conținutului discuției”, a precizat MAE.
Error: No articles to display