Ministerul Mediului a comentat măsurile luate de autorități în urma incidentului de pe Transfăgărășan soldat cu decesul unui motociclist italian în urma atacului unei ursoaice. Echipa de intervenție a acționat în conformitate cu prevederile legale, a transmis Ministerul Mediului.

Potrivit sursei menționate „în urma incidentului petrecut pe Transfăgărășan, soldat cu decesul unui motociclist, care a fost atacat de un exemplar de urs brun, echipa de intervenție desemnată a acționat conform procedurilor legale și a recurs la extragerea ursoaicei implicate, în baza Ordonanței de Urgență nr. 81/2021.”
Autoritățile au confirmat că ursoaica avea trei pui care trebuie relocați de urgență în centre specializate.
„Art. 6, alin. (3) prevede explicit: În cazul extragerii prin eutanasiere/împușcare a unui exemplar de sex feminin cu pui, aceștia sunt relocați de urgență în cadrul unor centre de reabilitare specializate sau adăposturi autorizate. Exact în același mod s-a procedat și în luna aprilie, când ursoaica implicată într-un atac asupra unei turiste din Spania a fost extrasă, iar puii au fost imediat relocați, în condiții de siguranță”, a explicat Ministerul Mediului.

Puii vor ajunge într-un centru de reabilitare pentru urși de la Zărnești.
„În cazul actual, având în vedere dezbaterile apărute în spațiul public, Ministerul a transmis în cursul zilei de 7 iulie 2025 o adresă oficială către Direcția Silvică Argeș, solicitând finalizarea acțiunii în conformitate cu legislația în vigoare, în contextul în care s-a confirmat prezența a trei pui orfani. Salutăm disponibilitatea centrului de reabilitare pentru urși de la Zărnești, administrat de Asociația Milioane de Prieteni, de a prelua și îngriji acești pui. Existența unui astfel de partener responsabil și pregătit este esențială în intervențiile rapide și eficiente. Ministerul va continua să monitorizeze cazul și solicită autorităților locale să acționeze cu celeritate, în spiritul legii și al protecției faunei sălbatice”, a adăugat Ministerul Mediului.

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, anunță că s-a făcut un pas decisiv pentru construcția primului lot al autostrăzii Craiova – Filiași. Este vorba despre proiectarea și execuția a șoselei de 10 km care va fi folosită ca variantă ocolitoare pentru zona de nord a municipiului Craiova.

Asocierea turco-română are la dispoziție 10 luni pentru perioada de proiectare și 24 de luni pentru faza de execuție (total 34 de luni) pentru construcția lotului 1, în lungime de 10,3 km, care va funcționa și ca variantă ocolitoare pentru zona de nord a municipiului Craiova.
Contractul, în valoare de 1,426 miliarde lei (fără TVA), este finanțat prin Programul Transport PT 2021 - 2027.
Pe traseu vor fi construite inclusiv:
- 1 nod rutier (Craiova Nord), care va asigura conexiunea cu DN65F,
- 1 pasaj (peste DEx12),
- 2 viaducte (peste nodul Valea Ursoaia),
- 2 parcări de scurtă durată (dotate cu câte 8 locuri destinate încărcării autoturismelor electrice).
Contractul pentru construcția acestui nou lot de autostradă va putea fi semnat în curând, dacă nu vor fi depuse contestații.
Drumul de mare viteză Craiova - Târgu Jiu (110 km) este compus din 6 loturi. Între Craiova și Filiași drumul va avea profil de autostradă iar între Filiași și Târgu Jiu, drumul va avea profil de Drum Expres. Lotul 4 al acestui proiect va face translația de la profilul de autostradă la cel de drum expres.

Liderul Partidului Drept, Vlad Gheorghe, a anunțat că depune plângere penală pe numele fostului premier. Ciolacu vinovat, depun plângere pentru dezastrul lăsat, a explicat Gheorghe.
La sfârșitul săptămânii trecute, fostul europarlamentar a anunțat intenția de a face o plângere penală.

„România este în criză nu din vina cetățenilor, ci din cauza ticăloșiei și minciunii lui Marcel Ciolacu și a celor care l-au susținut în fruntea Guvernului. A mințit Parlamentul și opinia publică privind starea economiei și deficitul bugetar. A risipit miliarde de euro din bugetul de stat, fără transparență și fără justificare. A blocat reformele și a preferat să alimenteze rețelele de interese ale clientelei de partid.
Fostul europarlamentar a citat articolul 8, litera b din Legea privind răspunderea ministerială: „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani prezentarea, cu rea-credință, de date inexacte Parlamentului sau

Președintelui României, cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului.”

„Marcel Ciolacu a făcut exact acest lucru: a prezentat cu bună știință date false despre execuția bugetară și sustenabilitatea fiscală, pentru a ascunde un comportament abuziv și iresponsabil în cheltuirea fondurilor publice. Nu o spun doar eu – a spus-o public propriul său ministru de Finanțe și sigur o va spune și în fața procurorilor. Mai mult decât atât, se încadrează clar și la infracțiunea de abuz în serviciu, prejudiciul adus statului fiind de ordinul miliardelor de euro, prejudiciu pe care îl plătim acum cu toții prin inflație, taxe crescute și împrumuturi externe. Doar din Fondul de rezervă bugetară, Marcel Ciolacu a cheltuit discreționar peste 65 de miliarde de lei, fără criterii clare, fără transparență, fără control legal. Vreau recuperarea prejudiciului, cât mai mult posibil, în special de la complicii lui care au beneficiat direct de acești bani publici. Vrem banii înapoi, nu să doarmă ei liniștiți în pușcărie pe banii noștri. Pentru toate aceste fapte grave, depun plângere penală împotriva lui Marcel Ciolacu. Este timpul ca cei care au distrus economia României să răspundă penal. Nimeni nu este mai presus de lege”, a precizat liderul Partidului Drept, Vlad Gheorghe.

Guvernul se reunește luni, de la ora 13.30, în ședință pentru aprobarea formei finale a proiectului de lege asupra căruia Guvernul își asumă răspunderea în Parlament. Inițial, ședința trebuia să înceapă la ora 12.30. În paralel, în stradă au loc proteste ale sindicaliștilor.

„Ședința este dedicată aprobării formei finale a proiectului de lege asupra căruia Guvernul își asumă răspunderea în Parlament, după analizarea amendamentelor depuse de parlamentari”, se arată în comunicatul Guvernului.
Tot luni, de la ora 15.00, premierul Ilie Bolojan va participa la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului convocată în contextul angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal - bugetare.

Opoziția a anunțat că va depune o moțiune de cenzură.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat ce se va întâmpla cu bonusul de 35.000 de euro solicitat de judecătorii CCR. Bonusurile sunt legale dacă au bani să le dea, dar în contextul actual sunt imorale, a explicat Bolojan.

Ilie Bolojan a transmis că nu va aloca bani pentru bonusuri la rectificarea bugetară. Aceasta va fi negativă și nu va putea include bonusurile solicitate de judecătorii CCR.

„Din câte știu este o prevedere trecută în legislația care ține de curte. Ele sunt legale dacă au bani să le dea, dar în contextul actual sunt imorale. Rectificarea bugetară nu poate să fie decât negativă, nu avem bani de dat in plus”, a declarat premierul Iie Bolojan.

Judecătorii Curții Constituționale au solicitat Guvernului să găsească soluții pentru plata unui bonus de 35.000 de euro plătit la finalul mandatului.

Conducerea societății Salrom va fi demisă. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declanșat procedura de demitere a persoanelor din conducerea societății care administrează Salina Praid. Miruță îi consideră responsabili pe cei din conducere pentru dezastrul de la salină.

„Am declanșat astăzi (joi, 3 iulie) procedura de demitere a conducerii Salrom, compania de stat care administrează Salina Praid, în urma dezastrului provocat de inundațiile din luna mai. Cine a greșit, dovedit cu date clare, conform legii, răspunde!”, a anunțat ministrul Economiei pe Facebook.

Radu Miruță consideră că în cazul Praid nu s-a intervenit la timp.

„Dezastrul de la Praid nu a fost un accident natural. A fost rezultatul indiferenței și al pasării continue a responsabilității. Salrom, Apele Române și ANRM au ignorat aceste avertismente și și-au pasat vina unii altora. Nimeni nu a intervenit la timp. Acum e timpul ca cei care au greșit sa plătească”, a precizat Radu Miruță.

Hidroelectrica a anunțat că a fost atribuit contractul privind realizarea „la cheie” a obiectivului - sistem flotant de panouri fotovoltaice în cadrul „Proiectului Pilot Nufărul”.
Proiectul reprezintă un pas important în strategia companiei de diversificare a surselor de energie regenerabilă și de utilizare eficientă a infrastructurii existente, transmit cei de la Hidroelectrica.

Achiziția publică a fost inițiată prin licitație deschisă, având o valoare estimată de 47.204.008,25 lei fără TVA. La procedură au depus oferte doi operatori economici, iar criteriul de atribuire a fost „cel mai bun raport calitate-preț”.
Oferta declarată câștigătoare, „în valoare de 39.250.000,00 lei fără TVA, aparține WALDEVAR ENERGY, care va beneficia de sprijinul subcontractanților și terților susținători: MARINE RESEARCH, SC DHI-SW PROJECT SRL și MAKOR ENERGY SOLUTIONS.” Termenul de implementare a proiectului este de 14 luni, din care durata de execuție a lucrărilor este de 10 luni.

Această investiție marchează o premieră pentru companie, fiind primul proiect de amplasare panouri fotovoltaice flotante din cadrul Hidroelectrica.
Scopul investiției pentru „Sistem flotant panouri fotovoltaice - proiect pilot NUFĂRUL” este realizarea unei noi capacităţi de producere de energie electrică prin intermediul unei centrale electrice foltovoltaice cu amplasare pe luciul apei pe unul din lacurile de acumulare aflate în administrarea SPEEH Hidroelectrica SA.

Obiectivele urmărite prin realizarea unei centrale electrice fotovoltaice (CEF) flotantă sunt legate de:
• Realizarea unei capacități suplimentare de producție a energiei electrice din sursă regenerabilă;
• Diversificarea portofoliului de producție Hidroelectrica;
• Valorificarea potențialului luciului de apă al lacurilor de acumulare;
• Eficientizarea modului de exploatare și de valorificare a energiei electrice produse ca urmare a sinergiei dată de utilizarea capacității de producție solare cu cea hidro din amplasament;
• Acumularea de know-how privind realizarea și exploatarea capacităților solare;
• Replicarea conceptului și a soluțiilor utilizate în cadrul prezentului proiect în celelalte amenajări hidroenergetice.

Centrala fotovoltaică flotantă se va amplasa în zona de sud a României, în județul Olt, pe lacul de acumulare care deservește Centrala Hidroelectrica Ipotești, aflat în exploatarea Hidroelectrica.
Sunt avute în vedere lucrări de execuție „la cheie” a obiectivului de investiție, care includ: proiectarea tehnică, achiziția echipamentelor, realizarea lucrărilor de montaj și instalare, testare și punere în funcțiune.
Sistemul fotovoltaic constă în panouri fotovoltaice de 620 Wp, invertoare de 100 kW şi optimizoare de energie, putere totală instalata în panouri de 10 MW și energia produsă de circa 13,4 GWh/an. Racordarea la Sistemul Energetic Național se va face prin intermediul a 4 posturi de transformare cu racordare în stația electrică a Centralei Hidroelectrice Ipotești, existente.
Lucrările în sine au în vedere:
• Instalarea de panouri fotovoltaice bifaciale cu rezistență la umiditate ridicată;
• Realizarea de structuri modulare din HDPE (polietilenă de înaltă densitate) sau soluții inovatoare sustenabile;
• Soluții de ancorare pentru stabilizare și adaptare la variațiile nivelului apei;
• Configurație electrică;
• Invertoare și sistem de cablare optimizat pentru reducerea pierderilor;
• Soluția integrării cu rețeaua națională;
• Automatizare și monitorizare.

Cu o bogată experiență în domeniul exploatării centralelor de producere a energiei electrice, personalul tehnic al beneficiarului va fi implicat atât în faza de implementare, cât și în faza de operare tehnică, fapt extrem de important pentru funcționarea corespunzătoare a centralei fotovoltaice.
Compania își reafirmă astfel angajamentul față de promovarea energiilor regenerabile și modernizarea infrastructurii de producție, în linie cu strategia națională de tranziție către o economie verde și sustenabilă.

Consiliul Județean Galați a aprobat indicatorii unei investiții în valoare de peste 44 milioane de lei pentru consolidarea și restaurarea Conacului „Costache Conachi” de la Țigănești, locul în care a fost salvată Unirea Principatelor.
Deși are o valoare istorică deosebită, monumentul a ajuns într-o stare avansată de degradare. Imobilul va fi reabilitat în baza unui parteneriat între Consiliul Județean Galați și Academia Română.

„Din fericire, după ani de eforturi, avem soluția pentru salvarea sa. În baza acordului încheiat cu Academia Română – proprietarul de drept al imobilului – Consiliul Județean Galați a preluat conacul în administrare și avem acum un proiect matur, eligibil pentru finanțare europeană. Arhitecții și experții în patrimoniu au stabilit cele mai adecvate metode de intervenție pentru a conserva această moștenire culturală și a o reda circuitului public. Fațada va fi readusă la forma originală, construcțiile din beton armat adăugate în anii '80 vor fi demolate, iar elementele de tâmplărie, feronerie și stucatură vor fi restaurate. Totodată, balconul principal și turnurile laterale vor fi reabilitate, iar turnul circular al conacului va fi reconstruit. O parte din încăperi vor fi reamenajate cu mobilier de epocă pentru a reda atmosfera istorică, iar altele vor găzdui expoziții, conferințe sau evenimente culturale și științifice”, a explicat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Conacul „Costache Conachi” va fi inclus în două circuite muzeale de interes județean: „Drumul Micii Uniri” – alături de Muzeul Casa „Cuza Vodă” Galați și Casa Memorială „Costache Negri” (Conacul de la Mânjina), precum și „Muzeele prin ochii copiilor”, un proiect dedicat elevilor.

Consiliul Județean Galați a aprobat o investiție de suflet, prin care dorește să asigure copiilor cu cerințe educaționale speciale cele mai bune condiții de formare și dezvoltare.

Peste 1,4 milioane de lei vor fi alocați pentru a construi la Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu” din Tecuci o sală de sport modernă, dotată la cele mai înalte standarde.

„Avem la Tecuci cadre didactice dedicate și copii minunați, iar prin acest proiect le vom oferi tot ce le trebuie pentru a-și desfășura orele de educație fizică în cele mai bune condiții. Vor putea practica gimnastică, handbal, baschet și se vor bucura de toate beneficiile sportului într-un mediu sigur și prietenos. Ne bucurăm că și părinții apreciază eforturile pe care le-am făcut până acum la Școala Specială din Tecuci”, a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

După investițiile deja realizate – renovarea, dotarea sălilor de clasă, amenajarea unui loc de joacă, achiziția de microbuze școlare – numărul elevilor a crescut semnificativ, iar în anul școlar 2024–2025 s-au înscris peste 140 de copii, numărul cererilor fiind în continuă creștere.
„O veste la fel de bună este că am obținut avizul Ministerului Educației pentru a înființa și grupe de grădiniță în cadrul acestei școli. Ne ținem de cuvânt: le oferim copiilor șansa unui viitor mai bun, în care visurile devin realitate!”, a adăugat Costel Fotea.

Un amendament depus de europarlamentarul român Dan Motreanu ar putea permite statelor UE să utilizeze fonduri pentru finanțarea dezvoltării sistemelor de irigații. Propunerea trebuie să fie acceptată și de Consiliul European.

„Am făcut un pas important pentru finanțarea irigațiilor din bani europeni. Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European a votat amendamentul pe care l-am depus și care ar permite statelor UE să utilizeze fondurile disponibile prin Politica de Coeziune 2021–2027 pentru finanțarea dezvoltării sistemelor de irigații. În România, peste 2,5 milioane de hectare de culturi au fost compromise în 2024, din cauza secetei și a lipsei unor sisteme moderne de irigații”, a transmis europarlamentarul Dan Motreanu.

Dacă propunerea va fi acceptată și de Consiliu în cadrul negocierilor ce vor urma, modificarea va crea cadrul legal necesar pentru ca investițiile în irigații – fie în modernizarea celor existente, fie în construirea unor sisteme noi – să devină eligibile pentru finanțare în cadrul politicii de coeziune, a explicat Motreanu.

Amendamentul face parte dintr-un raport mai amplu privind actualizarea priorităților de investiții din Politica de Coeziune 2021–2027, realizată în cadrul evaluării de la jumătatea perioadei de programare.

Prin această evaluare, Comisia Europeană propune statelor membre o reorientare opțională a fondurilor europene necontractate către alte domenii, precum competitivitatea, apărarea, tranziția energetică, locuințele accesibile, accesul la apă și gestionarea durabilă a resurselor de apă.

Noile reguli propuse oferă statelor membre mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor și introduc stimulente – precum creșterea ratelor de pre-finanțare la 30% și a cofinanțării la 100% – care să încurajeze investițiile rapide în noile priorități.

În perioada următoare, Parlamentul European va începe negocierile cu Consiliul Uniunii Europene pentru a stabili forma finală a noilor reglementări.

Obiectivul Comisiei Europene este de a încheia procesul de reprogramare împreună cu statele membre și regiunile în cursul anului 2025, astfel încât noile programe să poată fi implementate începând cu 2026.