Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, consideră că noua lege a pensiilor corectează inechitățile din sistem. Ea a mai spus că reforma este sustenabilă și va aduce stabilitate sistemului de pensii din România.

„Este o formă de respect pentru cei care au muncit și muncesc în România. Legea corectează inechitățile dintre cei care au muncit la fel, dar au ieșit la pensie în ani diferiți, dintre bărbați și femei, între cei care încasează indemnizația minimă socială”, a anunțat Simona Bucura Oprescu.

Ministrul Muncii mai susține că adoptarea legii în calendarul stabilit va duce la eliminarea plafonului de 9,4% din PIB care îngheța pensiile românilor până în 2070.
„Dincolo de tot ce se spune, adevărul este unul singur: în 2024 pensiile românilor vor crește! Reforma este sustenabilă și va aduce stabilitate sistemului de pensii din România. Reforma este la fel de importantă și pentru salariați: răsplătește munca și contributivitatea, încurajează natalitatea și stimulează continuarea studiilor”, a precizat ministrul Muncii.
Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind pensiile cu 198 de voturi pentru.

Legea 2 Mai a fost aprobată de senatori. Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, susține că noua lege asigură că „toți traficanții de droguri de mare risc vor sta în închisoare”.
Actul normativ a fost aprobat cu 90 de voturi pentru,

„E o lege care ne asigură că toți traficanții de droguri de mare risc vor sta în închisoare. Acolo le este locul. Când vorbim de droguri de droguri de mare risc, ne referim la: cocaină, heroină, ecstasy, fentanyl, oxicodona. Acele droguri de mare risc care distrug destine. Producția și traficul de droguri rămân cea mai mare afacere criminală din UE”, a declarat Alina Gorghiu, ministra Justiției.

Legea elimină posibilitatea suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc și creşte de la 2-7 ani la 3-10 ani pedepsele prevăzute de Legea nr. 194/2011 pentru anumite fapte de efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.
„Va trebui să găsim prârghii prin care să stopăm traficul de droguri care generează bani negri în economia subterană. Pe parcursul anului 2022, 810 inculpați au fost condamnați definitiv pentru infracțiuni de trafic de droguri (intern sau internațional). Dintre aceștia, 402 au fost condamnați la pedepse cu executare în regim de detenție, iar pentru 379 de persoane, instanțele au pronunțat hotărâri de condamnare cu suspendarea executării pedepsei. Vorbim de aproape 47% dintre traficanții de droguri care, deși condamnați, nu fac închisoare”, a adăugat ministra Justiției.
În primele 10 luni ale anului au fost înregistrate 10.780 de dosare având ca obiect drogurile, faţă de 8.484 în aceeași perioadă a anului trecut.

Deputatul Partidului REPER Cătălin Teniță, membru al Comisiei de Cultură din Parlament, a cerut Ministerului Culturii documentația proiectului restaurării bojdeucii lui Ion Creangă.

„Împreună cu colegii din partid care se ocupă de cultură și patrimoniu exprimăm profunda îngrijorare față de restaurarea inadecvată a bojdeucii lui Ion Creangă de către Consiliul Județean Iași. Am formulat și depus azi o interpelare către Ministerul Culturii cerând clarificări și documentația proiectului. Suntem determinați să protejăm și să conservăm patrimoniul cultural al României, colaborând strâns și cu experții independenți. Ceea ce s-a întâmplat la Iași arată un dispreț flagrant față de prevederile legale și valorile culturale ale României”, spune Cătălin Teniță.

Partidul REPER consideră că renovarea bojdeucii lui Ion Creangă subliniază „importanța poziției formațiunii politice împotriva transferului Direcțiilor județene pentru cultură sub autoritatea Consiliilor Județene”.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunțat că trimite Corpul de control al ministerului la Iași pentru a verifica modul în care au fost realizate lucrările de la Bojdeuca lui Creangă.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că în 2024 nu vor crește taxele și impozitele ca urmare a intrării în vigoare a legii pensiilor. În plus ar putea fi redusă impozitarea muncii, a spus șeful Guvernului.
Declarațiile au fost făcute în cadrul întâlnirii cu membrii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.
„Pregătim bugetul pentru anul viitor, asupra căruia ne vom consulta cu partenerii sociali. Vreau să fie foarte clar: în 2024 nu creștem taxele și impozitele și nu vom introduce taxe noi care să-i împovăreze pe români și mediul de afaceri. Căutăm soluții să reducem impozitarea muncii și să continuăm măsurile de creștere a veniturilor bugetare prin combaterea evaziunii și printr-o mai bună colectare, inclusiv îmbunătățirea managementului la ANAF și Vămi. Facem la nivel guvernamental toate demersurile pentru a începe anul 2024 cu bugetul adoptat, pentru a avea predictibilitatea necesară mediului de afaceri”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Premierul a mai susținut că membrii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social vor fi consultați cu privire la toate deciziile importante pe care le va lua Guvernul.

Partidul Popular European sprijină aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Poziția a fost prezentată prin intermediul unei rezoluții a UDMR, sprijinită de PNL.

Documentul a fost adoptat în cadrul Adunării Politice a PPE. Popularii europeni solicită guvernului austriac să își reconsidere poziția și să sprijine aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Rezoluția a fost inițiată de UDMR și prezentată împreună cu PNL și cu partidul bulgar GERB.

Prin document, PPE îndeamnă toate partidele membre din UE să își intensifice eforturile pentru a asigura aderarea imediată a celor două țări și solicită Consiliului European să facă din acest lucru o prioritate absolută.
„PPE și-a reafirmat astăzi sprijinul pentru aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Precizează clar că soluția se află în mâinile guvernului austriac și solicită ridicarea veto-ului acestuia. Sperăm că Partidul Popular Austriac, ÖVP, a înțeles mesajul PPE, deoarece respingerea venită din partea Austriei este injustă, nedreaptă și nesustenabilă. De asemenea, Partidul Popular European a subliniat că cetățenii celor două state au fost discriminați din cauza respingerilor repetate, ceea ce a dus la pierderea încrederii în UE și la întărirea partidelor de extremă dreapta. În discursul meu am atras atenția asupra faptului că creșterea popularității AUR este un semn clar în acest sens”, a anunțat europarlamentarul UDMR Loránt Vincze.
În document scrie că încă din 2011, Comisia Europeană a anunțat că România și Bulgaria sunt pregătite din punct de vedere tehnic și juridic pentru aderare, iar Parlamentul European și-a confirmat în repetate rânduri sprijinul pentru aderarea celor două țări.

Ministerul Educației anunță că a scos în dezbatere publică proiectul de reorganizare a unităților de învățământ. Acesta poate fi consultat online.

Proiectul stabilește că reorganizarea unităților de învățământ cu personalitate juridică se va face cu respectarea Legii 198/2023, cu modificările ulterioare, privind numărul de elevi școlarizați într-o unitate de învățământ, astfel încât aceasta să poată funcționa cu personalitate juridică.

Ca urmare, unitățile de învățământ cu personalitate juridică vor funcționa cu minimum 300 de elevi, cu minimum 300 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari, cu minimum 140 de preșcolari și/sau antepreșcolari, cu minimum 120 de antepreșcolari, cu minimum 80 de elevi, în cazul unităților de învățământ liceal tehnologic care școlarizează exclusiv în sistem dual, cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special, cu minimum 100 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal.
Metodologia privind reorganizarea unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică conține și calendarul activităților privind reorganizarea unor unități de învățământ preuniversitar, pentru anul școlar 2024-2025.

Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, susține că în ultimii trei ani, au fost atrase fonduri nerambursabile în valoare de peste 3,8 miliarde de lei. Banii au fost folosiți în cadrul proiectelor de dezvoltare ale capitalei.

Primarul general a prezentat pe Facebook situația fondurilor nerambursabile.
„În ultimii trei ani, am atras Fonduri Nerambursabile cu o valoare totală de 3.857.867.111 lei pentru proiecte de dezvoltare a Capitalei în mai multe domenii. Din această sumă, 3.194.270.454 lei sunt fonduri europene, iar 663.596.656,95 lei sunt fonduri naționale”, a explicat Nicușor Dan.

Cu ajutorul fondurile europene, primarul Capitalei susține că au fost achiziționate 100 de tramvaie noi cu 1.047.427.804,90 lei și au fost reabilitați 210 km de rețea de termoficare cu 1.595.682.510,25 de lei. De asemenea s-a realizat consolidarea și renovarea clădirilor - 83.443.645 lei, modernizarea, dotarea și construirea de corpuri noi de clădire de spitale - 232.792.629,90 de lei, dar și modernizarea sistemului de semaforizare inteligentă cu 67.367.149 de lei.

În plus, au fost cumpărate 22 de troleibuze noi cu 65.752.681 de lei, a fost renovată Maternitatea Bucur cu 42.072.659 de lei, s-au cumpărat panouri digitale de informare a călătorilor STB cu 27.978.027 de lei, au fost cumpărate 7 microbuze cu 10.251.522 de lei, semaforizare inteligentă ITS cu 5.858.013 lei, s-au digitalizat serviciile de management urban și mobilitate urbană cu 5.858.013, a fost realizat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă cu 4.424.315 de lei, a fost elaborată strategia de dezvoltare a resurselor umane cu 3.988.974 de lei, s-au întărit capacității PMB în domeniul eficienței energetice cu 1.061.613 de lei și s-au investit 310.898 de lei în Management anticorupție.
Din fondurile naționale, au fost modernizați 30 km de rețea de termoficare și a fost modernizat sistemul de iluminat.

Ministerul Muncii anunță că amenzi de peste 4 milioane de lei au fost date pentru problemele descoperite la stațiile GPL. Controalele făcute de Inspecția Muncii s-au desfășurat în toamnă.
Angajații Inspecției Muncii au verificat unitățile care desfășoară activități de depozitare și comercializare ale carburanților auto tip GPL. Verificările au fost făcute în perioada 28 august - 31 octombrie. În total, au fost făcute 5.640 de controale în urma cărora s-au aplicat 4.143 de sancțiuni contravenționale în valoare de 4.177.300 de lei, a anunțat Ministerul Muncii.
Totodată, au fost depistate 30 de cazuri de muncă nedeclarată, din care 18 situații în care persoanele prestau activitate fără a avea încheiat contract individual de muncă.
Cele mai frecvente deficienţe constatate în domeniul relațiilor de muncă se numără primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă, nerespectarea legislației privind timpul de muncă, iar în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost depistate nereguli, cum ar fi lipsa atestatelor de examinare „in situ”, de la INSEMEX Petroșani, pentru toate instalaţiile care funcionează în mediu potenţial exploziv, lipsa dovezilor că echipamentul individual de protecţie (EIP) este confecționat din materiale care nu produc descărcări electrostatice, lipsa verificării periodice a rezistenței de dispersie a prizelor de pământ și lipsa echipamentului individual de protecţie adecvat.

Partidul REPER a depus în Parlament o propunere legislativă privind modificarea normelor de preschimbarea permiselor de conducere.
Justificarea inițiatorilor este că „orice persoană care deține un permis de conducere și trebuie să-l reînnoiască este obligată să aloce mai multe zile pentru această activitate și să petreacă ore bune la ghișeele autorității competent”.

„Anual obțin permis de conducere în jur de 325.000 persoane, pe lângă cele aproximativ 450.000 de permise de conducere care trebuie reînnoite anual, iar asta înseamnă aglomerarea activității Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din toată țara și bineînțeles un factor de stres pentru cetățenii care pierd timp stând la cozi pentru a-și depune dosarul”, explică USR.
Deputatul REPER de Bacău, Cristian-Paul Ichim, a inițiat și depus o inițiativă legislativă care vine în sprijinul a peste 3 milioane de cetățeni care au permise de conducere din categoriile AM, A1, A2, A, B, B1 și BE prin creșterea valabilității administrative de la 10 ani la 15 ani. Un alt element important al proiectului este creșterea siguranței rutiere prin scăderea valabilității administrative a permiselor de conducere eliberate pentru vehiculele din categoriile AM, A1, A2, A, B, B1 și BE, deținute de persoane cu vârsta de 70 de ani și peste această vârstă.
„Prelungirea cu încă 5 ani a valabilității permisului de conducere contribuie la reducerea costurilor pentru reînnoire, la eliminarea timpului alocat întocmirii și depunerii dosarului și implicit reducerea aglomerației de la ghișeele autorității responsabile”, a declarat Cristian Ichim, deputat REPER.
Pentru îndeplinirea obiectivelor asumate de România de a reduce cu 50% decesele produse în urma accidentelor rutiere până în 2030 dar și de a reduce la „0” până în 2050 a numărului acestora, considerăm că este necesar ca România să ia toate măsurile necesare, inclusiv modernizarea sistemului de preschimbare a permiselor de conducere, a adăugat reprezentantul REPER. Măsuri asemănătoare au luat și alte țări din UE precum Germania, Franța, Austria, Danemarca, Grecia și Polonia.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunțat că în 2024, Bucureștiul va avea un nou teatru, construit de la zero. Este vorba despre Teatrul Grivița care în prezent este realizat în proporție de circa 30%.

Anunțul a fost făcut de ministrul Culturii, Raluca Turcan, care a vizitat șantierul.

„În 2024, Bucureștiul va avea un nou teatru, construit de la zero din inițiativa și prin eforturile Asociației Grivita 53. Noul spațiu cultural, aflat acum în construcție, va simboliza spiritul unei generații, una mai implicată civic și pe deplin conștientă de rolul esențial al culturii în societate”, a declarat Raluca Turcan.
Teatrul se construiește cu finanțare norvegiană obținută de Ministerul Culturii. Finanțarea este în valoare de 1,9 milioane de euro.