Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a militat pentru asigurarea de tratament egal pentru toți pacienții din statele membre ale Uniunii Europene. Totul în cadrul unei dezbateri care a avut loc la Parlamentul European.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a participat la o discuție despre politicile europene de sănătate și impactul acestora asupra dezvoltării sistemului medical din România. Dezbaterea a avut loc în cadrul programului EU4Health de la Bruxelles,

Rafila a subliniat importanța asigurării unui tratament egal pentru toți pacienții din statele membre ale Uniunii Europene, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.
„Asigurarea tratamentului egal, precum și accesul la medicamente pentru toți pacienții din Uniunea Europeană sunt obiective importante pentru promovarea sănătății în comunitatea europeană. Grija pentru sănătatea oamenilor este un efort comun al statelor membre, instituțiilor UE și al sectorului privat, pentru a dezvolta politici și strategii care să asigure distribuirea echitabilă a tratamentelor către toți pacienții. Implementarea și menținerea unui sistem de sănătate eficient, precum și asigurarea accesului la servicii de asistență medicală pentru întreaga populație reprezintă o prioritate pentru Ministerul Sănătății”, a spus Alexandru Rafila.
La Parlamentul European s-a discutat și despre fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii medicale și a digitalizării sistemului medical. Evenimentul a fost organizat de europarlamentarul român Cristian Bușoi, raportor pentru EU4Health.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță că România are rezerve de gaz și poate trece iarna fără probleme. Stăm mai bine decât oricând, vom putea trece doar cu gaz românesc o iarnă normală, a spus Burduja.

Avem un grad de umplere a depozitelor de aproape 100%, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja la RFI.
„Stăm bine, aș spune chiar că stăm mai bine decât oricând. Avem în primul rând o securitate a disponibilității de gaze naturale, un grad de umplere a depozitelor de aproape 100% în continuare. Până acum, în perioada aceasta mai rece s-a extras din supraplin, depozitele au fost până la 103% pline și acum am ajuns undeva la 99,5% din capacitate. Cu siguranță, prin această disponibilitate, vom putea să trecem de iarna aceasta, dacă este o iarnă normală, cu gaz românesc și doar cu gaz românesc, din ceea ce avem înmagazinat, plus producția proprie. O iarnă normală, conform meteorologilor, înseamnă o iarnă cu maxim două episoade de ger, de viscol, pe lună, un episod putând varia între trei-patru, până la șapte zile”, a explicat ministrul Energiei.

Guvernul vrea să mențină schema de plafonare-compensare pentru populație, a mai spus Burduja.
„Ne propunem să menținem schema de compensare-plafonare, ea a asigurat un preț redus la factura românilor, un preț rezonabil, un preț de aproximativ 35 de lei la curent pentru peste cinci milioane de gospodării și chiar dacă această schemă de plafonare-compensare înseamnă încă un efort asupra bugetului de stat, mult mai mic decât acum un an de zile, iar la anul va fi și mai mic, ne dorim să facem acest efort, pentru a-i proteja pe români, în contextul unei piețe în dinamică, în evoluție, impredictibilă, în contextul conflictelor din Ucraina și din Orientul Mijlociu”, a precizat ministrul Energiei.
Dacă nu va fi o iarnă normală, ministrul Energiei a explicat că România poate importa gaz din Azerbaidjan sau gaz lichefiat de la alți producători.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că peste 100 km de autostradă și drumuri expres vor fi gata până la sfârșitul anului. Mesajul a fost transmis pe rețelele de socializare.

„După cei 13,55 km din autostrada Transilvania (Nușfalău – Suplacu de Barcău), dar și cei 19 km din autostrada de centură a capitalei (A0 Nord Lot 2) urmează alte vești bune atât pentru A3 (Chețani - Câmpia Turzii), partea de Sud a A0, cât și pentru drumul expres Craiova - Pitești (tronsonul 3, Valea Mare - Colonești) și drumul expres Arad – Oradea”, a scris Grindeanu pe Facebook.
Ministrul Transporturilor a confirmat că Guvernul își menține obiectivul ca până la finalul lui 2024 să se adauge infrastructurii rutiere a României încă 250 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres.

Cătălin Drulă, liderul USR, cere abrogarea pensiilor speciale ale primarilor și anunță că parlamentarii partidului său vor depune un proiect pentru ca pensiile speciale ale parlamentarilor să scadă la 282 de lei

USR cere coaliției PSD-PNL abrogarea de urgență a pensiilor speciale pentru aleșii locali, pentru ca acestea să nu intre în vigoare la 1 ianuarie 2024 și să devină, astfel, „privilegiu pe viață”. Totodată, în contextul deciziei de marți a Curții Constituționale, care spune că eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor se poate face doar pentru viitor, USR depune proiect de lege pentru scăderea pensiilor speciale în plată la un sfert din pensia minimă din România.

„De la 1 ianuarie 2024, se creează o nouă categorie de speciali, cea a baronilor locali, cu mii de foști primari, viceprimari și președinți de consilii județene care vor încasa pensii speciale de peste 600 de milioane de lei în fiecare an. E de ajuns o singură zi să intre în vigoare pensiile speciale pentru aleșii locali, introduse de PSD în Codul Administrativ, și ele ar rămâne pentru totdeauna. 600 de milioane de lei, bani pe care vor trebui să-i plătească oamenii care muncesc cinstit, înseamnă noi taxe pentru antreprenori și impozite crescute pe salariile românilor”, declară Cătălin Drulă, președintele USR.

USR cere coaliției PSD-PNL abrogarea de urgență a pensiilor speciale pentru aleșii locali. Un proiect USR în acest sens este deja în Parlament, la Cameră decizională.
În ceea ce privește pensiile speciale ale parlamentarilor, Curtea Constituțională și-a modificat din nou practica conform căreia doar pensiile contributive, din Pilonul 1, erau drepturi câștigate și consideră, mai nou, și pensiile speciale ale parlamentarilor drepturi câștigate.

Ca urmare, USR depune, la inițiativa deputatului Cristian Seidler, un proiect pentru reducerea pensiilor speciale în plată la un sfert din pensia minimă din România (indemnizația socială pentru pensionari). În acest moment, aceasta este de 1.125 lei, deci ar urma ca pensia specială a parlamentarilor să scadă la 282 de lei.
„Observăm că onorata CCR e foarte atentă la păstrarea securității... juridice, protejând specialii. Cât despre cei nespeciali, adică majoritatea cetățenilor, CCR consideră că ei nu trebuie protejați atunci când le cresc taxele, de la o lună la alta, chiar și de trei ori. Pentru a beneficia de 1.125 de lei/lună, un cetățean nespecial lucrează 15 ani, așa că nu există motiv ca, pentru un mandat de parlamentar de patru ani, acesta să primească o sumă mai mare de un sfert din pensia minimă. Suma de 282 de lei i-ar ajunge domnului Ciolacu să facă chiar și trei cumpărături substanțiale, după cum a ținut să ne demonstreze”, precizează deputatul USR Cristian Seidler.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că organizația va continua să răspundă tuturor provocărilor și amenințărilor. Declarația a fost făcută în contextul în care a început seria de bilaterale din marja reuniunii miniștrilor de Externe,

Primele discuții ale liderilor NATO au fost cu secretarul de stat american Antony Blinken.

„Am început seria de bilaterale din marja Reuniunii miniștrilor de Externe, cu întâlnirea cu Secretarul de stat american Antony Blinken, alături de Secretarul General, Jens Stoltenberg. NATO va continua să răspundă tuturor provocărilor și amenințărilor, indiferent de direcțiile strategice din care provin, și să apere întreg teritoriul aliat”, a spus secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO a evidențial importanța „leadershipului SUA” în contrxtul crizelor actuale.

Premierul Marcel Ciolacu a stabilit care sunt prioritățile guvernului în luna decembrie. Este vorba despre bugetul pe anul 2024 și reorganizarea ministerelor.

Prioritățile au fost prezentate miniștrilor la începutul ședinței de guvern.

„Am două teme pentru început de decembrie, pentru toți membrii Guvernului: bugetul pe 2024 și reorganizarea ministerelor! Vreau să vă prioritizați atât proiectele de investiții, cât și resursele umane din instituțiile pe care le gestionați. Ne bazăm pe oamenii care pot face performanță și pe investițiile care pot crea cele mai mari efecte de multiplicare”, a declarat Ciolacu.

Premierul a precizat că bugetul de anul viitor va avea cel puțin 7% din PIB pentru investiții.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că nu există nicio intenție ascunsă legată de Pilonul II de pensii. El a răspuns astfel celor care l-au acuzat că vrea să naționalizeze sau să supraimpoziteze pilonul.

„Vreau să lămurim din start orice speculație despre intenția ascunsă a statului legată de Pilonul 2 de pensii. Nu există așa ceva! Acum două luni, eram cu toții acuzați că-l naționalizăm, acum că-l vom supraimpozita. Nu are nimeni vreun asemenea plan”, a spus Marcel Ciolacu.

Premierul a atacat USR pe care l-a acuzat de manipulare.

„Vreau să îi rog pe domnii de la USR să răspundă pentru miliardul de la vaccinuri și pentru celelalte sute de milioane de euro furate din pandemie și să nu mai manipuleze în presă știri false, cum este aceasta că Guvernul României ar dori să supraimpoziteze sau să naționalizeze Pilonul II”, a adăugat Marcel Ciolacu.
Că să elimine orice speculație, șeful Guvernului i-a cerut ministrului de Finanțe să propună soluții pentru a clarifica textele din Codul Fiscal.

Conducerea Casei Naționale de Pensii Publice anunță că au început demersurile pentru plata la timp a pensiilor. Pensionarii vor primi pensiile la timp în luna decembrie, spun autoritățile.

„Având în vedere sărbătorile legale din 30 noiembrie, respectiv 1 Decembrie, precum și zilele libere de 2 și 3 decembrie 2023, conducerea Casei Naționale de Pensii Publice precizează că a întreprins deja demersurile necesare pentru a asigura plata pensiilor și a celorlalte drepturi care se achită prin casele teritoriale de pensii, aferente lunii decembrie. Cu sprijinul factorilor poștali, plata drepturilor va începe cu data de 4 decembrie astfel ca, până de sărbători, toate drepturile să fie achitate”, a transmis Casa de Pensii.

Pentru beneficiarii care au ales plata prin conturi bancare, ziua de plată este 12 decembrie. Protestele din instituție nu vor duce la decalarea plăților.
„În acest context, având în vedere exercitarea dreptului la protest/grevă al salariaților din casele teritoriale de pensii, dorim să îi asigurăm pe beneficiari că activitatea acestor instituții continuă iar plata pensiilor nu este pusă în pericol”, a precizat Casa Națională de Pensii.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru un sector al A8. Este vorba despre tronsonul Miercurea Nirajului- Leghin.
Sectorul din Autostrada Unirii are 159 de kilometri.

„Secțiunea montană a A8 (Miercurea Nirajului- Leghin) are de astăzi indicatorii tehnico- economici aprobați! Prin Hotărârea de Guvern aprobată de Executiv pentru acești 159 de km din Autostrada Unirii (#A8) suntem cu un pas mai aproape de realizarea întregului proiect. După parcurgerea acestei etape, se va trece rapid la pregătirea documentației pentru lansarea în licitație a contractului necesar proiectării și execuției”, a transmis Grindeanu.
Lucrarea de pe secțiunea Miercurea Nirajului- Leghin este finanțată prin Programul Transport 2021-2027și are o valoare totală estimată de 37,48 miliarde de lei. Pe traseu se vor construi 265 de poduri, viaducte și pasaje, 47 de tuneluri, 5 noduri rutiere, 8 spații de servicii, 8 parcări de scurtă durată și 2 Centre de Întreținere și Coordonare

Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, anunță că România a ajuns la o rată de absorbție de 90% a fondurilor europene disponibile în exercțiul financiar 2014-2020. Până în prezent, România a primit peste 21,6 miliarde euro pe programele din politică de coeziune.

„Declaraţiile de cheltuieli care urmează a fi transmise Comisiei Europene până la final de an împreună cu cele deja aflate spre rambursare la Comisie vor permite României o absorbţie maximală a fondurilor europene atât de necesare dezvoltării ţării noastre”, a comunicat ministrul pe Facebook.
Fondurile UE din exercitiul 2014-2020 au fost alocate de România pentru Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Infrastructura Mare, Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, Programul Operaţional Dezvoltare Regională, Programul Operaţional Capacitate Administrativă şi Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.

Printre obiectivele acoperite se numără consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării, îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii (pentru FEPAM), sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, protecţia mediului, promovarea sistemelor de transport durabile, sprijinirea mobilităţii forţei de muncă, promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei, investiţiile în educaţie şi consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice.