Consiliul General al Primăriei Capitalei a aprobat noua stemă a Bucureștiului. Modificarea a fost făcută la solicitarea Patriarhiei Române.

Concret, imaginea Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir de pe stemă va fi înlocuită cu cea a Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

Pe noua stemă, „într-un scut roșu este înfățișat Sfântul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor, reprezentat în poziție pedestră, cu fața blândă, purtând barba care depășește puțin nivelul umerilor”, se arată în decizia consilierilor. Inițiatorii demersului au mai stabilit că „în mâna stângă este reprezentată în miniatură Catedrala patriarhală cu trei turnuri și pridvorul, după modelul autentic al catedralei, în care sunt adăpostite moaștele.”

Sfântul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, este serbat pe 27 octombrie. Anul acesta se împlinesc 250 de ani de când moaștele sale au fost aduse la București.

Preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis, a anunţat că Ministerul Finanțelor a dat avizul necesar demarării investiției la stadionul Dan Păltinișanu.

„Am obținut de la Ministerul Finanțelor avizul necesar demarării investiției la stadionul Dan Păltinișanu, document obligatoriu pentru construirea noii arene a Timișoarei. Urmează noi pași care să ne apropie de ceea ce ne dorim cu toții, dar este foarte important de precizat că nu putem realiza în câteva săptămâni ceea ce alții au tărăgănat zeci de ani. Facem, însă, tot ceea ce depinde de noi pentru a mișca lucrurile cât mai repede și, ca să mă asigur că avizul MF nu stă rătăcit în vreun birou, am fost azi personal la minister”, a transmis Alfred Simonis.
Calendarul legislativ pentru o investiție de o asemenea amploare prevede ca, ulterior emiterii avizului Miniserului Finanțelor, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației să anunțe deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a proiectului de act normativ (Hotărâre de Guvern) pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții.

După finalizarea procedurii de consultare publică, proiectul de Hotărâre de Guvern intră pe circuitul de avizare și apoi la Secretariatul General al Guvernului pentru introducerea acestuia pe ordinea de zi a ședinței de Guvern.

Următorul pas îl reprezintă aprobarea HG-ului și publicarea în Monitorul Oficial, iar abia apoi Agenția Națională pentru Sport și Consiliul Județean Timiș trebuie să facă demersurile necesare pentru obținerea Hotărârii de Guvern prin care se aprobă demolarea actualei arene. Este foarte important de precizat că, în paralel, Compania Națională de Investiții, va demara procedura de achiziție pentru proiectarea și execuția noului stadion, iar ordinul de începere a lucrărilor se va da după finalizarea demolării de către Consiliul Județean Timiș.

PSD susține că fostul premier Dacian Cioloș este principalul vinovat pentru situația critică în care se află România în litigiul cu firma care deține dreptul de exploatare minieră la Roșia Montană. Cetățenii români trebuie să știe acest lucru, transmite PSD prin intermediul unui comunicat de presă.

Decizia instanței va fi anunțată peste câteva zile.

„Indiferent de decizia pe care o va comunica instanța internațională până la 10 februarie 2024, este evident că atunci când a aprobat depunerea cererii de includere în patrimoniul universal UNESCO a perimetrului de la Roșia Montană, Dacian Cioloș a știut că va afecta interesele României în litigiul deja deschis cu deținătorul dreptului de exploatare. Cioloș a știut foarte bine că prin acea decizie a încălcat un angajament asumat de statul român și că toți contribuabilii din România ar putea fi obligați să plătească daune uriașe, cu un impact negativ uriaș asupra economiei naționale. Sub acest aspect, Dacian Cioloș se face vinovat de subminarea economiei naționale și se descalifică definitiv pentru orice funcție de demnitate publică. Cioloș nu mai poate cere votul cetățenilor pe care i-ar putea condamna, prin deciziile sale, la plata unor prejudicii uriașe”, arată PSD

Social democrații arată cu degetul și către Ludovic Orban și USR.

„La fel de vinovat este și premierul Orban care a dispus reluarea procedurii de înscriere în Patrimoniul UNESCO, după ce Guvernul PSD solicitase întreruperea procedurii până la soluționarea litigiului. De asemenea, o mare parte din răspundere revine USR care s-a lansat în politică pe acest subiect, iar ulterior, prin miniștrii săi din Guvernul Cîțu, s-a opus cu vehemență retragerii dosarului de la UNESCO, deși ministrul Finanțelor de atunci a atras atenția că România riscă să plătească daune uriașe cuprinse între 0,5 și 3,5 miliarde de dolari. Aceiași protagoniști sunt responsabili și pentru achizițiile supradimensionate de vaccinuri COVID, în urma cărora României i se cere să plătească un prejudiciu de 1 miliard de euro. Românii trebuie să știe din cauza cui riscă să plătească eventualele daune stabilite în procesele internaționale”, susține PSD

Reprezentanții social democraților subliniază că „nu pun în discuție nici oportunitatea și nici impactul de mediu pe care le-ar presupune exploatarea de la Roșia Montană”. Problema în cauză este că statul român, prin guvernele de dreapta, care au acordat dreptul de exploatare, a făcut un angajament, pe care Cioloș, Orban și USR l-au încălcat cu bună știință, zădărnicind orice posibilitate de a rezolva litigiul pe cale amiabilă, este concluzia PSD.

Deputații vor ține un moment de reculegere, luni, 26 februarie, pentru a marca doi ani de la începutul războiului. Conflictul a început pe 24 februarie 2022.
Ambasada Ucrainei în România a trimis Camerei Deputaților o scrisoare în care amintește că în februarie se implinesc doi ani de la lansarea războiului neprovocat pe scară largă al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

„În acest sens, precum și ca o manifestare de solidaritate fermă cu poporul ucrainean, partea ucraineană se adresează către partea română cu propunerea de a se alătura altor state din lume prin comemorarea cetățenilor Ucrainei omorâți în război, printr-un minut național de reculegere la cea mai apropiată de data menționată ședință a Parlamentului României, precum și arborarea drapelului ucrainean în fața Parlamentului României, în data de 24 februarie și prin iluminarea acestei clădiri în culorile drapelului”, arată Ambasada în solicitare.

Biroul Permanent al Camerei Deputaților a decis că momentul de reculegere va fi organizat pe 26 februarie.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță încă un pas pentru construcția Variantei Ocolitoare Timișoara Vest. Este vorba despre un demers birocratic.
Anunțul a fost făcut pe pagina de FB

„Încă un pas pentru construcția Variantei Ocolitoare Timișoara Vest!
Am transmis la ANAP, spre validare, documentația necesară lansării licitației pentru proiectarea și construcția Variantei Ocolitoare Timișoara Vest. După semnarea contractului, antreprenorul va avea la dispoziție 30 de luni (6 luni proiectare și 24 de luni execuție) pentru finalizarea lucrărilor”, a explicat ministrul Sorin Grindeanu.

În lungime de aproximativ 14 km, aceasta va fi construită la profil de drum național cu două benzi pe sens și va avea un impact important atât pentru economia județului Timiș, cât și pentru cea a municipiului Timișoara.

După validarea documentației de atribuire, CNAIR va putea publica Anunțul de Participare aferent contractului pentru execuția lucrărilor, în cadrul căruia se va stabili și data de depunere a ofertelor, a precizat Grindeanu.

Liderii filialelor PNL din teritoriu vor fi obligați să candideze la primărie sau consiliul județean. Decizia privind alegerile locale a fost luată de conducerea centrală a partidului. Dacă rezultatul va fi prost, liderii locali nu vor putea candida la alegerile parlamentare.

Biroul Politic Național al PNL a decis că fiecare președinte de filială județeană va candida la alegerile locale din anul 2024 la funcția de președinte al consiliului județean sau la funcția de primar al municipiului reședință de județ.

Cei care vor obține un scor politic sub scorul filialei județene/municipale nu vor mai avea sprijinul partidului pentru eventuală candidatură la alegerile parlamentare.

De asemenea, conducerile filialelor județene care se vor clasa pe ultimele 10 locuri în clasamentul rezultatelor la alegerile europarlamentare din 2024 (media dintre procent și numărul de voturi) vor fi dizolvate.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, spune că piaţa de cereale s-a dezechilibrat după începerea războiului din Ucraina.

“În momentul de faţă ştim foarte bine că atunci când a început războiul în Ucraina, Rusia a început acest război absurd în Ucraina, practic piaţa de cereale la nivel mondial s-a dezechilibrat. Practic o tonă de grâu în anul în care a fost acest război, era undeva la 1,8 lei pe kilogram, asta înseamnă 1800 de lei pe tonă şi după reglarea tuturor lucrurilor care s-au întâmplat atât în piaţa mondială de cereale, preţul cerealelor în momentul de faţă este undeva la 0,9 lei”, a transmis ministrul Agriculturii.

Totodată, ministrul mai adăugat că ”în momentul de faţă, România nu importă grâu din Ucraina”.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că „românii nu trebuie să tremure nici de frig, nici de frica facturilor”. „Avem prin lege un preț plafonat la energie electrică și gaze”, afirmă ministrul.

„Românii nu trebuie să tremure nici de frig, nici de frica facturilor. Avem prin lege un preț plafonat la energie electrică și gaze. La energie electrică 5 milioane de gospodării din România plătesc lunar doar 35 de lei. La gaze, românii au al patrulea cel mai ieftin gaz din toată Uniunea Europeană”,a scris ministrul Sebastian Burduja, pe Facebook.

Ministrul a mai spus că a primit sute de mesaje de la români despre faptul că „factura e complicată”.

„Am încercat să o simplificăm, dar sunt niște reguli europene care impun un anumit format”, a a adăugat Burduja.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că vrea găsirea unei soluții pentu eliminarea impozitării cu 10% a concediilor medicale, dar doar pentru pacienții oncologici.

„Încercăm să găsim o cale mai rapidă decât prin Parlament, pentru ca pacienții oncologici să nu plătească acești bani. O OUG e o formulă mai rapidă. Chestiunile fiscale din România și regândirea unor măsuri fiscale au plecat de la Ministerul de Finanțe, dar nu cred că pacienții oncologici trebuie să suporte asta. Am avut o discuție cu colegii după ce s s-a introdus această taxă, ca să găsim o soluție mai rapidă. Având în vedere că aceste ordonanțe sunt aprobate în guvern de premier, și punctul lui de vedere e de susținere a unei astfel de modificări. A fost o măsură generală legata de concediul medical, nu cred că majoritatea concediilor sunt la pacienții oncologici. Ei trebuie protejați. Să rezolvăm problema lor. Important e ca concediile medicale să fie controlate și de Casă (CNAS), să se vadă unde sunt exagerări, nu mă refer la pacienții oncologici. Casa să își facă datoria și să controleze cum sunt eliberate aceste concedii", a declarat Rafila.

Guvernul a decis ca românii care intră în concediu medical să plătească 10% contribuții la sănătate din indemnizația primită în această perioadă.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni, decretul pentru numirea în funcţia de consilier prezidenţial a lui George-Gabriel Bologan. Bologan a fost ambasador al României în Italia din 2016, iar din 2022 ambasador al României în Spania.

”Ca ambasador în Italia, a organizat prima vizită de stat după 46 de ani în anul aniversării a unui veac de unitate naţională (2018), consolidând relaţiile bilaterale şi creând o punte solidă între cele două ţări. Ca ambasador în Spania, a promovat relaţiile economice şi comerciale dintre cele două ţări, consolidând parteneriatele şi facilitând schimbul de experienţă în diverse domenii. A organizat prima şedinţă comună a celor două Guverne din istoria celor două ţări, în cadrul căreia partea spaniolă a făcut anunţul deschiderii pentru semnare a unui Acord privind dubla cetăţenie, lucru deosebit de important pentru conservarea aspectului identitar pentru românii care doreau şi cetăţenia spaniolă”, precizează Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat săptămâna trecută decretul privind eliberarea din funcţia de consilier prezidenţial a al ui Bogdan Aurescu, începând cu data de 1 februarie, după alegerea acestuia în calitate de judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU.