Paul Petrescu

Președintele Klaus Iohannis face miercuri, 23 octombrie 2024, o vizită oficială în Muntenegru, la invitația președintelui Jakov Milatović.

Vizita oficială a Președintelui României, prima la nivel de șef de stat de la stabilirea relațiilor diplomatice, marchează un moment de referință în plan bilateral și are loc în contextul unui dinamici deosebite, atât a dialogului politico-diplomatic, cât și a celui sectorial, anunță Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis va fi primit de președintele Jakov Milatović la reședința oficială din Cetinje. Consultările politice dintre cei doi președinți vor viza teme privind cooperarea politico-diplomatică și în domeniul apărării, sprijinul pentru parcursul european al Muntenegrului, principalele provocări de securitate în plan regional și global. În ceea ce privește ariile sectoriale de cooperare, vor fi abordate oportunitățile existente pentru creșterea investițiilor și a schimburilor comerciale, impulsionarea contactelor în domeniile energiei, turismului, agriculturii, afacerilor interne, cercetării, educației și culturii.

Ministrul român al apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut marți, o întrevedere cu Haluk Görgün, președintele Agenției pentru Industria de Apărare din Turcia. Întâlnirea s-a desfășurat la Istanbul.
Potrivit MApN, discuțiile au vizat consolidarea cooperării bilaterale în domeniul apărării, punând accent pe parteneriatele industriale și pe transferul de tehnologii.

În cadrul întrevederii, ministrul Tîlvăr a evidențiat realizările recente în acest domeniu, inclusiv achiziția sistemelor Bayraktar TB2 și colaborarea cu compania de armament Otokar.
„Apreciem și sprijinim extinderea colaborării tehnologice și industriale între România și Turcia în domeniul apărării. Ne dorim să consolidăm aceste relații prin implementarea unor proiecte care să aducă beneficii ambelor țări”, a declarat Angel Tîlvăr.

Tot marți, ministrul apărării naționale a participat la cea de-a patra ediție a SAHA EXPO 2024, un eveniment dedicat promovării echipamentelor militare. Cu peste 1.200 de expozanți și 500 de delegații oficiale și comerciale, expoziția oferă oportunități semnificative de cooperare în domeniile apărării, maritim, aeronautic și spațial.

Specialiștii vor stabili profilul, traseul, structura și conexiunile Autostrăzii București-Giurgiu. Aceștia vor fi incluși în studiul de fezabilitate. Documentația de atribuire a contractului a fost transmisă la Agenția Națională pentru Achiziții Publice, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu.

„A fost transmisă la Agenția Națională pentru Achiziții Publice documentația de atribuire a contractului pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate necesar Autostrăzii București-Giurgiu. Autostrada București-Giurgiu reprezintă un proiect important de dezvoltare a infrastructurii rutiere din România, desfășurat pe raza județului Giurgiu, care va avea impact major asupra întregii rețele naționale de tranzit mărfuri și călători dinspre și spre Europa de Vest. Termenul de elaborare a Studiului de Fezabilitate este de 18 luni, urmând ca în cadrul acestuia să fie stabilite detaliile tehnice privind profilul, traseul, structura și conexiunile cu infrastructura rutieră existentă sau viitoare”, a explicat, pe Facebook, Irinel Ionel Scrioșteanu.

Sursa citată a mai spus că „este foarte important ca noul drum București - Giurgiu să fie gândit mai departe de Autostrada Bucureștiului A0, până la Autostrada București - Pitești A1, având conexiune și cu autostrada București-Alexandria, putând, pe viitor, să facă parte din al doilea inel de autostradă de centură a Capitalei, care se află la nivel de intenție”. Și în ceea ce privește structura există deja o soluție.

„Referitor la structură, consider că o structură de beton, precum a fost realizat și drumul de legătură dintre DN5 și Podul Prieteniei (drumul de beton pe care l-am dat în trafic în decembrie 2021, denumit și Autostrada Nemțească) este mult mai adecvată, întrucât are rezistență la schimbări climatice: drumurile din beton sunt mai puțin afectate de temperaturile ridicate, neavând tendința de a se deforma din cauza sarcinii grele și a valorilor temperaturii, iar pe porțiunea aceasta avem un volum mare de mașini grele și tiruri care tranzitează teritoriul României dinspre și spre Vama Giurgiu, crește și sprijină economia locală și națională, întrucât nu va mai trebui să importăm bitum (în prezent, importăm 90%), întreținerea drumului este mai puțin costisitoare, deoarece betonul necesită intervenții mai rare decât asfaltul și are o durabilitate crescută”, a precizat Irinel Ionel Scrioșteanu.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că viitorul Republicii Moldova este doar spre Vest. Declarația a fost făcută în contextul în care la referendumul pentru traseul european al țării tabăra pro-europeană s-a impus la limită.

Marcel Ciolacu a declarat că rezultatul „este o dovadă că trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a convinge și cetățenii din provincie și zonele rurale că viitorul Republicii Moldova este doar către Vest”.
El i-a felicitat pe moldoveni pentru opțiunea lor.

„Felicitări tuturor cetățenilor moldoveni care au rezistat în fața presiunilor incredibile ale Moscovei și au reușit să își ducă țara de partea bună a istoriei. Rezultatul pe muchie de cuțit de la referendumul pentru integrarea în Uniunea Europeană este o dovadă că trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a convinge și cetățenii din provincie și zonele rurale, unde Rusia are mai multă eficiență propagandistică, că viitorul Republicii Moldova este doar către Vest”, scrie pe Facebook Marcel Ciolacu.

Premierul român a mai spus că „este obligatoriu” ca rezultatul să fie dublat de realegerea lui Sandu.
„Cu Maia Sandu președinte și cu un guvern pro-european va fi tot mai clar că flacăra rece a Rusiei se va stinge definitiv la Chișinău! România este total alături de Republica Moldova”, a precizat Marcel Ciolacu.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a mobilizat pe moldoveni pentru turul 2 al alegerilor prezidențiale. Datorită vouă, dragi moldoveni, am câștigat prima bătălie dintr-o luptă grea, de care atârnă soarta țării, a spus Maia Sandu. Pe 3 noiembrie salvăm pacea și Moldova, a adăugat ea.

Mesajul a fost trimis luni după publicarea rezultatelor finale ale scrutinului de duminică.

„Dragi cetățeni, din țară și din diasporă, vă mulțumesc tuturor că ați ieșit la vot. Fiecare vot a fost unul determinant - și majoritatea poporului a susținut calea europeană. Datorită vouă, dragi moldoveni, am câștigat prima bătălie dintr-o luptă grea, de care atârnă soarta țării. Noi am luptat corect și am câștigat corect într-o luptă nedreaptă”, a spus Maia Sandu.

Ea i-a îndemnat pe oameni să voteze în turul doi.

„Dușmanii poporului nostru își doresc o Moldovă divizată, speriată și slabă. Dar moldovenii s-au unit și au rămas drepți. Mai avem o bătălie importantă. Trebuie să învingem în fața acestui atac masiv la adresa țării noastre. Ieșim cu toții la vot, fiecare dintre noi poate ajuta astăzi Moldova! Pe 3 noiembrie salvăm pacea și Moldova”, a adăugat Maia Sandu.
50,46% dintre moldoveni au votat DA la referendumul pentru parcursul european al Republicii Moldova. În schimb, la alegerile prezidențiale Maia Sandu a ocupat primul loc cu 42.45%. În turul doi, ea se va lupta cu Alexandr Stoianoglo care a obținut 25.98%.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și-a manifestat îngrijorarea cu privire la interferențele de amploare fără precedent din partea Federației Ruse, consemnate în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 20 octombrie, organizate în Republica Moldova.

MAE consideră că ingerințele au avut scopul de a compromite integritatea procesului electoral și de a submina democrația, propagând teorii anti-democratice și anti-europene și influențând ilegal alegătorii.
În ciuda acestor provocări, rezultatul alegerilor, care o plasează pe președinta Maia Sandu în turul doi cu un scor solid, reflectă angajamentul puternic al cetățenilor Republicii Moldova față de viitorul european al țării, mai arată MAE.

Totodată, MAE a salutat organizarea alegerilor la standarde democratice ridicate de către autoritățile de la Chișinău și a subliniat necesitatea continuării sprijinului din partea comunității internaționale pentru consolidarea rezilienței Moldovei în fața acestor acțiuni destabilizatoare.

Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj asistenților medicali din România. Devine esențial să investim continuu în forța de muncă din domeniul sănătății, a spus șeful statului.
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis marți un mesaj în cadrul evenimentului de celebrare a celei de-a 125-a aniversări a Consiliului Internațional al Asistenților Medicali (ICN).

„Traversăm o perioadă dificilă, marcată de conflicte și schimbări climatice, care pun o presiune tot mai mare asupra sistemelor de sănătate. Devine, de aceea, esențial să investim continuu în forța de muncă din domeniul sănătății”, a declarat Klaus Iohannis.

Președintele a menționat intervențiile umanitare ale asistenților medicali români la nivel internațional.

„Traversăm o perioadă dificilă, marcată de conflicte și schimbări climatice, care pun o presiune tot mai mare asupra sistemelor de sănătate. Devine, de aceea, esențial să investim continuu în forța de muncă din domeniul sănătății. Trebuie să ne asigurăm că asistenții medicali beneficiază de condiții adecvate, educație medicală continuă și protecție a demnității lor profesionale. Devotamentul, empatia și pasiunea asistenților medicali sunt admirabile și depășesc cu mult chemarea datoriei. Însă, dincolo de această rezistență extraordinară, este esențial ca autoritățile să susțină activ dezvoltarea durabilă a acestei profesii, asigurând tot ce este necesar pentru acordarea de îngrijiri de cea mai bună calitate. Este responsabilitatea noastră să onorăm aceste eforturi și să sprijinim transformarea sistemului de sănătate, pentru a le oferi profesioniștilor din acest domeniu ajutorul de care au nevoie”, a adăugat președintele.

Premieră la Ministerul Energiei. Au fost semnate primele contracte PNRR pentru dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice în baterii. De asemenea, apare prima investiție românească în producția de panouri fotovoltaice.

Ministrul Energiei a semnat două contracte de finanțare prin Investiția 4.3 și un contract prin Investiția 4.2 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ce vizează dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice și promovarea investițiilor în lanțul valoric al celulelor și panourilor fotovoltaice.

„În această vară, am văzut toți cât de importante și necesare sunt investițiile în capacitățile de stocare a energiei electrice. Pe lângă rolul în echilibrarea sistemului, capacitățile de stocare ne permit să putem beneficia energia ieftină și verde produsă de parcurile solare și eoliene și atunci când nu bate soarele sau nu bate vântul. Astfel vom avea o energie mai sigură și mai ieftină. Astăzi am semnat primele două contracte din apelul lansat ca parte a PNRR - investiția 4.3. În plus, trebuie să reducem dependența de importurile de panouri fotovoltaice din țările din afara UE, de aceea sprijinim cu bani nerambursabili investițiile românești în producția celulelor și panourilor fotovoltaice. Am semnat tot astăzi primul contract, care va sprijini construcția unei fabrici de panouri fotovoltaice, de la zero, la Sfântu Gheorghe”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

Consiliul Județean Galați a premiat 89 de elevi din mediul rural care, la admiterea la liceu din această vară, au obținut rezultate remarcabile.

Fiecare elev care a absolvit ciclul gimnazial în unitățile de învățământ din mediul rural și a obținut anul acesta media peste 9,00 la admitere, inclusiv în învățământul vocațional, a fost premiat cu suma de 1.500 de lei.

„Este o adevărată bucurie și o mare onoare să continuăm această frumoasă tradiție de a premia excelența în educație. Anul acesta, 89 de elevi din mediul rural au dovedit că, prin muncă, determinare și ambiție, pot depăși orice barieră și pot ajunge la cele mai bune licee din județul Galați și nu numai. Sunt mândru de acești tineri extraordinari, care ne arată că educația este drumul sigur spre un viitor mai bun. Le doresc din tot sufletul mult succes în tot ceea ce vor face. Felicit, de asemenea, părinții și profesorii lor, cei care i-au îndrumat și susținut necondiționat” a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Cei 89 de elevi premiați provin din comunele: Cosmești, Ivești, Liești, Grivița, Schela, Matca, Ghidigeni, Vânători, Slobozia Conachi, Frumușița, Șendreni, Umbrărești, Barcea, Drăgănești, Cudalbi, Corod, Munteni, Fundeni, Pechea, Tudor Vladimirescu, Valea Mărului, Fârțănești, Independența, Țepu, Braniștea, Cerțești, Bălășești, Piscu, Măstăcani și Tulucești.

Cea mai mare medie, respectiv 9,87, a fost obținută de doi elevi care au absolvit școlile gimnaziale din Furcenii Noi (comuna Cosmești) și Bucești (comuna Ivești), fiind admiși la Colegiul Național "Spiru Haret" Tecuci și Colegiul Național "Vasile Alecsandri" Galați.

Un europarlamentar român solicită accelerarea aderării la UE a Republicii Moldovei în urma referendumului de duminică. Este vorba despre Siegfried Mureșan care considerat că rezultatul reprezintă o victorie a oamenilor.

Mesajul a fost trimis luni după publicare rezultatelor parțiale ale referendumului.
„Rezultatul alegerilor este o victorie a oamenilor din Republica Moldova. Este o victorie împotriva Federației Ruse care a mobilizat resurse fără precedent în încercarea de a influența rezultatul alegerilor democratice și al referendumului. Rezultatul strâns al referendumului nu înseamnă că Moldova este divizată, ci înseamnă că, în ciuda propagandei și a implicării masive a Federației Ruse, oamenii au găsit puterea de a alege Europa”, a transmis Siegfried Mureșan.

Liberalul și justifică poziția prin faptul că, în ultimii patru ani, Republica Moldova a reușit progrese remarcabile în implementarea reformelor.

„Președinta Maia Sandu, alături de conducerea proeuropeană și de oamenii din Republica Moldova au susținut parcursul european al țării, au gestionat efectele invaziei Rusiei în Ucraina și au garantat siguranța la granița Uniunii Europene. Integrarea europeană a Republicii Moldova va continua după rezultatul pozitiv al referendumului. Acest rezultat pozitiv va determina Europa să crească și mai mult sprijinul pentru modernizarea țării, pentru îmbunătățirea nivelului de trai al oamenilor și pregătirea Republicii Moldova de aderarea la UE. Ca președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, mă voi asigura că Uniunea Europeană ține cont de voința oamenilor exprimată la referendum și că oferim tot sprijinul necesar în procesul de aderare”, a adăugat Mureșan.

Liberalul este negociator-șef al Parlamentului European privind Planul de Creștere de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova.