Ministrul Sănătății Alexandru Rafila nu vrea să comenteze taxa pe boală. Politica fiscală nu o face Ministerul Sănătății, a spus ministrul.

El a răspuns unei întrebări referitoare la eliminarea taxei pe boală pentru mai multe categorii de pacienți.
„Politica fiscală a statului român nu o face Ministerul Sănătății”, a răspuns Rafila.

Guvernul a eliminat taxa în discuție pentru mai multe categorii de pacienți. Ministrul Rafila a mai spus că se poartă discuții pentru o formă finală a ordonanței.

Europarlamentarul Victor Negrescu anunță că au început negocierile pentru bugetul UE de anul viitor. Trebuie să trecem de la teorie la practică pentru ca oamenii să simtă beneficiile apartenenței la UE, a spus Negrescu.

Victor Negrescu este negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul european.

„S-a dat startul negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Consiliului Uniunii Europene privind bugetul UE pentru anul 2025. În calitate de negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul european voi susține cu tărie necesitatea unei bugetări axate pe nevoile cetățenilor în jurul a trei principii cheie: finanțarea programelor prin care creștem nivelul de trai al cetățenilor și dezvoltăm componenta socială prin care nu lăsăm pe nimeni în urmă, să ne asigurăm că banii europeni ajung acolo unde este nevoie de ei, printr-o mai bună implementare, flexibilizarea și simplificarea regulilor, combaterea corupției și prioritizarea finanțărilor şi către obiective noi de finanțare, iar protejarea modului nostru de viață, prin creșterea investițiilor în zone de siguranță și de securitate, pornind de la apărarea noastră comună până la reziliența societății pe componente precum combaterea traficului de droguri sau investițiile în educație și sănătate”, a scris pe Facebook europarlamentarul Victor Negrescu.

Politicianul român a mai spus că cetățenii așteaptă lucruri concrete.
„I-am explicat comisarului european pentru bugete faptul că trebuie să trecem de la teorie la practică, de la programe pe hârtie la acțiune în teren pentru ca oamenii să simtă beneficiile apartenenței la UE”, a precizat Victor Negrescu.

Președintele Consiliului Județean, Costel Fotea, anunță că Spitalul „Anton Cincu” din Tecuci are un nou chirurg.

Investiţiile pentru spitalul din Tecuci dau deja roade. Pe lângă servicii medicale mai bune, iată că şi echipa medicală devine pe zi ce trece mai mare, susține Costel Fotea.

 „Astfel, un tânăr chirurg, format la Facultatea de Medicină din Galaţi, s-a alăturat echipei de la Spitalul “Anton Cincu” din Tecuci. Este cel de-al patrulea medic care vine să trateze pacienţii din Tecuci de la începutul acestui an. Iar veste cea mare abia urmează. În curând, vom demara la propriu lucrările la noul spital de la Tecuci, unul modern şi dotat cu tot ceea ce are nevoie.  Pentru că Tecuciul contează cu adevărat pentru mine!”,a  transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, anunță că salariul minim va fi stabilit printr-o formulă anuală. Îmi doresc să finalizăm acest mecanism de stabilire a salariului minim anul acesta, a declarat Bucura Oprescu.

Potrivit ministrului Muncii, salariul minim nu va mai fi stabilit doar printr-o negociere, ci va exista o formulă care se va folosi anual.

„Îmi doresc să finalizăm acest mecanism de stabilire a salariului minim anul acesta. În acest moment sunt analizate diverse formule, indicatorii luaţi în calcul fiind productivitatea, inflaţia şi corelarea cu nivelul salarial mediu. Partea bună este că odată cu stabilirea acestui mecanism, salariul minim nu va mai fi stabilit doar printr-o negociere, ci va exista o formulă care se va folosi anual, ceea ce va asigura predictibilitate atât pentru angajator, cât şi pentru angajat”, a explicat ministrul Simona Bucura Oprescu.

Ministrul Muncii a adăugat că de la 1 iulie 2024, salariul minim va creşte la 3.700 de lei.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a participat la ceremonia de certificare a detașamentului Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii. Evenimentul a avut loc marți la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.

Detașamentul Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii se află în România pentru a executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită în comun cu Forțele Aeriene Române.

„Anul acesta sărbătorim 75 de ani de la înființarea NATO și 20 de ani de când România a devenit membră a familiei Aliate. Unitatea și solidaritatea sunt principiile fundamentale pe care a fost construită Alianța Nord-Atlantică. De la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, în anul 2014, misiunile consolidate de poliție aeriană din România au fost esențiale pentru postura de descurajare și apărare regională a aliaților. Importanța desfășurării avioanelor de luptă din forțele aeriene aliate, pe bază rotațională, menite să completeze capacitățile proprii de poliție aeriană a României, a fost reconfirmată după 24 februarie 2022”, a spus ministrul apărării naționale.

Ministrul Tîlvăr a salutat revenirea în România a partenerului strategic al țării noastre, Marea Britanie, și a prestigioaselor sale Forțe Aeriene Regale. „Aceasta este o demonstrație clară a voinței colective a partenerilor din NATO de a lucra împreună sub umbrela celei mai mari alianțe de apărare”, a declarat ministrul Angel Tîlvăr în cadrul ceremoniei.
De asemenea, ministrul apărării naționale a mulțumit, deopotrivă, militarilor britanici și români pentru modul în care își execută misiunile „de securizare a cerului României și, implicit, pe cel al NATO” și a apreciat că aceștia, împreună cu partenerii spanioli care se află, în prezent, în țara noastră, „demonstrează abordarea de tip 360 de grade a NATO pentru apărarea cerului aliaților, de la vest la est, și de la Marea Baltică la Marea Neagră”.

Ceremonia a avut loc în prezența șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a ambasadorului Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti, reprezentanților Centrului NATO de Operații Aeriene (CAOC) Torrejon, ai Forţelor Aeriene Regale Britanice și a locţiitorului șefului Statului Major al Forțelor Aeriene Române.
Detașamentul britanic, format din aproximativ 220 de militari (piloți și personal tehnic) și şase aeronave Eurofighter Typhoon execută, timp de patru luni, împreună cu militari ai Forțelor Aeriene Române, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO. Aceasta este cea de-a cincea rotaţie la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Britanice, după cele executate în 2017, 2018, 2021 și 2022.

Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă care elimină taxa pe boală. Vor beneficia de scutire mai multe categorii de persoane aflate în concendiu medical.

Noul act normativ prevede că mamele cu copii bolnavi sau cele aflate în situaţii de risc maternal, gravidele, cele aflate în concedii de maternitate, pacienţii cu afecţiuni oncologice şi îngrijitorii lor, persoanele care suferă de afecţiuni grave – HIV/SIDA, TBC sau cardiovasculare, pacienţii cu arsuri grave (marii arşi), precum şi urgenţele medico-chirurgicale în care viaţa pacienţilor este pusă în pericol vor fi scutiţi de la plata contribuţiei sociale pentru indemnizaţiile de concediu medical.

„Principiul este următorul: poate ştiţi, din propria experienţă sau oricum toţi medicii ştiu, pe spatele unei foi de concediu medical se găseşte o listă cu anumite cote, cu anumiţi indici. Ei bine, boală obişnuită înseamnă un indice 01 la concediul medical. Pentru aceste tipuri de concedii medicale, pentru afecţiunile care se încadrează la indicele 01 cotizaţia de sănătate pentru indemnizaţia de concediu medical se va plăti; pentru toate celelalte, însă, ea nu se va plăti. Şi aici intră categoriile despre care presa a comunicat cu îngrijorare şi anumite asociaţii de pacienţi. Sunt exceptate, aşadar, de la plata acestei cotizaţii toate bolile grave aduse în spaţiul public, bolile oncologice, TBC, HIV/SIDA, mari arşi, urgenţele medicale şi o întreagă categorie. Ele se găsesc pe spatele oricărei fişe de concediu medical”, a declarat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Gabriela Firea a obținut un nou mandat în fruntea PSD București. Marți seara ea a fost reconfirmată în funcție de colegii de partid. Firea a fost votată de toți cei prezenți la eveniment.

Gabriela Firea a fost realeasă cu unanimitate de voturi în funcţia de preşedinte al organizaţiei PSD Bucureşti. Toți cei 591 de delegaţi prezenţi au votat-o.

„Mi-am pansat rănile, cicatricile le-am ascuns sub ia noastră tradiţională pe care o iubesc foarte mult. M-am uitat în ochii dumneavoastră şi mi-am dat seama că ar fi corect pentru mine ca persoană să mă retrag într-un moment de cumpănă şi acolo unde simţeam că nu mai găsesc locul, dar nu era corect pentru mine ca om politic şi pentru dumneavoastră şi pentru toţi acei bucureşteni care şi-au pus speranţa în noi şi care aşteaptă să fim şi noi parte a schimbării în bine a vieţii lor, indiferent de unde luptăm, că suntem în Consiliul Local, că suntem în Consiliul General, la primăriile de sector, la Primăria Capitalei, în Parlamentul naţional sau în Parlamentul European", a spus Gabriela Firea.

Senatoarea care a ratat nominalizarea pentru candidatura la Primăria București a promis că va munci şi mai mult şi va fi şi mai implicată şi mai determinată în munca de partid. Firea va fi pe loc eligibil pe lista comună PSD-PNL pentru alegerile europarlamentare.

Consiliul Județean Galați a semnat marți, 9 aprilie 2024, contractul de finanţare pentru o investiţie extrem de importantă la Tecuci, prin care va fi transformată actuala clădire a Ambulanţei Tecuci, veche de aproape 70 de ani, într-un spaţiu modern. „Cei aproape 40 de salvatori care muncesc acolo, merită acest lucru”, afirmă Costel Fotea. 

 „Clădirea are nevoie de ample lucrări de consolidare, de aceea vom interveni atât la nivelul fundaţiei, cu centuri de beton, cât şi la nivelul stâlpilor şi a grinzilor.  Apoi, vom pune un acoperiş nou, vom schimba toată tâmplăria şi vom reface instalaţiile electrice, termice şi sanitare. În plus, vom monta panouri solare şi fotovoltaice”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

 De asemenea, CJ Galați va implementa şi soluţii inovatoare, cum este sistemul inteligent de management energetic, astfel încât să fie redus consumul de energie.

„Avem şi licitaţia pentru desemnarea constructorului gata, astfel că în 24 de ore vom emite şi ordinul de începere a lucrărilor, prima etapă fiind cea de realizare a proiectului tehnic”, a precizat Costel Fotea.

Valoarea investiţiei este de peste 3,1 milioane de lei, din care aproape 2 milioane de lei sunt fonduri europene atrase prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027, diferenţa fiind asigurată din bugetul propriu.

Legea păcănelelor a fost adoptată marți de parlamentari. Premierul Marcel Ciolacu a salutat adoptarea actului normativ. Zilele bune ale celor care au profitat cu lăcomie vânzând iluzii oamenilor s-au încheiat, vom continua să luăm măsuri până când lucrurile vor fi sub control, a transmis Ciolacu.

„Zilele bune ale celor care au profitat cu lăcomie vânzând iluzii oamenilor s-au încheiat. Parlamentul a votat astăzi scoaterea păcănelelor din peste 90 la sută din localitățile din România”, a transmis Marcel Ciolacu.

Premierul a mai spus că vor urma și alte măsuri împotriva jocurilor de noroc.

„Protejarea oamenilor trebuie să fie prioritatea, nu niște bani în plus aduși la buget obținuți pe suferința oamenilor. Am crescut taxele pentru jocurile de noroc, am reglementat mai bine domeniul, am interzis păcănelele în localitățile sub 15 mii de locuitori și vom continua să luăm măsuri până când lucrurile vor fi sub control. Nu mi-e frică de nimeni și voi merge până la capăt”, a precizat șeful Guvernului.

Comisia Europeană a aprobat luni reintroducerea unei scheme de ajutor de stat a României în valoare de 2,5 miliarde euro pentru sprijinirea întreprinderilor în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat adoptat de Comisie la 9 martie 2023 și modificat la 20 noiembrie 2023.
Comisia a aprobat schema inițială la 9 septembrie 2022, iar prima reintroducere a acesteia a fost aprobată la 26 ianuarie 2023 și a expirat la 31 decembrie 2023. În temeiul schemei reintroduse, ajutorul va fi sub formă de garanții și de granturi directe. Schema reintrodusă urmărește să asigure faptul că întreprinderile afectate de perturbările economice provocate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au în continuare la dispoziție o lichiditate suficientă.

Comisia a constatat că schema României, astfel cum este reintrodusă, îndeplinește în continuare condițiile stabilite în Cadrul temporar de criză și de tranziție. În special, ajutorul nu va depăși 280.000 de euro per întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul agricol, 335.000 de euro per întreprindere care își desfășoară activitatea în sectoarele pescuitului și acvaculturii și 2,25 milioane de euro per întreprindere care își desfășoară activitatea în toate celelalte sectoare. De asemenea, ajutorul va fi acordat până cel târziu la 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că schema reintrodusă a României este în continuare necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile stabilite în Cadrul temporar de criză și de tranziție.