Aproape 100.000 de oameni au fugit din România în perioada 1968-1989. Statistica a fost realizată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Aceasta a folosit informații din arhivele Securității.

„Câţi oameni au fugit din România comunistă în perioada 1968-1989? Din România comunistă puteai să scapi ilegal în două moduri: să fugi în străinătate sau să rămâi în străinătate. A doua variantă numai în cazul în care aveai aprobarea să pleci din România. Numărul oamenilor fugiţi din România, dintr-o statistică a Securităţii, pe care o prezentăm schiţat, este de puţin sub 100.000 de oameni, adică în jur de 97.000. Perioada observată este 1968-1989, aşadar după schimbarea pedepselor din Codul Penal referitoare la trecerea ilegală a frontierei: dacă până în 1968 trecerea ilegală a frontierei sau tentativa de trecere ilegală erau considerate act de trădare şi pedepsite cu până la 10 ani de închisoare, după 1968 au devenit infracţiuni de drept comun. Pentru trecerea sau tentativa de trecere ilegală se aplica pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”, a anunțat CNSAS.

Statistica arată ce studii aveau oamenii care au fugit, ce etnie aveau, cum au plecat din țară și unde au ajuns.

„Din cei 97.000 de fugari, aproape 25.500 au trecut frontiera fraudulos frontiera. Majoritatea, adică în jur de 71.500, au rămas în străinătate folosind diverse prilejuri: vizite la rude, excursii, mic trafic de frontieră, contracte culturale sau economice, manifestări sportive, tratamente medicale etc. „Fugarii” aveau diferite niveluri de şcolarizare şi ocupaţii diferite (la momentul plecării): 38.000 aveau studii elementare, 14.000 şcoala profesională, 26.000 studii medii şi postliceale, 17.000 studii superioare şi aproximativ 2000 fără studii precizate sau fără studii. Pe criteriul etniei, fugarii erau români (50.400), germani (24.200), maghiari (19.200), evrei (1800), romi (1500) şi alte etnii, de ordinul sutelor (turci, tătari, greci, slovaci, ucraineni etc.). Ţările vizate de fugari erau, cu precădere, cele europene, Germania (majoritatea persoanelor alegeau această destinaţie), Austria, Suedia, apoi, în ordinea numărului de persoane, S.U.A., Canada, Israel, Grecia, Turcia”, a precizat CNSAS.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că Guvernul va asigura în continuare, ca prioritate, toate investițiile în infrastructura mare. 8 din 10 lei de deficit însemnă investiții, a explicat Ciolacu.
Declarațiile au fost făcute în contextul investiției de la magistrala de metrou.

„Calea sigură pentru a schimba traficul din capitala României nu poate să fie decât cea a investițiilor, respectiv dezvoltarea rețelei de metrou. Ca prim-ministru, am obligația de a asigura finanțarea Magistralei M6, pe toată durata lucrărilor, astfel încât să nu existe întârzieri”, a declarat Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului a mai spus că a discutat cu liderii europeni despre deficitul României în condițiile realizări ide mari investiții.

„Totodată, vom asigura în continuare, ca prioritate, toate investițiile în infrastructura mare. 8 din 10 lei de deficit însemnă investiții! Toate țările mari - Spania, Italia, Germania, Portugalia - au dezvoltat infrastructura având deficite mai mari pe o perioadă limitată de timp. Acest lucru, de fapt, l-am discutat și l-am negociat și cu președinta Comisiei Europene”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene din România, Adrian Câciu, anunță că România a încasat, până acum, fonduri din Politica de Coeziune în valoare de 23,84 miliarde euro din exercițiul financiar 2014-2020, atingând un grad de absorbție de 99,1%.

„Am preluat absorbția de fonduri la un nivel de 74% când am venit în aceasta functie de ministru al investițiilor și proiectelor europene. Când PSD a intrat la guvernare, absorbtia era la 51,3%. Iată, sunt 47,8 puncte procentuale(adica jumatate din banii gratis pe care România îi avea alocați dar care stateau la Bruxelles) de progres, de bani europeni, dar mai ales, mii de proiecte care au fost finanțate si au contribuit la dezvoltarea țării noastre, care au fost realizate în acesti 2 ani și 8 luni”, a declarat Adrian Câciu.

Ministrul a vorbit și despre prioritățile privind fondurile europene.

„Continui să cred că, dincolo de tușele politice între cele două partide care guvernează azi România, miniștrii cheie din cele două guverne din perioada noiembrie 2021-prezent și-au îndeplinit mandatele de demnitari care să lucreze în interesul românilor, iar rațiunea liderilor acestei coalitii a condus nu numai la stabilitate politica dar, mai ales, la schimbarea modelului de dezvoltare a României. Mai sunt multe de facut! Prioritatea va fi acum exercitiul 2021-2027, unde avem contracte semnate de peste 17,5 miliarde euro si unde vom depune primele declarații de cheltuieli în luna septembrie”, a precizat Câciu.

Ministerul Mediului anunță o serie de modificări în carul programului Casa Verde Fotovoltaice. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, susține că vor fi finanțați și acumulatorii și că suma pentru fiecare beneficiar va crește de la 20.000 la 30.000 de lei.

„Anul acesta alocăm o sumă record - două miliarde de lei urmează a fi puse la dispoziția românilor pentru ca aceștia să producă electricitate în propria locuință, să participe în acest fel la un mediu mai curat, dar și să plătească facturi mai mici la energie. Noutatea programului de anul acesta este legată de cuantumul sumei finanțate. Mărim de la 20.000 de lei la 30.000 de lei finanțarea AFM. O altă noutate este reprezentată de faptul că vom finanța, pentru prima dată, și acumulatori, unități de stocare a energiei electrice”, a declarat Mircea Fechet.

Programul va viza numeoși consumatori.

„Sistemul pleacă de la minim 3 kw. Vom finanța pe fiecare regiune în parte. la fel ca anul trecut, voom finanța și unitățile de cult. Vom avea o sesiune separată pentru clădirile cu destinație - spațiu de locuit pentru personalul clerical sau spații în care se celebrează slujbele religioase”, a precizat Mircea Fechet.

Ministerul Mediului scoate în consultare publică Ghidul Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în rețeaua naţională – Casa Verde Fotovoltaice.

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) anunță noi restricții în ceea ce privește pescuitul. Asta din cauza cotelor Dunării în scădere.

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) informează că „având în vedere datele din Buletinul hidrometeorologic al Județului Tulcea transmis de către Administrația Națională Apele Române - SGA Tulcea, cotele Dunării la Tulcea au coborât sub 50 cm, prin urmare intră în vigoare prevederile articolului 10 punctul 4 și 5 din Ordinul nr. 561/2023/11/2024 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție a resurselor acvatice vii în anul 2024, respectiv: -

(4) „Se interzice folosirea năvoadelor pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, în complexul Razim-Sinoie și în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie-30 septembrie 2024 inclusiv. Se interzice folosirea năvoadelor și când cota Dunării în dreptul localității Tulcea este sub 50 cm, cu excepția Complexului Razim-Sinoie.

(5) Se interzice folosirea setcilor pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" când cota fluviului Dunărea în dreptul localităţii Tulcea este sub 50 cm. Prin excepţie, se permite folosirea setcilor cu mărimea ochiului plasei A = 70 mm pe fluviul Dunărea, braţele sale, Dunărea Veche, golful Musura şi meleaua Sfântu Gheorghe”.

Începând cu data de 26 august 2024 se aplică prevederile articolului menționat astfel încât toți pescarii trebuie să extragă, în termenul prevăzut, uneltele de pescuit ce urmează a fi interzise. Astfel, se interzice folosirea uneltelor tip setcă în perimetrul RBDD, cu excepţia setcilor compuse având latura ochiului plasei de a = 70/100 mm, 2a = 140/200 mm, pe fluviu Dunărea, brațele sale, Dunărea Veche, golful Musura și meleaua Sf. Gheorghe.
Utilizarea uneltelor de pescuit de tip setcă va fi reluată imediat ce cotele apelor Dunării la Tulcea se vor ridica peste nivelul de 50 cm.

România a primit avizul formal în cadrul Comitetului pentru Concurență al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), după finalizarea procesului de evaluare în acest domeniu.
Comitetul pentru Concurență a evaluat activitatea autorității desfășurată în perioada 2018-2022 și a confirmat voința și capacitatea României de a implementa instrumentele juridice, politicile și practicile Organizației în domeniul concurenței, așa cum sunt stabilite în Foaia de parcurs pentru aderarea României la OCDE.

Conducerea Consiliului Concurenței a participat în iunie 2024 la discuțiile pe marginea raportului de evaluare, Comitetul pentru Concurență al OCDE exprimându-și aprecierea pentru calitatea prezentării României și disponibilitatea delegației de a răspunde întrebărilor.

Raportul de evaluare cuprinde o serie de recomandări pe termen lung referitoare la numirea membrilor plenului Consiliului Concurenței pe criterii de competență și la stabilirea nivelului amenzilor în cadrul procedurii de recunoaștere a vinovăției, urmând ca peste un an autoritatea să prezinte stadiul implementării acestora.

„Noi suntem familiarizați cu instrumentele și practicile OCDE, având în vedere că suntem membru asociat al Comitetului pentru Concurență de 10 ani. Cu toate acestea, procesul de evaluare a reprezentat o provocare importantă, deoarece a trebuit să demonstrăm că modul în care ne desfășurăm activitatea îndeplinește exigențele organizației internaționale. Faptul că am trecut acest test arată profesionalismul specialiștilor noștri. Raportul de evaluare cuprinde unele recomandări pe termen lung, dar acestea, în niciun caz, nu blochează sau îngreunează procesul de aderare a țării noastre la organizația internațională, ci ne vor permite să ne îmbunătățim activitatea”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Pe parcursul acestui proces, Consiliul Concurenței a beneficiat de sprijinul și expertiza Ministerului Afacerilor Externe (MAE). La discuțiile pe marginea raportului de evaluare a participat și delegația MAE condusă de Luca Niculescu, secretar de stat, coordonator național al procesului de aderare a României la OCDE, și Adrian Vierița, ambasador însărcinat cu procesul de aderare a României la OCDE.
Autoritatea română de concurenţă a obținut în anul 2014 statutul de asociat al Comitetului pentru Concurență al OCDE, România fiind primul stat non-membru al OCDE care beneficiază de acest statut.
Aderarea la OCDE reprezintă o prioritate pentru România, al treilea mare obiectiv strategic, după aderarea la NATO și UE. Din 2014, România are statutul de asociat în cadrul Comitetului pentru Concurență, după ce a fost observator încă din 2006, perioadă în care schimbul de bune practici a contribuit la protejarea și promovarea concurenței.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că refuzul de a transporta persoane cu handicap devine contravenție. Ciolacu a mai spus că abaterea va fi pedepsită cu amenzi dure care au rolul de a descuraja acest fenomen.

Decizia a fost luată în ședința Guvernului.
„Sprijinim persoanele cu dizabilități cu un nou mod de acordare a dreptului la transport interurban gratuit. Scopul este de a elimina refuzul furnizorilor serviciului de transport”, a explicat Marcel Ciolacu.

Transportatorii care refuză vor fi pedepsiți cu „amenzi dure”.

„Refuzul de a transporta persoane cu handicap devine contravenție și propunem amenzi dure ca să descurajăm acest fenomen”, a precizat Marcel Ciolacu.

Europarlamentarul Victor Negrescu a anunțat că a avut o întâlnire cu Secretarul General al Confederației Europene a Sindicatelor. Ei au discutat despre nevoile angajaților la nivel european.
Salariul minim european, respectarea drepturilor sociale sau protejarea lucrătorilor români din străinătate reprezintă câteva din prioritățile noastre comune, a transmis Negrescu la finalul întâlnirii.
Trebuie să continuăm să ne luptăm pentru o Europă umană, socială, în care drepturile fiecăruia să fie respectate, a precizat europarlamentarul român.

Un incident naval a avut loc mieruri pe Canalul Sulina, în zona milei marine 18. Două nave maritime au intrat în coliziune, însă nu au fost înregistrate victime. 

Nava maritimă SUNDRY, sub pavilion Panama, naviga aval de la Izmail cu destinația Tunisia, având la bord o încărcătură de 6.228 de tone de orz. În timpul deplasării, nava a suferit o defecțiune la motorul principal, care a forțat echipajul să ancoreze în regim de urgență. În timpul manevrei, nava a fost lovită de tancul MAZU XIAO, sub pavilion Liberia, care naviga amonte de la Constanța către Izmail, transportând 6.620 de tone de motorină.

Nava MAZU XIAO și-a continuat marșul amonte și va ancora în rada portului Tulcea pentru cercetări suplimentare privind incidentul. De asemenea, nava SUNDRY a suferit avarii în zona pupa și va fi oprită la Sulina pentru cercetări.

Navigația pe Canalul Sulina se desfășoară normal și nu au fost înregistrate urme de poluare.

Căpitănia Portului Sulina a deschis un dosar de cercetare pentru a stabili cauzele si îmrejurările producerii acestui eveniment.

Guvernul a aprobat miercuri investițiile pentru Autostrada Timișoara – Moravița și pentru modernizarea unei magistrale de metrou.premierul Marcel Ciolacu a făcut anunțul și a oferit detalii despre proiecte.

Autostrada va avea 73 de kilometri și va fi realizată în patru ani.
„Aprobăm azi două investiții importante în transport. Autostrada Timișoara – Moravița, de 73 de kilometri, este un proiect major în vestul țării, de 14,5 miliarde de lei, fonduri europene și naționale, cu termen de execuție de 4 ani”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a mai anunțat în ce constă modernizarea de la metrou.
„Al doilea proiect este modernizarea Magistralei 4 de metrou din Capitală. Toate stațiile vor avea noi porți electronice de acces și automate de vânzare a cartelelor. Investim peste 160 de milioane de lei și totul va fi gata în 7 luni”, a precizat Marcel Ciolacu.