Guvernul anunță o nouă creștere a salariului minim. Premierul Marcel Ciolacu a făcut anunțul miercuri. Am stabilit în Comitetul Național Tripartit că, de la 1 ianuarie 2025, salariul minim va fi 4.050 de lei, a spus premierul.

Salariul va crește în funcție de directiva privind salariul minim european.

„Am stabilit, azi, în Comitetul Național Tripartit că, de la 1 ianuarie 2025, salariul minim va fi 4.050 de lei. Intrăm, astfel, pe traseul salariului minim european! Respectăm directiva europeană care arată că această valoare trebuie să se încadreze intre 47 și 52 la sută din salariul minim european (România va fi la 47%)”, a declarat Marcel Ciolacu.

Prim-ministrul a mai anunțat că va fi menținută scutirea de taxe pentru 300 de lei din salariul minim.

„De asemenea, am căzut de acord să menținem scutirea de taxe pe cei 300 de lei din salariul minim. Apreciez din nou seriozitatea și responsabilitatea partenerilor sociali, acest dialog fiind calea sigură pentru a asigura un nivel corect al veniturilor pentru salariații din România”, a precizat premierul.

Comisia Europeană propune suspendarea unei părți din a treia plată din PNRR. Procedural, asta înseamnă că România are dreptul să se apere. Dacă argumentele nu vor fi consistente a treia tranșă va fi plătită doar parțial. Comisia nu a prezentat nicio sumă.

Comisia Europeană propune suspendarea parțială a plății, în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau țintele restante. Nu este precizată nicio sumă.

Comisia a transmis marți că a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a celor șase ținte și a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de 2 miliarde de euro (fără prefinanțare) în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central al programului NextGenerationEU.

Cea de-a treia cerere de plată acoperă etape importante din realizarea a 37 de reforme și a 17 investiții care vor genera schimbări pozitive pentru cetățenii și întreprinderile din România în următoarele domenii: tranziția verde și digitală, transportul durabil, renovarea energetică, regimurile fiscale și de pensii, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația și managementul apei, al deșeurilor și al pădurilor.

Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se numără:
- Stimularea eficienței energetice în industrie: a intrat în vigoare cadrul legislativ care introduce măsuri de facilitare a investițiilor în eficiența energetică din industrie. Printre altele, această reformă elimină obstacolele din calea contractelor de performanță energetică, introduce supravegherea pieței și aplicarea standardelor de eficiență energetică, precum și noi standarde pentru instrumentele financiare verzi.
- Reforma sistemului public de pensii: a intrat în vigoare un nou cadru legislativ care stabilește că pensiile speciale vor fi calculate pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului aferent veniturilor obținute. Conform principiului contributivității, valoarea pensiilor va depinde de suma contribuțiilor plătite în timpul vieții profesionale.
- Investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice a parcului imobiliar existent: au fost semnate contracte de renovare în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și contracte de renovare integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor publice.

„Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse șase jaloane. Este vorba despre reforme ale guvernanței întreprinderilor de stat (C4.R2/M79, C6.R2/M121 și C14.R9/M440), precum și de investiții din domeniul transporturilor (C4.I1/M72 și C4.I4/M86) și de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor (M8.R4/M206). Prin urmare, Comisia propune suspendarea parțială a plății în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau țintele restante, ele primind totodată o plată parțială legată de jaloanele și țintele care au fost atinse în mod satisfăcător”, a anunțat CE.

Comisia a transmis deja evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor și țintelor pe care le consideră atinse în mod satisfăcător Comitetului economic și financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz.

În paralel, Comisia a comunicat României motivele pentru care consideră că jaloanele respective legate de investiții și de reforme nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România are acum la dispoziție o lună pentru a-i transmite Comisiei observațiile sale.

În urma avizului CEF cu privire la evaluarea preliminară pozitivă și după evaluarea observațiilor transmise de România, Comisia va adopta o decizie de plată, după care se poate efectua plata către România.

În cazul în care, în urma observațiilor transmise de România, Comisia își confirmă evaluarea potrivit căreia jaloanele în cauză nu au fost atinse în mod satisfăcător, o parte din plată va fi suspendată. Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei privind suspendările de plăți, care se aplică tuturor statelor membre.

Din momentul respectiv, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini jaloanele restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă jaloanele respective au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În caz afirmativ, ea va ridica suspendarea și va efectua plata cuantumului suspendat.
Planul de redresare și reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și de reforme. Planul va fi finanțat cu 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.

Primarul general Nicușor Dan a convocat ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB). Ședința va avea loc la data de 21 octombrie. Referendumul ar putea fi organizat pentru două proiecte privind taxele și autorizațiile.

Ședința CGMB a fost convocată de primarul general pentru luni, 21 octombrie, de la ora 10.00. Pe Ordinea de Zi se regăsesc două proiecte privind consultarea cetățenilor Bucureștiului prin referendum.

„Dacă aceste hotărâri vor fi aprobate de consilierii generali, referendumul va avea loc pe 24 noiembrie, simultan cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Cele două întrebări la care îi invit pe bucureșteni să se pronunțe prin „DA” sau „NU” sunt următoarele: 1.⁠ ⁠Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului București și Primăriile de Sector a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale colectate de la bucureșteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București? 2.⁠ ⁠Sunteți de acord ca Primarul General al Municipiului București să emită Autorizațiile de Construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului?”, a scris primarul ge

Varianta de ocolire a orașului Buftea a fost aprobată de Guvern. Este un proiect important pentru Autostrada de Centură A0.

Aprobarea a fost dată în ședința de miercuri a Guvernului. Varianta de ocolire a orașului Buftea este importantă pentru un proiect major de infrastructură din București. Investiția este mai mare de jumătate de miliard de lei.

„Avem un proiect important, varianta de ocolire a orașului Buftea. Este o investiție de peste 515 milioane lei, extrem de necesară pentru a finaliza Autostrada de Centură A0”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Lucrările se vor face după finalizarea procedurilor birocratice.

România va cumpăra 58 de trenuri electrice noi cu fonduri europene. Investiția este de 3,3 miliarde de lei și a fost aprobată în ședința de miercuri a Guvernului.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat achiziționarea trenurilor.

„Aprobăm un proiect major de investiții ce conectează mari centre urbane prin transport feroviar modern. Cumpărăm 58 de trenuri electrice noi, o investiție de 3,3 miliarde de lei din bani europeni”, a declarat premierul.

Marcel Ciolacu a mai spus că noile trenuri vor lega 13 orașe din România.

„13 municipii reședință de județ vor fi interconectate, printre acestea fiind Brașov, Craiova, Brăila, Galați, Bacău, Focșani, Arad, Deva, Alba Iulia, Cluj-Napoca și Oradea”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că un nou lot din Autostrada Unirii intră în licitație. Este vorba despre porțiunea cuprinsă între Joseni și Ditrău.

„Contractul pentru proiectarea și execuția Lotului Joseni-Ditrău a fost publicat în SEAP și are ca dată limită pentru depunerea ofertelor 25 noiembrie 2024. Valoarea totală estimată a acestui lot de autostradă (amplasat pe raza județului Harghita) este de 1,2 miliarde de lei (fără TVA), sumă asigurată prin PT”, a anunțat Sorin Grindeanu.

Câștigătorul contractului va avea la dispoziție 34 de luni pentru construcția celor 14,4 km ai acestui lot.

Pe traseu vor fi construite ⁠21 de pasaje și viaducte (3 dintre structuri vor avea rol de ecoduct), ⁠un nod rutier (Joseni), ⁠2 spații de servicii (care includ zone comerciale, benzinării și 12 stații de încărcare pentru mașini electrice și toalete).

Pentru a se asigura funcționalitatea independentă a acestui lot, contractul prevede și realizarea unei descărcări provizorii în zona de conexiune cu următorul Lot (Ditrău-Grințieș).
Lotul Joseni-Ditrău este primul publicat în SEAP din cele patru loturi ale secțiunii montane Sărățeni-Pipirig (116 km), gestionată de CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere).
Anunțul pentru licitația lotului Sărățeni-Joseni va fi vizibil în SEAP, după validarea documentației de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), iar contractul pentru construcția Lotului Ditrău-Grințieș (38 km) va fi transmis spre validare la ANAP săptămâna aceasta.

Secțiunea montană a A8 (Sărățeni-Pipirig), în lungime de 116 kilometri, include patru loturi: Sărățeni-Joseni (32,4 km), ⁠Joseni-Ditrău (14,4 km), ⁠Ditrău-Grințieș (37,9 km) și ⁠Grințieș-Pipirig (31,5 km).
Toate cele patru loturi dintre Sărățeni și Pipirig se vor afla în licitație până la finalul lunii noiembrie, a precizat Sorin Grindeanu.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că pe listele partidului pe care îl conduce nu va fi niciun candidat trimis în judecată. Anunțul a fost făcut la Iași, acolo unde Ciolacu a participat la pelerinajul de Sf. Parascheva.

Decizia finală va fi luată luată în cadrul Consiliului Politic Național al PSD.

„Ce pot să spun, în schimb, cu certitudine, mâine (marți, 15 octombrie) am un Consiliu Politic Național. Și vă anunț oficial că o să cer colegilor mei ca niciun candidat pe listele Partidului Social-Democrat să nu fie, dacă este, trimis în judecată”, a declarat Marcel Ciolacu.

Propunerea lui Ciolacu îi vizează și pe cei condamnați în primă instanță.

„Nu dacă are o sentință în prima instanță. Și veți vedea că niciun candidat pe listele Partidului Social-Democrat nu va fi, dacă este trimis în judecată într-o cauză penală. Aia vă spun cu certitudine”, a precizat Marcel Ciolacu.

Schimbările climatice reprezintă o provocare globală urgentă care au nevoie de acțiuni imediate și colaborare la toate nivelurile, arată Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj participanților la „Climate Change Summit”. Eveniment s-a desfășurat marți la București.

Șeful statului a îndeamnat la acțiuni rapide împotriva schimbărilor climatice.

„Schimbările climatice reprezintă o provocare fără precedent și efectele lor depășesc granițele naționale. Fenomene meteorologice extreme au loc în lume, afectându-ne comunitățile și bunăstarea. În doar câteva luni, România s-a confruntat cu valuri de căldură, perioade de secetă prelungită și inundații extinse. În acest context, este imperativ să lucrăm împreună atât la nivel național, cât și internațional, pentru a găsi soluții și a aborda schimbările climatice într-un mod eficient. Climate Change Summit, aflat acum la cea de-a treia ediție, sprijină procesul de căutare și identificare a soluțiilor cu optimism și hotărâre. Permiteți-mi să vă felicit pentru aceasta!”, scrie în mesajul președintelui.

Klaus Iohannis a mai spus că summitul reunește mai multe părți interesate, printre care oficiali naționali și ai Uniunii Europene, societate civilă și lideri din mediul de afaceri, precum și tineri lideri din întreaga Europă.

„Doresc să vă mulțumesc tuturor, vorbitori de la acest eveniment și membri ai audienței, pentru munca depusă în domeniul schimbărilor climatice și pentru angajamentul de a rămâne implicați pe această temă. Acest angajament este esențial pentru depășirea viitoarelor provocări. Trebuie să accelerăm ritmul acțiunilor noastre climatice. România a adoptat recent o nouă Strategie Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice, care ghidează răspunsul național și alocarea de resurse pentru a face națiunea noastră mai rezilientă la impactul negativ al schimbărilor climatice. Nu ar trebui să neglijăm atenuarea schimbărilor climatice și ar trebui să ne asigurăm că tranziția verde este echitabilă, incluzivă și nu lasă pe nimeni în urmă. Trebuie să implicăm și să sprijinim toate țările și toți cetățenii, în special pe cei mai expuși la degradarea mediului”, a precizat Iohannis.

Prin Agenda Strategică 2024-2029 adoptată la Consiliul European din iunie, liderii europeni s-au angajat să creeze un cadru stabil și un mediu de sprijin pentru producția europeană de tehnologii și produse net-zero.

Fostul ministru al Sportului, Eduard Novak, își depune marți candidatura pentru poziția de deputat de București. Novak va candida din partea Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR).

Eduard Novak a declarat că este momentul să își extindă angajamentul public și la nivel politic. El susține că vrea să reprezinte nu doar comunitatea maghiară, ci pe toți cetățenii, indiferent de etnie sau apartenență politică.

„România este pe primul loc și nu trebuie să lase pe nimeni în urmă”, a transmis Eduard Novak, pe Facebook.

Eduard Novak își depune candidatura pentru un mandat de deputat de București, din partea Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), marți, la sediul Biroului Electoral Municipal din Sectorul 2 al Capitalei.

Palatul Victoria va fi iluminat marți seară în culorile roz și bleu, în semn de solidaritate cu mamele și tații care și-au pierdut copiii decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani. Guvernul se alătură, astfel, proiectului ”Mame cu brațe goale”, organizat cu prilejul Zilei Părinților de Îngeri, marcată astăzi, 15 octombrie.

Începând cu acest an, România se alătură țărilor care sprijină familiile afectate de pierderea copiilor.
În data de 12 iunie 2024 a fost adoptată Legea 186/2024 privind instituirea Zilei Părinților de Îngeri în data de 15 octombrie, în care sunt comemorați copiii decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Recent, Guvernul a aprobat normele de aplicare ale acestei legi potrivit cărora părinții aflați în această situație tragică pot beneficia de consiliere psihologică decontată de stat, pentru depășirea traumelor emoționale.