Decizia Ministerului Educaţiei ca universităţile să reia cât mai rapid predarea cu prezenţa fizică, după încetarea stării de alertă, a adus în discuţia publică o chestiune evitată, în bună măsură, în dezbaterile privind învăţământul superior: măsura în care studenţii abandonează studiile. Aceasta a fost invocată, ca posibil efect negativ major al trecerii inopinate din online în offline, atât de lideri universitari, cât şi de organizaţii studenţeşti. Un nou raport, realizat sub umbrela instituţiei care se ocupă cu finanţarea învăţământului superior (UEFISCDI), aduce la zi informaţii ce dau dimensiunea fenomenului de abandon al studiilor universitare, conform atât datelor oficiale, dar şi intenţiilor exprimate de studenţi. Chestiunea abandonului este una sensibilă, având în vedere, pe de o parte, creşterea numărului de studenţi în pandemie, după o perioadă de scădere a participării la învăţământul superior, în ultimul deceniu, în condiţiile în care obiectivele europene sunt de creştere a numărului de persoane care merg la facultate, iar pe de altă parte faptul că finanţarea universităţilor de la bugetul de stat se face în bună măsura în baza numarului de studenţi înscrişi în programele lor.