Premierul Marcel Ciolacu a avut o întâlnire cu Ella Haimi, soția cetățeanului româno-israelian Tal Haimi, răpit în Gaza. Cei doi au discutat la Palatul Victoria.

„Am încurajat-o pe doamna Haimi să-și păstreze speranța și încrederea. Îi suntem alături și o vom sprijini să treacă peste această situație dramatică. Guvernul României și toate autoritățile statului român mențin legătura strânsă cu Statul Israel și fac tot ce este posibil pentru a-i ajuta pe toți cei cărora acest război le-a adus suferință”, a spus prim-ministrul la finalul întâlnirii.

Premierul Marcel Ciolacu a condamnat actele de terorism și atacurile asupra civililor.

„Toate eforturile României se îndreaptă spre încetarea conflictului și restabilirea păcii”, a precizat șeful Guvernului.
La întâlnirea de la Palatul Victoria a participat și ambasadorul Statului Israel în România.

Miniștrii Guvernului Ciolacu au aprobat Memorandumul privind Planul Naţional de Acţiune pentru Implementarea Garanţiei pentru copii.

Potrivit ministrului Familiei, Natalia Intotero, planul va preveni și combate sărăcia și excluziunea socială prin garantarea accesului copiilor aflați în dificultate la cinci servicii cheie: nutriția sănătoasă, servicii de îngrijire medicală gratuite, educația gratuită, educația și îngrijirea timpurie gratuită, condiții de locuire adecvate.

„Am încredere că prin Garanția pentru copii vor fi schimbate în bine multe vieți. Mulțumesc tuturor colegilor din Guvernul condus de Marcel Ciolacu pentru votul lor și deschiderea pe care au arătat-o față de acest document deosebit de important”, a declarat ministrul Natalia Intotero.

Până în 2030 numărul de copii afectați de sărăcie și excluziune socială ar trebui să scadă cu cel puțin 500.000 față de anul 2021, a explicat Natalia Intotero, ministrul Familiei. De asemenea, ar trebui să se reducă rata sărăciei copiilor la 30%, față de 45% la nivelul anului 2020.

Guvernul a aprobat ordonanța de urgență privind stabilirea salariului de bază minim brut în construcții, în sectorul agricol și în industria alimentară.

Actul normativ a fost aprobat marți de miniștri. Documentul stabilește noile valori ale salariului minim în construcții, agricultură și industria alimentară. Acestea se vor aplica din luna noiembrie.

În sectorul construcțiilor, salariul minim brut va fi de 4.582 de lei, iar în domeniul agricol și în industria alimentară salariul minim brut va fi 3.436 de lei.

În prezent, salariul minim brut în construcții este de 4.000 de lei, iar în sectorul agricol și industria alimentară este de 3.000 de lei.

De majorarea salariului minim brut în domeniul construcțiilor vor beneficia 423.110 salariați, iar în sectorul agricol și industria alimentară vor fi 168.000 de beneficiari.

Guvernul anunță că noile valori ale salariului minim din domeniile menționate au fost stabilite în urma consultărilor cu sindicatele și patronatele

Spitalele din subordinea ministerului vor fi transferate la MS, la autoritățile locale ori la universitățile de medicină. Anunțul a fost făcut de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. „Ministerul Transporturilor nu e Ministerul Sănătății”, a explicat demnitarul.

Ministerul Transporturilor coordonează peste 50 de unități medicale.

„În acest moment, e în lucru o reorganizare. Sunt 53 de instituții aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor. Eu am format o echipă la nivel de minister, condusă de secretar de stat și de secretarul general, astfel încât să reducem din acest număr de instituții din subordinea ministerului. Și vom fi capabili, în perioada imediat următoare, să prezentăm prim-ministrului această reducere pe care o facem. Să știți că voi continua, și mulțumesc sprijinului dat de către vicepremierul Marian Neacșu, să cred că spitalele care se află în subordinea sau în coordonarea Ministerului Transporturilor trebuie să meargă la Sănătate. Ori la Ministerul Sănătății, ori la autoritățile locale, ori la universitățile de medicină. Ministerul Transporturilor nu e Ministerul Sănătății”, a declarat Sorin Grindeanu.

Ministrul PSD a mai arătat că reorganizarea respectă directivele europene în materie.
„O să aud în perioada următoare și o să auziți și dumneavoastră din partea multora să spună: <Domnule, nu respectăm diverse directive europene, ș.a.m.d.>. Ba le respectăm și o să respectăm tot cadrul normativ, iar ținta este ca cel puțin jumătate din aceste instituții de care vă aminteam să fie comasate, parte dintre ele transferate”, a precizat Sorin Grindeanu.

Ministerul Mediului anunță că a început prima rundă de atragere de fonduri pentru sistemele integrate de colectare și valorificare a gunoiului de grajd. Finanțarea este asigurată prin PNRR.
Începând de luni, 30 octombrie, ora 12.00, până la data de 31 decembrie 2023, ora 23.59, se desfășoară prima rundă de atragere de fonduri pentru Subinvestiția I2.A-B, Sisteme integrate de colectare și valorificare a gunoiului de grajd, finanțată din PNRR. Anunțul a fost făcut de ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet, aflat în vizită de lucru în județul Bacău.

Prin intermediul acestei investiții sunt vizate activități specifice înființării și dotării sistemelor integrate de colectare și valorificare a gunoiului de grajd, precum și activități destinate modernizării sistemelor comunale integrate pentru comunitățile care dețin deja o platformă destinată colectării gunoiului de grajd.

„Această investiție reprezintă un sprijin real pentru a avea un sol mai curat, în zonele unde creștem animale, întrucât pericolul nitraților din apele subterane poate fi combătut doar prin finanțări consistente, așa cum este și aceasta, prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Finanțăm platforme comunale care au o capacitate între 1.500 mc și 4.000 mc și o cantitate de gunoi de grajd suportată de la 1.200 de tone la 3.200 tone. Solicitanții care pot depune cereri de finanțare sunt unitățile administrativ-teritoriale, inclusiv subdiviziunile/sectoarele acestora, organizate la nivel de municipiu, oraș și comună”, a declarat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet.

Alocarea financiară totală este 228.221.855 euro, echivalentul a 1.132.847.643,84 lei. Astfel, pentru realizarea de sisteme noi destinate gestionării gunoiului de grajd, bugetul este de 171.900.000 euro, iar pentru modernizarea sistemelor integrate existente de gunoi de grajd, alocarea financiară este de 56.321.855 euro.

Pentru înființarea de sisteme noi, programul se va desfășura în două etape. În cadrul primei etape, 65% din bugetul alocat programului, respectiv 111.735.000 euro, echivalentul a 548.116.042,5 lei, este destinat solicitanților aflați în zone unde corpurile de apă subterană au concentrații de nitrați de peste 50 mg/l sau au concentrații de nitrați cu tendință crescătoare și valori între 40 – 50 mg/l. Restul de 35% din bugetul alocat programului, respectiv 60.165.000 euro, echivalentul a 295.139.407,5 lei va fi destinat tuturor solicitanților eligibili, indiferent de localizare.
În cadrul celei de-a doua etape, bugetul rămas disponibil în urma primei etape va fi alocat pentru toți solicitanții eligibili. Pentru modernizarea sistemelor existente, toată alocarea va fi disponibilă în momentul

lansării apelului.
Valoarea maximă eligibilă a unui proiect (în funcție de investiție) corespunde unui cost de cel mult 1.000.000 euro, fără TVA, echivalentul a 4.963.800 lei fără TVA, pentru înființarea unui sistem nou integrat de colectare și valorificare a gunoiului de grajd. De asemenea, pentru modernizarea unui sistem integrat de colectare și valorificare a gunoiului de grajd, valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de 500.000 euro, fără TVA, echivalentul a 2.481.900 lei, fără TVA.
Pot fi finanțate următoarele platforme comunale:
- platformă comunală de tip 1 cu o capacitate de 1.500 mc și o cantitate de gunoi de grajd suportată de 1.200 de tone;
- platformă comunală de tip 2 cu o capacitate de 2.000 mc și o cantitate de gunoi de grajd suportată de 1.600 de tone;
- platformă comunală de tip 3 cu o capacitate de 3.000 mc și o cantitate de gunoi de grajd suportată de 2.400 de tone;
- platformă comunală de tip 4 cu o capacitate de 4.000 mc și o cantitate de gunoi de grajd suportată de 3.200 de tone.
Sunt eligibile cheltuielile pentru înființarea sistemelor comunale integrate (printre care lucrări privind pregătirea și amenajarea terenului, lucrări privind organizarea de șantier, construcții și instalații, utilaje și echipamente de transport), cheltuieli pentru modernizarea sistemelor comunale integrate pentru comunități cu platformă comunală existentă (printre care utilaje și echipamente de transport, dotări, inclusiv platforme individuale, cheltuielile cu proiectarea și consultanța), dar și cheltuieli privind informarea și publicitatea.

Ministerul Sănătății anunță că 60.000 de români suferă un accident vascular cerebral în fiecare an. De aceea, ministerul a decis să schimbe radical abordarea tratamentului și recuperării pacienților cu AVC.

Proiectul a fost lansat în dezbatere publică chiar de Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral.
„Ziua Mondială a Accidentului Vascular este un moment simbolic care atrage atenția asupra importanței programelor de prevenție, diagnostic, tratament acut și reabilitare adecvate pentru o patologie care schimbă în mod radical viețile a zeci de mii de români în fiecare an”, scrie în mesajul Ministerului Sănătății.

Potrivit MS, anul acesta a fost introdus un atestat de studii complementare care vizează pregătirea medicilor pentru realizarea procedurilor neurointervenționale, precum tratamentul endovascular al AVC.

În plus, MS a publicat în transparență decizională actele normative pentru un nou program de acțiuni prioritare, prin care se va aloca finanțare directă pentru neuroreabilitarea precoce a pacienților cu AVC în secțiile de neurologie.

„Anumite categorii de pacienți care în prezent nu beneficiază de inițierea procesului de reabilitare în faza acută a patologiei, atunci când neuroplasticitatea creierului încă permite recuperarea funcțională, vor fi ajutați să-și recâștige mobilitatea, îmbunătățindu-și astfel calitatea vieții”, mai anunță MS.
Proiectul a fost realizat de comisiile de specialitate de cardiologie și neurologie ale Ministerului Sănătății, împreună cu experți din cadrul societăților profesionale și societăților internaționale de profil.
Bolile cerebrovasculare reprezintă una dintre principalele cauze de deces. Statistica arată că în fiecare an peste 60.000 de români suferă un accident vascular cerebral.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că anul viitor va exista o linie de finanțare pentru stocarea energiei, la ELCEN.
Anunțul a fost făcut în weekendul trecut.

„Avem o linie de finanţare în Fondul pentru Modernizare. Vom gândi un proiect, aici sau şi la celelalte CET-uri, astfel încât să putem să stocăm energia. Şi, repet, banii există. Deci anul viitor va fi o linie de finanţare şi pentru stocare”, a explicat Sebastian Burduja.

Ministerul Energiei a anunțat că doar câțiva kilometri din rețeaua ELCEN a fost modernizată în ultimii trei ani cu fonduri europene.

„Din perspectiva ELCEN lucrurile au stat bine şi vor sta din ce în ce mai bine. Aici, cu toate dificultăţile financiare, punctual s-au făcut investiţii, inclusiv patru cazane pentru apă fierbinte, pe care ELCEN le va pune în funcţiune cel mai târziu în luna noiembrie. Ele funcţionează practic ca o rezervă de sistem şi produc doar agent termic, nu produc şi energie electrică. Dincolo de asta, noi am găsit deja soluţii pentru modernizarea acestor CET-uri din Fondul pentru modernizare. Vorbim de CET Sud, unde va fi o investiţie de 400-500 de milioane de euro şi va veni ca proiect individual, cu aprobare în comitetul Băncii Europene de Investiţii şi a statelor membre din Fondul pentru Modernizare, în primăvara anului viitor, după care se poate porni efectiv investiţia. CET Progresu şi CET Grozăveşti vor merge deja pe o schemă pe care noi o avem aprobată şi un apel de proiecte pe care il vom lansa în perioada imediat următoare. Vorbim de o lună, o lună şi jumătate. Înţeleg că la CET Grozăveşti există studiul de fezabilitate, deci intră direct în evaluare şi contractare. La CET Progresul acum este în derulare achiziţia pentru studiul de fezabilitate. Al 4-lea CET, CET Vest, este relativ modern”, a precizat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.