Universitatea Danubius și-a manifestat dintotdeauna interesul și implicarea în comunitatea locală, dar şi în cea globală și a susținut dezbaterile și evenimentele științifice în care au fost implicate personalități de înaltă ținută academică și profesională.

În acest sens, Universitatea Danubius a anunțat că organizează, împreună cu parteneri de prestigiu din SUA, precum University of Illinois, University of South Indiana, University of Richmond, St. Mary’s College of Maryland, California State Univesity of San Bernardino, Conferinţa Internaţională cu tema „Two Democratic Societies in Transition: Exploring the Dynamics of a Post-Covid World”, la care participă o serie de personalităţi recunoscute la nivel internaţional pentru implicarea lor în problematica care da şi conţinutul subiectelor acestei conferinţe.

Acest eveniment celebrează cei 10 ani de parteneriat strategic între România şi Statele Unite ale Americii şi este o ocazie pentru reafirmarea semnificaţiei acestei relaţii între cele două naţiuni.

Dintre personalităţile care au confirmat deja participarea la acest forum româno-american se numără Sorin Cîmpeanu (Ministrul Educaţiei din Guvernul României), Ronald A. Crutcher (Preşedintele Universităţii din Richmond şi preşedinte al American Council on Education), Rahn Kennedy Bailey (Louisiana State University), Gabriela Mustata Wilson (University of Texas – Arlington) şi alţii.

Lucrările la secţiunile tematice ale conferinţei se vor desfăşura onsite la sediul Universităţii Danubius, unde vor fi prezenţi toţi vorbitorii invitaţi din România şi din Statele Unite.

Conferinţa va aborda sistemul hibrid, astfel că toate secţiunile tematice vor putea fi urmarite şi online de către cei interesaţi.

Sub sloganul «La UGAL ești pe val»”, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați  a participat cu o echipă formată din cadre didactice, studenți, reprezentanți ai Departamentului de Mobilități Internaționale și Programe Comunitare și ai Departamentului de Comunicare, Promovare și Relații Publice.

Reprezentanții UDJ au oferit mape, pliante și informații cu privire la Admiterea 2021 din universitatea gălățeană. Participanții au fost interesați de locurile scoase la concurs și specializările celor 14 facultăți la Admitere 2021, proiecte și mobilități internaționale, condiții de cazare și masă din Campusul „Al. I Cuza".

„Suntem singura instituție de învățământ superior din România cu extensiuni atât în Vestul cât și în Estul Europei, care dezvoltă specializări și parteneriate în Italia, Republica Moldova și Ucraina. Ne bucurăm de interesul pe care tinerii de peste Prut îl arată pentru locurile oferite la admitere de universitatea noastră, inclusiv pentru românii de pretutindeni, și îi asigurăm că suntem o instituție de nivel european, axată pe un proces didactic modern și competitiv, cu rezultate în cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic recunoscute la nivel internațional. Așteptăm cu drag candidații din Republica Moldova la Admiterea 2021”, a declarat prof. univ. dr. ing. Puiu Lucian Georgescu, Rectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, la debutul campaniei de informare.

76,05 la sută este rata de promovare pentru judeţul Galaţi, înainte de contestaţii, după prima sesiune a Bacalaureatului 2021, reiese din datele înregistrate și centralizate pe platforma dedicată bacalaureat.edu.ro.
2.407 elevi au obținut note peste 5,00 la toate disciplinele.
Doar doi elevi au obținut nota maximă - zece.
Numărul celor care au fost prezeți la examenele din această sesiune a fost de 3.165 de elevi.
Elevii nemulțumiți de rezultatele obținute pot să depună contestații începând de astăzi. Rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor, vor fi afișate vineri, pe 9 iulie.

Potrivit datelor finale publicate în urma soluționării contestațiilor, la Evaluarea Națională, în Galați au fost depuse 740 de contestaţii. 157 de candidaţi nemulțumiți au solicitat recorectarea la ambele discipline. Dintre cele 374 de contestații depuse pentru Limba şi literatura română, 237 au primit punctaj în plus, dintre care 90 au avut o diferenţă mai mare de 0,5 puncte şi 17 elevi au primit note mai mari cu 1 - 1,3 puncte. Totodată, 120 de note au scăzut, dintre care 17 cu mai mult de 0,5 puncte. 17 note au rămas la fel.

La proba Matematică, din cele 366 de contestaţii, 187 au primit punctaj favorabil, însă numai 8 au avut mai mult de 0,5 puncte în plus. Alte 130 de note au fost micşorate după recorectare, dar numai 3 cu mai mult de 0,5 puncte. 49 de contestatari au rămas cu aceleaşi note la Matematică .

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, vrea ca lucrările de la examenele naționale să fie corectate electronic. Noul sistem se va aplica începând de anul viitor, la Evaluarea Națională și, ca proiect pilot, la Bacalaurat, a spus Cîmpeanu. El a explicat la Digi24 cum se va face corectarea computerizată.

„Există deja un proiect pilot și sunt colegi cu inițiativă – nu e o inițiativă instituționalizată, a ministerului, ci o serie de colegi au demarat la nivelul evaluării pentru clasa a șasea acest proiect pilot. Evaluări la matematică-științe, cărora să le fie alocat un cod pe fiecare item și să fie culese rezultatele pe fiecare item. Ai o imagine mai clară asupra a ce nu a mers și ce a mers bine, pentru a vedea ce trebuie să faci pe viitor. Itemii au competențe corespondente. Când analizezi pe fiecare item în parte, vezi că elevii sunt deficitari pe acele competențe, trebuie să te concentrezi mai departe în procesul de predare tocmai pe acele competențe”, a spus ministrul.

Doar corectarea va fi făcută pe calculator, copiii vor scrie în continuare lucrările ca și până acum.

Cîmpeanu spune că fiecare sală de clasă va avea un scaner și că finanțarea proiectului poate fi făcută cu bani europeni, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

În intervalul alocat procesului de înregistrare a contestațiilor (29 - 30 iunie), după afișarea primelor rezultate obținute de candidații care au susținut probele scrise din sesiunea curentă a Evaluării Naționale (EN VIII 2021), au fost înregistrate 20.268 de contestații.

Defalcarea pe probe scrise/discipline relevă următoarea situație:

Limba și literatura română - 11.302 contestații (9,15% din totalul lucrărilor notate)

Matematică - 8.803 contestații (7,14% din totalul lucrărilor notate)

Limba și literatura maternă - 163 de contestații (2,05% din totalul lucrărilor notate).

Numărul total din acest an este în creștere, comparativ cu anul trecut (15.275), dar înregistrează valori inferioare față de anii anteriori: 2019 - 21.509 contestații, respectiv 2018 - 23.761 de contestații.

Distribuția pe județe (în partea superioară, în funcție de numărul contestațiilor depuse): Municipiul București (3.513 contestații) și județele Iași (1.127 de contestații), Constanța (1.070 de contestații), Dolj (1.025 de contestații) și Argeș (867 de contestații). Un număr redus de solicitări de reevaluare a lucrărilor s-a consemnat în județele Mehedinți (90), Caraș-Severin (105) și Covasna (124).

Etapa de soluționare a contestațiilor (30 iunie - 4 iulie) este urmată de afișarea rezultatelor finale: 4 iulie.

Etapa specială a EN VIII 2021 se va desfășura în săptămâna 5 - 12 iulie și vizează absolvenţii învățământului gimnazial care, în contextul măsurilor stabilite privind combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2, au fost în izolare/carantină sau care, din alte motive justificate cu certificat medical, nu au putut finaliza examenul sau participa la examenul inițial. Candidații care au participat la una sau mai multe probe de examen desfășurate în perioada 22 - 25 iunie 2021, dar nu au putut finaliza examenul, beneficiază de recunoașterea acestor probe.

Solicitarea certificatelor de vaccinare şi vindecare trebuie făcută cu cel puţin cinci zile lucrătoare înainte de momentul utilizării, a anunţat Ministerul Sănătăţii.

Certificatele vor putea fi eliberate în format digital, iar pentru persoanele care nu au acces la acestea în format digital, primăriile, direcţiile de evidenţă a populaţiei şi direcţiile de sănătate publică vor putea asista cetăţenii pentru eliberarea certificatului în format letric.

În paralel cu certificatul, a fost creată de către STS şi o platformă electronică de verificare a codurilor QR generate de acest certificat digital.

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a menţionat că certificatele eliberate vor fi valabile în următoarele intervale:

- certificatele de vaccinare, până la data de 30 iunie 2022;

- certificatele de testare - 24 de ore pentru testul antigen rapid şi 72 de ore pentru testul real-time PCR;

- certificatele de vindecare - 180 de zile de la data primului rezultat pozitiv la testul pentru SARS-CoV-2 înregistrat în platforma informatică CoronaForms.

Astăzi, 30 iunie se desfășoară proba la alegere a profilului și a specializării din cadrul examenului de Bacalaureat, a treia din această sesiune (iunie-iulie 2021).

Marți, pe 29 iunie, s-a desfășurat proba obligatorie a profilului din cadrul examenului de Bacalaureat - E)c), a doua din sesiunea curentă (iunie-iulie 2021). Au susținut lucrări scrise la una dintre cele două discipline (Matematică și Istorie) 120.070 de candidați (96%) din totalul celor 125.349 de candidați care s-au înscris la această probă. Nu s-au prezentat 5.234 de candidați.

Rata de prezență la a doua probă scrisă din cadrul examenului de Bacalaureat (sesiunea iunie - iulie 2021) a fost de 96%.

Pentru fraudă sau tentativă de fraudă au fost eliminați 45 de candidați. Aceștia nu vor mai avea dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului.

Ultima probă din această sesiune (Limba și literatura maternă) este programată joi, 1 iulie.

Primele rezultate vor fi afișate în data de 5 iulie, până la ora 12:00.

Contestațiile pot fi depuse/transmise în aceeași zi, în intervalul orar 12:00 - 18:00, inclusiv prin mijloace electronice. În această situație, candidații completează, semnează și depun/transmit prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Pentru candidații minori, declarația-tip este semnată și de către părinții/reprezentanții legali ai acestora.

Rezultatele finale vor fi făcute publice în data de 9 iulie.

Ministerul Educației precizează că, în conformitate cu prevederile art. 5 și ale art. 6 din Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor  RGPD/GDPR), rezultatele vor fi publicate prin anonimizarea numelui și a prenumelui candidatului.

Agresiunea verbală este cea mai des întâlnită formă de violență în școlile din România, mai exact în circa 40% din cazuri, arată un studiu realizat de World Vision România. Unul din cinci elevi din România se simte exclus din comunitatea școlii, peste 40% dintre victime nu s-au putut apăra din cauza fricii și peste 60% dintre elevii care sunt martori afirmă că nu doresc să se implice. Principalele motivații ale actelor de violență sunt aspectul fizic, urmat de note.

La gimnaziu, 42% dintre elevi sunt agresați verbal, iar la liceu – 38%. În ordinea frecvenței cu care sunt menționate de către elevi astfel de incidente, urmează agresiunea socială, raportată de 15,6% dintre elevii de gimnaziu și 19% dintre cei de liceu, și agresiunea sau hărțuirea pe Internet, indicată de 12,5% dintre aceștia (liceu), respectiv 14% (gimnaziu). Violența fizică este menționată de circa 10% dintre elevii de liceu, respectiv de către unu din șapte elevi de gimnaziu.

Cartea, formată din studii integrate într-un volum, a apărut, luna trecută, la Editura Cambridge Scholars Publishing, Newcastle upon Tyne, UK.

Volumul reunește lucrări susținute la conferința internațională “Thirty Years since the Fall of Communism: Visual Narratives, Memory and Culture”, organizată în noiembrie 2019 la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, prin efortul colectiv al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie, Facultății de Litere și Facultății Transfrontaliere. Printre autorii capitolelor incluse în volum se regăsesc șapte cadre didactice ale Universității „Dunărea de Jos” (Michaela PRAISLER, Oana-Celia GHEORGHIU, Alexandru PRAISLER, Ion CORDONEANU, Felicia CORDONEANU, Gabriela Iuliana COLIPCĂ-CIOBANU, Gabriela DEBITA), alături de cercetători din SUA, Hong Kong, Olanda, Turcia, Polonia, Serbia, Ucraina și România. Coperta a fost realizată de Ionuț Mitrofan (Facultatea de Arte). Volumul este, în acest moment, evaluat de specialiștii de la Clarivate Analytics, în vederea indexării ISI Proceedings.

Colecția de studii analizează modurile în care filmul a contaminat și redesenat culturile și subconștientul colectiv, atât la nivel local, cât și global, susținând că viețile noastre au fost influențate de un trecut pe care îl readucem constant în atenție, ca nu cumva să uităm. Cititorul este purtat de la Zidul Berlinului în China, de la teroarea închisorilor politice și a lagărelor de muncă la imaginea roz promovată de aparatul de propagandă. Un element cheie al textului îl reprezintă natura sa interdisciplinară, acesta reunind specialiști în literatură și film, regizori, sociologi și filosofi, a căror concluzie converge spre ideea că încă mai sunt necesare interogări ale unui comunism care stăruie la nivelul mentalităților.

Structurată în patru părți ce urmăresc o călătorie homerică (sau, mai degrabă, joyceană) spre un cămin metonimizat de mult-visata libertate, cartea debutează cu prezentarea aspectelor celor mai întunecate ale totalitarismului comunist în România, Serbia și Uniunea Sovietică, adevărate infernuri ale unor experiențe traumatizante la nivel fizic și psihologic și ale tăcerilor impuse. Partea a doua cuprinde studii ale unor filme ce ilustrează perspective mai optimiste asupra comunismului: „primăvara” din URSS sau „epoca de aur” din România, care narcotizează „supușii” regimurilor și îi împiedică să vadă iadul existențial. Cea de-a treia secțiune oferă analize ale unor filme produse în perioada de după căderea comunismului, angajând cititorul într-un proces nostalgic care reevaluează, interoghează, reflectează și rememorează comunismul la scară mondială. Capitolul final închide volumul (și călătoria pe care acesta o provoacă) traversând frontierele genului înspre narațiunea scrisă, dar cu o pronunțată componentă cinematografică.