România avea la finalul lunii ianuarie un număr de 4,75 milioane pensionari, inclusiv agricultori. Pensia medie la nivel național a fost de 2.289 lei, cu 14% mai mare față de prima lună din 2023, potrivit Ministerului Muncii, care utilizează datele Casei Naționale de Pensii Publice.

Din total, 156.100 pensionari provin din domeniul agricol, unde pensia medie lunară este de doar 917 lei. La pensiile anticipate, media lunară este de 3.166 lei, fiind înregistrați în sistem 5.400 de pensionari.

De asemenea, din total, 454.200 reprezintă pensii de urmaş, care câștigă în medie 1.191 lei pe lună. În luna ianuarie 2024, punctul de pensie este de 2032 lei.

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a avut o întâlnire cu reprezentanţii Asociaţiei Oraşelor din România pentru a le oferi sprijin în finalizarea proiectelor din bani europeni, pentru decontarea sumelor declarate deja eligibile în cadrul acestor proiecte.

„După 30 de ani de administrație și 16 în domeniul fondurilor europene, am văzut toate ipostazele în care sunt puși primarii. Ei au cea mai grea misiune: sunt cei care muncesc cel mai mult pentru comunitate, să pună rezultate pe masă. Ei sunt și cei care care vibrează lângă cetățeni și care implementeză proiectele concrete pentru oameni.Am avut o discuție cu reprezentanții AOR - Asociația Orașelor din România, pentru a le oferi sprijin în finalizarea proiectelor din bani europeni, fiind absolut necesar pentru decontarea sumelor declarate deja eligibile în cadrul acestor proiecte.
Vorbesc despre proiecte a căror stadiu de implementare este matur și a căror necesar de finanțare trebuie asigurat pentru a fi închise cu succes”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Potrivit sursei citate, până la finalul lunii, la nivel tehnic se vor realiza analizele necesare pe baza cifrelor furnizate de MIPE, astfel încât să poată fi identificată cea mai bună soluție din perspectiva sustenabilității bugetului.

„De asemenea, i-am încurajat să se concentreze pe pregătirea și accesarea finanțărilor din noua perioadă de programare. Pentru a susține autoritățile locale, Guvernul României a alocat prin Programele 2021-2027 de două ori mai mult față de minimum prevăzut prin Regulament, în acord cu nevoile de investiții la nivelul municipiilor și orașelor.”, a precizat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că un un număr de 48 de unități sanitare din toată țara primesc 237 de echipamente medicale noi pentru asigurarea procedurilor de screening de cancer. Programul național este finanțat de Ministerul Sănătății în parteneriat cu Banca Mondială.

Potrivit ministrului Rafila, se vor investi peste 2.1 miliarde de lei în dezvoltarea infrastructurii medicale și achiziționarea de echipamente medicale noi, dedicate diagnosticării afecțiunilor oncologice
„Deschidem o nouă linie de combatere a afecțiunilor oncologice, inclusiv prin achiziționarea de echipamente dedicate creșterii capacității sistemului de a diagnostica aceste cumplite afecțiuni.
Considerăm următorii ani de importanță crucială pentru dezvoltarea capacității sistemului medical de a preveni, diagnostica precoce și trata eficient afecțiunile oncologice”, a transmis ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Potrivit sursei citate, 405 milioane de euro au fost alocate, prin PNRR, în oncologie. Prioritățile investiționale cuprind construcția Institutului Regional de Oncologie Timișoara, primul de acest tip din Vestul României, dar și construcția altor unități sanitare noi, spre exemplu la Constanța și Giurgiu, cu secții speciale de oncologie.

„Alături de deblocarea și darea în folosință a celor 7 centre de radioterapie din Craiova, București, Galați, Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, program finanțat prin Banca Mondială, Ministerul Sănătății continuă implementarea priorităților și liniilor de răspuns strategic la afecțiunile oncologice, prin investiții direcționate atât către prevenție și diagnosticare timpurie, cât și către tratament la standarde cât mai ridicate”, mai precizează Ministerul Sănătății.

Premierul Marcel Ciolacu a avut o întâlnire cu ambasadorii statelor membre UE la București despre prioritățile europene ale României, la invitația președinției Belgiei la Consiliul UE

„Am discutat astăzi cu ambasadorii statelor membre UE la București despre prioritățile europene ale României, la invitația președinției Belgiei la Consiliul UE. Le-am mulțumit reprezentanților corpului diplomatic pentru sprijinul oferit în vederea aderării României la spațiul Schengen, pe cale aeriană și maritimă, și am reiterat cu fermitate solicitarea de a clarifica aderarea completă la zona de liberă circulație în cel mai scurt timp”, a transmis Marcel Ciolacu.

Potrivit șefului Executivului, Uniunea Europeană trebuie „să ofere un răspuns pragmatic și concret la nevoile exprimate de fermieri, dar și să se asigure că toți cetățenii europeni sunt protejați în fața amenințărilor reprezentate de Federația Rusă și de curentele politice care vor să ne dezbine și vulnerabilizeze la nivel european”.
„Guvernul României este deplin angajat în implementarea PNRR și atragerea cât mai multor fonduri europene și a investițiilor străine. Doar prin dialog putem realiza acest lucru. Izolarea nu reprezintă o soluție și a generat mereu sărăcie și subdezvoltare”, a adăugat Ciolacu.

Schema de ajutor pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură a fost aprobată. Anul acesta, va fi alocată suma de 270 de milioane de lei.

Potrivit deputatului PSD, Nicolae Georgescu, a fost aprobată Hotărârea pentru completarea HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.
Valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2024 este de 270.000.000 lei.
Pentru anul 2024, diferența dintre acciza standard și rata accizei reduse se stabilește după cum urmează:
a) în perioada 1 ianuarie 2024 – 30 iunie 2024 inclusiv, diferența dintre nivelul aplicabil accizelor de 1.850,95 lei/1.000 litri, prevăzută în anexa nr. 1 la titlul VIII «Accize și alte taxe speciale» din Codul fiscal și stabilită în conformitate cu pct.120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.115/2023 și rata accizei reduse de 104,47 lei/1.000 litri, este în cuantum unitar de 1,746 lei/litru și se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare;
b) în perioada 1 iulie 2024 – 31 decembrie 2024 inclusiv, diferența dintre nivelul aplicabil accizelor de 2.183,85 lei/1.000 litri, prevăzută în anexa nr. 1 la titlul VIII «Accize și alte taxe speciale» din Codul fiscal și stabilită în conformitate cu pct.120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.115/2023 și rata accizei reduse de 104,47 lei/1000 litru, este în cuantum unitar de 2,079 lei/litru și se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare.

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat că persoanele urmărite penal sau condamnate în prima instanţă ar putea fi monitorizate cu brăţări electronice.

”Fenomenul fugarilor nu este doar în România, să ştiţi, aşa cum e corupţie peste tot în lumea asta largă, cum avem consum şi trafic de droguri peste tot în lumea asta largă, aşa şi fugarii sunt peste tot în lumea asta largă. Şi din România returnăm altor state fugarii pe care ni-i solicită sau pe care îi localizăm aici. Dar sunt câteva mijloace legale, pârgii legale, iniţiative legislative acum în dezbatere publică prin care noi putem să diminuăm apetitul lor ca să fugă din ţară. O dată, este legea adoptată de Parlament, contestată la Curtea Constituţională, prin care celui care fuge din ţară i se adaugă la pedeapsa pe care a luat-o un echivalent cu pedeapsa evadării. Vom vedea care e decizia Curţii Constituţionale pe acest subiect”, a anunțat ministrul Alina Gorghiu.

Potrivit sursei citate, statul român va achiziţiona în curând „acele mijloace de monitorizare” și pentru „persoana care este fie urmărită penal, fie condamnată, care este sub control judiciar sau arestată la domiciliu„
„Acum câţiva ani când vorbeam despre acest lucru şi l-am introdus în cadrul legal, ne-am gândit că ne-am luat destul de multă ocară în spaţiu public, însă măsura aceasta există în lumea civilizată, în Europa civilizată. Dacă instanţa, organul competent, a decis control judiciar pentru o persoană sau a decis măsura arestului la domiciliu, statul român trebuie să aibă această posibilitate să-l monitorizeze”, a adăugat ministrul Justiţiei.

Imaginea ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost folosită într-o campanie falsă privind vânzarea de acțiuni. Grindeanu a anunțat că a sesizat instituțiile statului.

Nu am făcut reclamă pentru nicio companie și nu accept ca imaginea mea să fie folosită, a explicat ministrul PSD.

„Am sesizat astăzi instituțiile abilitate pentru a fi identificate, și pedepsite conform legii, persoanele care îmi folosesc imaginea pentru a promova o fictivă vânzare de acțiuni la o companie! Aceste informații false reprezintă o grosolană tentativă de manipulare! Nu am făcut și nu voi face reclamă pentru nicio companie și nu accept ca imaginea mea să fie folosită în astfel de acțiuni”, a transmis Grindeanu.
Numeroase celebrități din diferite domenii de activitate au fost victima unor escrocherii asemănătoare în ultima perioadă. Escrocii se folosesc de notorietatea lor pentru a promova diferite produse, servicii și tranzacții.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, susține că președintele Comisiei Europene a ajuns la concluzia că Regulamentul SUR era total greșit. Mă bucur că a luat decizia să retragă prevederile privind limitarea din pix a produselor de protecție a plantelor, a spus Barbu.

„Mă bucur că președintele Comisiei Europene a ajuns la concluzia că Regulamentul SUR era total greșit și a luat decizia să retragă prevederile privind limitarea din pix a produselor de protecție a plantelor. Am susținut în fiecare Consiliu AgroFish și în toate aparițiile mele în spațiul public că reducerea în termeni de procente, fără să se țină cont de specificul fiecărui stat membru nu are cum să ajute nici mediul, nici fermierii”, a transmis Barbu.

Ministrul Agriculturii anunță că va susține o serie de derogări.
„Le mulțumesc colegilor europarlamentari PSD care au respins prin vot propunerea de Regulament care îi dezavantaja pe fermierii români! Am încredere că și prelungirile derogărilor de la GAEC 8 ( 4% pârloagă) și de la GAEC 7 (rotația culturilor), pe care de asemenea le-am susținut în Consiliu vor fi adoptate, deoarece sunt susținute de miniștrii agriculturii din 15 state membre! Avem datoria să ascultăm vocea fermierilor, să îi sprijinim și să luăm deciziile cele mai bune pentru viitorul agriculturii din fiecare stat membru”, a precizat ministrul român.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, anunță că reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România este exclusă şi nu există niciun fel de discuţie în acest sens.

„Serviciul militar obligatoriu este exclus. Nu există nicio discuţie la momentul acesta în acest sens”, a declarat Angel Tîlvăr. 

Potrivit ministrului, Armata română a scăzut de la 320.000 de oameni la aproximativ 80.000 şi este nevoie de pregătirea unor rezerve.

„Din punct de vedere numeric Armata a scăzut, iar nevoiele operaţionale sunt care sunt şi care nu au mai fost în Europa de mult. (…) România nu este în pericol de război, nu este în pericol să fie atacată. Nu înseamnă că nu trebuie să fie în acord şi în linie cu ce se întâmplă şi în alte armate din acest punct de vedere. Şi nivelul de tehnică militară a crescut, eficacitatea tehnicii militare a crescut. Dar întotdeauna există nevoia să împrospătezi şi să ai oameni la dispoziţie într-o situaţie”, a precizat Angel Tîlvar.