Brandusa Grigorita

Senatorul PSD Gabriela Firea cere aprobarea unei legi privind jocurile de noroc. Viciile distrug vieți, destramă familii, spune Firea care mai arată că profiturile uriașe făcute în domeniu ajung în buzunarele unor băieți deștepți.

„Viciile distrug vieți, destramă familii, frâng destine și omoară! Nu sunt vorbe mari, ci realități tragice. Drogurile, alcoolul, chiar și jocurile de noroc sunt adicții extrem de periculoase. Copiii și tinerii trebuie ținuți cât mai departe de aceste tentații. Păcănelele sunt doar un miraj, mai mult o păcăleală pentru a prinde în capcană persoanele care vor un câștig rapid, fără prea multă muncă și efort. Însă, de multe ori, jucătorii ajung să fie dependenți, să cheltuiască din ce în ce mai mult și să câștige puțin”, susține Firea pe Facebook.

Gabriela Firea mai arată că proprietarii sălilor fac profituri uriașe.

„Avem exemple destule de persoane care au ajuns să fure, să agreseze oameni pe stradă, să vândă obiecte din casă pentru a face rost de bani pentru aparate. Acestea sunt primele semne că joaca s-a transformat într-o problemă și e nevoie de ajutor de specialitate. În Capitală, de exemplu, sunt bulevarde unde avem zeci de săli de jocuri, unele lângă altele. Se învârt sume enorme și, teoretic, câștigă multă lume: jucătorii, proprietarii spațiilor sau firmele care asigură paza, mâncarea și băutura. De fapt, cea mai mare parte a banilor, profituri uriașe, ajung în buzunarele unor „băieți deștepți”. Sume câștigate pe spatele unor oameni amăgiți”, adaugă Firea.

Senatoarea PSD susține proiectul partidului său și al Guvernului Ciolacu privind jocurile de noroc.

„Românii trebuie descurajați să mai ajungă în situații de genul acesta. PSD și Guvernul României condus de Marcel Ciolacu au anunțat deja o serie de măsuri în domeniul jocurilor de noroc: scoaterea jocurilor de noroc în afara localităților, supraimpozitarea profiturilor uriașe care ajung mai mult în afara țării decât înapoi în economia noastră. De asemenea, firmele din domeniu vor fi obligate să constituie un fond gigant pentru tratarea și combaterea dependenței de jocurile de noroc. Reacțiile din partea acestei industrii au fost imediate și confirmă că deciziile sunt corecte”, precizează Firea.

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a primit vizita delegației nepaleze condusă de Sharat Singh Bhandari, ministrul Muncii și Securității Sociale din Nepal.

„Cetățenii nepalezi se bucură, la locul de muncă din România, de aceleași drepturi și obligații ca și angajații români. Suntem bucuroși să auzim că ați demarat demersurile pentru înființarea unei ambasade la București, mai cu seamă că marcăm, anul acesta, 55 de ani de cooperare diplomatică bilaterală între țările noastre”, a declarat Simona Bucura-Oprescu.

Ministrul nepalez a exprimat recunoștința pentru modul călduros în care românii au ajutat concetățenii săi încadrați pe piața muncii să se integreze într-un spațiu cultural diferit.

„Nepalul este printre cele mai pașnice țări din întreaga lume. Am decis că este cel mai potrivit moment să venim în România și să mulțumim pentru felul în care sunt primiți cetățenii noștri. Ne bucură că putem să aducem aici competențele profesionale pe care le au lucrătorii nepalezi”, a declarat Sharat Singh Bhandari, ministrul Muncii și Securității Sociale din Nepal.
Discuțiile au vizat întărirea cooperării pe piața muncii, armonizarea cadrului legislativ și consolidarea dialogului bilateral dintre România și Nepal, atât în beneficiul mediului economic din România, cât și al cetățenilor nepalezi care lucrează în țara noastră.
La finalul întâlnirii, părțile română și cea nepaleză au semnat Memorandumul privind cooperarea în domeniile muncii și protecției sociale.

Potrivit datelor de la Inspecția Muncii, la data de 13 septembrie 2023 se înregistrau 20.892 de salariați din Nepal activi în România, cu 21.668 de contracte individuale de muncă. Nepal este țara non-UE care are cei mai mulți cetățeni încadrați pe piața muncii din România, după Sri Lanka, Turcia, India și Ucraina.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) anunță că în 478 de comune din România se desfășoară lucrări de cadastru cu fonduri europene.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) desfășoară lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, gratuit pentru cetățeni, în 2.375 de unități administrativ-teritoriale (UAT), din totalul de 3.181. Pentru 478 dintre acestea, finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional Regional (POR) 2014 – 2020, în timp ce lucrările din celelalte UAT-uri sunt finanțate din veniturile proprii ale ANCPI.

ANCPI, instituție publică în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a finalizat lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor la nivelul întregii localități în 200 UAT-uri, precum și în 23.582 de sectoare cadastrale. Dintre acestea, 79 de comune au fost cadastrate din fonduri europene, prin Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, finanțat prin POR 2014 – 2020.

Astfel, până la data de 5 octombrie 2023, prin programele derulate, ANCPI a deschis peste 6,2 milioane de noi cărți funciare, gratuit pentru cetățeni.

Din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 7,24 de milioane de hectare (76%).

Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) are drept scop înregistrarea, gratuită pentru cetățeni, a tuturor imobilelor (terenuri și clădiri) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI, din fonduri europene și din bugetul local al primăriilor.

ANCPI este beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, inclus în Axa prioritară 11 din POR 2014-2020. Proiectul completează obiectivul PNCCF, prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 de hectare din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Valoarea totală a proiectului este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46.933.673 – cofinanțare de la bugetul de stat.

Europarlamentarul Victor Negrescu solicită susținerea financiară de către UE a proiectelor de interconectare dintre Republica Moldova și România.

Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European, solicită începerea rapidă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova și susținerea financiară de către UE a proiectelor de interconectare dintre Republica Moldova și România.

„Republica Moldova este pregătită să facă pasul înainte spre Uniunea Europeană, iar acest lucru trebuie confirmat printr-un raport pozitiv, în această toamnă, al Comisiei Europene, care să dea startul rapid negocierilor de aderare la UE. Cetățenii din Republica Moldova așteaptă acest mesaj de sprijin din partea Uniunii Europene în contextul dificil pe care îl trăiesc, întrucât implementarea următorului pachet de reforme necesare va fi dificilă și costisitoare. Totodată, este nevoie de suplimentarea fondurilor europene pentru Republica Moldova, inclusiv prin alocarea fondurilor de pre-aderare. Aceste noi resurse europene trebuie să ajungă la cetățeni în vederea creșterii nivelului de trai și a dezvoltării comunităților lor”, a declarat europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu.

Reprezentantul României în Parlamentul European a obținut, în cursul acestei săptămâni, suplimentarea cu 450 milioane de euro a sumelor alocate în propunerea legislativului european de buget pentru anul viitor, pentru programele referitoare la Parteneriatul Estic, care includ Republica Moldova.

„Nu în ultimul rând, trebuie susținute financiar toate proiectele de interconectare dintre Republica Moldova, Uniunea Europeană și România.

Acest lucru înseamnă că toate demersurile prin care se creează noi legături economice, în domeniul energiei sau al culturii și educației, și prin care se limitează influența Federației Ruse, reprezintă soluții reale pentru susținerea parcursului european al Republicii Moldova. După zeci de ani de propagandă, bătălia pentru mintea și valorile moldovenilor încă se poartă. Haideți să o câștigăm definitiv!” a concluzionat euro-deputatul român, Victor Negrescu.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, susține că introducerea restricțiilor din cauza COVID reprezintă o speculație. În plus, demnitarul anunță că România a intrat pe trendul descrescător al infectărilor.

Ministrul Sănătății a anunțat că numărul cazurilor COVID a scăzut în această săptămână.

„Numărul de cazuri înregistrate săptămâna trecută față de situația de acum două săptămâni este mai mic cu 12%. În săptămâna 18-24 septembrie am avut 14.800 de cazuri, în această săptămână care tocmai s-a încheiat am avut 13.100. E clar că am intrat pe trendul descrescător”, a declarat Rafila la postul Antena 3 CNN.

Rafila a mai spus că nu sunt probleme legate de asigurarea asistenței medicale și a explicat că nu vor fi introduse restricții.

„Este o speculație. Nu am discutat niciodată despre restricții. Indicația de utilizare a măștii a fost pentru persoanele care au viroze respiratorii, nu neapărat COVID, când se deplasează în comunitate, e un semn de bun simț să-i protejezi pe ceilalți, să nu le dai viroza pe care o ai tu. Era pur și simplu o recomandare. Toate aceste speculații legate de restricții mi se par nu numai exagerate, dar și periculoase, pentru că nu fac altceva decât să creeze tensiune în societate. Lumea nu trebuie să fie panicată legat de restricții”, a precizat Alexandru Rafila.

Reprezentanții PSD susțin că „toată discuția despre cash este o temă falsă”. Vor avea de suferit doar evazioniștii, nu oamenii obișnuiți, anunță PSD care critică opoziția pentru că a contestat legea la CCR

„Cash-ul, pe înțelesul tuturor! Vei putea să îți cumperi în continuare televizor, frigider, cauciucuri de iarnă sau orice altceva în limita a 5.000 de lei cash/zi. Adică o limită zilnică cu mult peste salariul mediu net lunar pe economie. Dacă ești persoană fizică vei putea face în continuare plăți la orice magazin de până la 5.000 de lei pe zi”, explică PSD pe Facebook.

Potrivit PSD, doar operatorii economici, PFA-urile și alte entități care emit facturi vor fi nevoite să limiteze plățile cash către alt agent economic la cel mult 1.000 de lei pe zi. Limita va fi de 2.000 de lei pe zi în magazinele cash&carry. Ca urmare, legea îi vizează pe evazioniști, nu pe oamenii obișnuiți.

„În concluzie, nu te controlează nimeni! Nu îți ia nimeni cash-ul din buzunar! Toată discuția despre cash este o temă falsă! Singurii care vor avea de suferit vor fi evazioniștii, nu oamenii obișnuiți! Și încă ceva: legea este acum contestată la Curtea Constituțională de către impostorii de la USR care se opun reformei statului și combaterii evaziunii fiscale. Deci noile reglementări nu sunt încă în vigoare”, a precizat PSD.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat că primele promise angajaților din sistemul de educație vor ajunge la beneficiari între 20 și 27 octombrie.

Este vorba despre prima de carieră didactică pentru personalul didactic și didactic auxiliar, în valoare nominală de 1.500 lei, și prima de carieră profesională pentru personalul nedidactic, în valoare nominală de 500 lei.

Din punct de vedere statistic, sunt peste 300.000 de angajați din sectorul educație care vor beneficia de alocare financiară suplimentară. În total, statul va plăti 427 milioane lei.
Sprijinul se va acorda în conformitate cu prevederile OUG 58/2023, iar banii vor ajunge la beneficiari între 20 și 27 octombrie.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că în luna octombrie se face plata ajutoarelor pentru pensionarii cu venituri de sub 3000 de lei. Beneficiarii vor primi ajutorul în prima parte a lunii.

Anunțul a fost făcut luni, înainte de începutul ședinței de Guvern.

„Intră la plată ajutoarele pentru pensionarii cu venituri de sub 3000 de lei”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Prim-ministrul a mai spus că astfel se dovedește faptul că România nu este în recesiune.

„Am crescut salariul minim de la 1 octombrie și acordăm aceste ajutoare pensionarilor cu venituri mici, deci sper că este clar pentru toată lumea că nu se poate vorbi de recesiune în România”, a precizat Marcel Ciolacu.

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, s-a întâlnit cu reprezentanții cultelor religioase din România. Avem nevoie de toleranță și înțelegere, le-a transmis liberalul participanților. Întâlnirea a avut loc luni.

„Consolidarea dialogului dintre stat și culte este parte a unui demers firesc în orice societate democratică. M-am bucurat astăzi să mă revăd cu reprezentanții cultelor religioase din România și să continuăm colaborarea pe care am considerat-o mereu prioritară și ale cărei rezultate sunt cuantificabile și astăzi”, a spus Nicolae Ciucă.

Președintele Senatului, care este și președintele PNL, a vorbit despre toleranță și înțelegere, dar și despre consumul de droguri sau despre prioritățile guvernanților.

„În fața provocărilor legate de dinamica economică și geopolitică, educația tinerilor și dilemele etice ale evoluției tehnologice, avem nevoie de perspectiva și experiența cultelor pentru a formula răspunsuri eficiente. Fie că discutăm despre combaterea fenomenului consumului de droguri în rândul tinerilor sau răspunsuri prompte la discursul instigator la ură, soluțiile noastre trebuie să fie înrădăcinate în valori comune, precum toleranță și înțelegere. I-am asigurat pe toți cei prezenți că, alături de colegii din coaliția de guvernare, vom acorda o atenție deosebită proiectelor inițiate de cultele religioase, parteneri esențiali în construcția binelui social”, a precizat liderul liberal.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că în luna octombrie se face plata ajutoarelor pentru pensionarii cu venituri de sub 3000 de lei. Beneficiarii vor primi ajutorul în prima parte a lunii.

Anunțul a fost făcut luni, înainte de începutul ședinței de Guvern.

„Intră la plată ajutoarele pentru pensionarii cu venituri de sub 3000 de lei”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Prim-ministrul a mai spus că astfel se dovedește faptul că România nu este în recesiune.

„Am crescut salariul minim de la 1 octombrie și acordăm aceste ajutoare pensionarilor cu venituri mici, deci sper că este clar pentru toată lumea că nu se poate vorbi de recesiune în România”, a precizat Marcel Ciolacu.