Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a anunțat că stadionul Dan Păltinișanu se face. Va avea 32.000 de locuri, exact așa cum a fost proiectat, a mai scris Simonis pe Facebook.

„Vreau să le dau o veste proastă politicienilor care au jubilat de-a dreptul la apariția zvonului că stadionul Dan Păltinișanu ar fi fost scos de pe lista de investiții a Guvernului: stadionul se face! Și nu oricum, ci cu 32.000 de locuri, exact cum a fost proiectat, licitat și atribuit. Am văzut declarațiile premierului Ilie Bolojan legate de criteriile pe care o astfel de investiție trebuie să le îndeplinească, am comunicat cu el în aceste zile și sunt de acord cu ceea ce a declarat. Mi se pare de bun simț, ca proprietar al arenei, Consiliul Județean Timiș să participe cu o cotă la finanțare și o vom face pentru că avem resursele necesare. Un alt criteriu amintit de prim-ministru a fost ca orașele care beneficiază de construirea unui stadion nou să aibă fotbal, iar noi avem un brand care nu are nevoie de nicio prezentare: Poli Timișoara. Chiar dacă azi alb-violeții evoluează în Liga a III-a, în paralel cu stadionul construim și o echipă pentru a ajunge în primul eșalon fotbalistic. Dar fără stadion, nu ai cum să joci în Liga I. Investim, așadar, în sport și până va fi gata stadionul, vom avea și o echipă puternică”, a spus Alfred Simonis.

Șeful Consiliului Județean Timiș a transmis mesaje premierului Ilie Bolojan și celor care nu sunt microbiști.

„I-aș sugera, însă, și un alt criteriu domnului Bolojan: nivelul de investiții guvernamentale de care un oraș sau un județ au beneficiat în ultimii 30 de ani. Iar aici, Timișul și Timișoara sunt mult în spatele unor județe precum Cluj sau Bihor, spre exemplu. Există județe în care s-au investit bani cu nemiluita de-a lungul anilor. Iar acum, când a venit și rândul Timișului fondurile se opresc? Nu vom accepta asta, fiind și județul care a contribuit cel mai mult la bugetul de stat în ultimii 35 de ani. O astfel de investiție nu trebuie să se rezume doar la fotbal. Un stadion nou înseamnă concerte, spectacole mari, festivaluri importante. Iar cel mai bun exemplu este Forza Zu, eveniment la care Consiliul Județean Timiș este partener și care se desfășoară la aeroport tocmai din cauza lipsei unei infrastructuri serioase. Așadar, voi continua dialogul cu Guvernul și în zilele următoare, vom pune la punct toate detaliile pentru că îndeplinim toate criteriile. Facem stadion la Timișoara”, a precizat președintele CJ Timiș, Alfred Simonis.

Lotul 3 al Autostrăzii A0 Sud se deschide circulației luni. Sectorul are o lungime de 18 kilometri. După inaugurare, șoferii vor putea circula neîntrerupt pe autostradă de la Constanța până la Curtea de Argeș, prin conexiunea A2 – A0 – A1.
Cristian Pistol, Director General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, a anunțat că Lotul 3 al Autostrăzii A0 Sud va fi inaugurat oficial luni, începând cu ora 17:00. Tronsonul are o lungime de 18 kilometri și reprezintă ultima secțiune necesară pentru asigurarea continuității între Autostrada Soarelui (A2) și Autostrada București–Pitești (A1).

Tronsonul este foarte important deoarece mașinile care vin dinspre Piteşti pe A1 nu vor mai intra în Bucureşti. Acestea vor ocoli Bucureştiul pe autostradă mergând spre Constanţa.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat suma de 117.620.510,62 de lei, în vederea decontării facturilor pentru 107 obiective finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Anunțul a fost făcut de ministrul Cseke Attila.

Astfel, pentru etapa I, a fost plătită suma de 3.585.738,16 lei pentru 12 obiective aflate în execuție, iar pentru etapa a II-a a programului, au fost decontate 114.034.772,46 de lei pentru 95 de proiecte.

Președintele României, Nicușor Dan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Întâlnirea va avea loc luni, de la ora 12:00, la Palatul Cotroceni, anunță Administrația Prezidențială. Este prima ședință a CSAT din mandatul lui Dan de președinte. Pe ordinea de zi se vor afla situația din Ucraina, fenomenul evaziunii fiscale și situația de la Salina Praid.

Participanții vor analiza subiecte referitoare la stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse și implicaţii pentru România, forțele și mijloacele armate ale României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2026, o informare privind fenomenul evaziunii fiscale, ca amenințare și risc la adresa securității naționale, una privind situația creată ca urmare a inundării Salinei Praid. Implicații pentru comunitate și mediul înconjurător, dar și activitatea desfăşurată de către Directoratul Național de Securitate Cibernetică în anul 2024 şi principalele obiective pentru anul 2025.

În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, mai anunță Administrația Prezidențială.

Ultima ședință a CSAT a avut loc pe 30 aprilie, sub conducerea președintelui interimar Ilie Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu reprezentanții mediului bancar din România. Întâlnirea a avut loc vineri.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut mai multe întâlniri de lucru cu reprezentanți ai sectorului bancar, în cadrul consultărilor pe care Guvernul le desfășoară cu principalii actori economici. La discuții a participat și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu.
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit vineri dimineață cu Asociația Română a Băncilor (ARB), reprezentată de președintele Bogdan Neacșu. Tot vineri, premierul a discutat cu Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), reprezentat de Mihaela Bîtu.

Întâlnirile s-au desfășurat în contextul pregătirii unui pachet de măsuri pentru consolidarea fiscală și au vizat schimbul de opinii cu privire la situația economică actuală, stabilitatea financiară și perspectivele generale de dezvoltare, anunță reprezentanții Guvernului.
Aceste discuții fac parte dintr-o serie mai amplă de consultări cu instituții și organizații din diverse domenii, prin care Guvernul urmărește să construiască un set de măsuri fiscale eficiente în vederea reducerii deficitului bugetar, au precizat reprezentanții Guvernului.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) salută decizia Morgan Stanley Capital International (MSCI) de a include România în categoria „Advanced Frontier Market” (Piață de Frontieră Avansată), în cadrul clasificării piețelor de capital globale.

ASF susține că recunoașterea consolidează traiectoria ascendentă a pieței de capital autohtone și confirmă progresele realizate în ultimii ani în ceea ce privește lichiditatea, infrastructura, guvernanța corporativă și accesibilitatea pentru investitorii instituționali.

Clasificarea intermediară, poziționată între statutul actual de „Piață de Frontieră” și cel de „Piață Emergentă”, în clasificarea MSCI, reprezintă un moment de referință în strategia de dezvoltare pe termen mediu și lung a pieței de capital din România. În același timp, ea semnalează investitorilor internaționali o maturizare a pieței și o reducere a riscurilor structurale, facilitând astfel atragerea de capital către companiile listate la Bursa de Valori București (BVB).

„Recunoașterea României ca Piață de Frontieră Avansată de către MSCI confirmă eforturile susținute ale autorităților și ale actorilor din piață pentru alinierea la standardele internaționale. Este o etapă care consolidează încrederea investitorilor globali în potențialul economiei românești. Avansul capitalizării bursiere, creșterea participării investitorilor instituționali la piată și consolidarea mecanismelor de guvernanță rămân priorități asumate ale ASF”, a declarat Alexandru Petrescu, Președintele Autorității de Supraveghere Financiară.
Statutul de „Advanced Frontier Market” va contribui la o mai bună vizibilitate internațională a pieței românești, cu potențial direct de creștere a volumelor tranzacționate și a accesului companiilor la finanțare prin piața de capital.
„Această decizie are o relevanță strategică pentru România, întrucât consolidează poziționarea pieței de capital ca sursă sustenabilă de finanțare a economiei și ca instrument de atragere a capitalului privat. Rolul ASF în acest parcurs a fost acela de a promova un cadru de reglementare stimulativ și predictibil, prin susținerea reformelor de piață și prin dialogul constant cu investitorii instituționali, cu emitenții și cu organismele internaționale”, a precizat Alexandru Petrescu.
În urmă cu aproximativ cinci ani, România a fost promovată la statutul de Piață Emergentă de către furnizorul global de indici FTSE Russell, o recunoaștere care a marcat un moment esențial în parcursul de maturizare a pieței de capital. Clasificarea din 2020 a facilitat accesul companiilor românești la capital internațional și a contribuit la creșterea vizibilității și lichidității la Bursa de Valori București, consolidând premisele pentru obținerea unei recunoașteri similare și din partea MSCI, a mai transmis Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, îndeamnă companiile industriale să depună cereri de finanțare pentru un program de 150 milioane euro din Fondul pentru Modernizare. Ghidul Solicitantului a fost publicat în Monitorul Oficial.

Programul PC7 este o premieră națională și vizează companiile din industriile mari consumatoare de energie - oțel, ciment, petrol și gaze, energie și altele. Fondurile nerambursabile sunt destinate achiziționării de instalații și echipamente moderne pentru optimizarea proceselor la standardele Best Available Techniques (BAT).

„Este ultimul ordin semnat de mine ca ministru al energiei. Un apel vital pentru industria românească și reconstruirea ei pe baze solide și moderne. Acest apel este despre România care inovează, România care optimizează costurile cu energia, România care devine mai competitivă și mai puternică industrial. Aceasta este adevărata suveranitate - <prin noi înșine> pentru modernizarea statului și dezvoltare economică”, a explicat Sebastian Burduja.
Fostul ministru a mai transmis că programul are ca obiectiv principal reducerea facturilor energetice și creșterea competitivității companiilor românești prin eficiență energetică.

Ionuț Moșteanu, noul ministru al Apărării din România, a anunțat că marți a avut o scurtă discuție cu Pete Hegseth, secretarul american al Apărării. Moșteanu l-a invitat pe Hegseth în România.

Ionuț Moșteanu a anunțat pe Facebook că s-a întâlnit cu Pete Hegseth.

„Ieri am avut o scurtă discuție cu Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, la Summitul NATO de la Haga, în marja reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO”, a transmis Moșteanu.

Ministrul român al Apărării l-a invitat în România pe Pete Hegseth.
„Am reafirmat angajamentul României de a consolida parteneriatul strategic cu SUA și l-am invitat în România, să discutăm în teren lucrurile extraordinare pe care le putem face împreună, România și SUA, pentru a întări securitatea flancului estic și pentru a sprijini eforturile comune în NATO”, a explicat Ionuț Moșteanu.
Noul ministru al Apărării a mai anunțat că la Haga este însoțit de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, și de locțiitorul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, general-locotenent Mihai Iancu.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a publicat miercuri, spre dezbatere publică, un proiect de act normativ prin care propune eliminarea indemnizațiilor membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică (ATOP). Anunțul a fost făcut de ministrul Cseke Attila.

Este prima măsură propusă de minister de la investirea noului Guvern din această săptămână, care vine în sprijinul reducerii costurilor administrației publice, cu aproape 22 milioane de lei pe an, respectiv 5,4 milioane de lei pentru restul anului curent, după ce ar intra în vigoare actul normativ propus.

„Eficientizăm administrația publică centrală și locală și reducem costurile serviciilor publice. Avem nevoie de servicii publice de calitate oferite cetățenilor, dar și de o cură de slăbire a statului”, a subliniat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Astfel, actul normativ prevede ca, începând cu data de 1 septembrie 2025, activitatea desfășurată în plen și în comisii de către membrii ATOP să fie neremunerată, fapt care va conduce la o reducere semnificativă a cheltuielilor de la nivelul administrației publice locale.

ATOP este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care se organizează și funcționează la nivelul municipiului București și al fiecărui județ, și a cărui activitate se desfășoară în interesul comunității, în scopul asigurării bunei desfășurări și sporirii eficienței serviciului poliției locale din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează.

Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, a arătat că a fost nevoie de această măsură pentru că, în prezent, membrii ATOP primesc indemnizații de ședință stabilite de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliile județene în cuantumuri de 5-10% din indemnizația lunară a primarului general sau a președintelui consiliului județean.
Membrii Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) se întâlnesc în ședințe ordinare trimestrial (adică de patru ori pe an) și în ședințe extraordinare ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui sau la solicitarea unui număr minim de membri.

Prin participarea membrilor (care variază de la 13-17) la ședințele respective, trimestriale, în plen, și la ședințele lunare ale comisiilor organizate în cadrul ATOP sunt efectuate cheltuieli însemnate de la bugetele locale, disproporționale față de nevoile privind dezvoltarea comunităților locale. (De exemplu, în unele județe, în anul 2024, au avut loc 4 ședințe ordinare de plen, câte una pe trimestru, și 9 ședințe extraordinare, convocate în funcție de necesități).
În unele județe, un membru ATOP primește 3.285 lei net pentru o singură ședință lunară, ceea ce duce la un fond lunar de 50.000 lei și un buget anual de 600.000 lei pentru această structură, pe județ, sume foarte mari în raport cu indicatorii economici ai județului.
De asemenea, diferențele între județe sunt semnificative, variind între 400-500 lei și câteva mii de lei, fără un criteriu unitar de stabilire a acestor valori sau a activității depuse de membrii ATOP.

La Spitalul Județean Galați a fost lansat proiectul Onco Multi Suport – Îmbunătățirea calității vieții pacienților oncologici. Este un proiect derulat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), în parteneriat cu Asociația Câștigă Viața.

„Consiliul Județean este alături de pacienți, de medici, de asociațiile care se implică în lupta împotriva cancerului. Împreună putem învinge această cumplită maladie! La Spitalul Județean Galați a fost lansat proiectul Onco Multi Suport – Îmbunătățirea calității vieții pacienților oncologici, un program unic în România, de consultanță nutrițională, consiliere psihologică, recuperare medicală, derulat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), în parteneriat cu Asociația Câștigă Viața”, a transmis Consiliul Județean Galați.

CJ a investit peste 30 milioane de lei penrtru echipamentele necesare înființării unui Centru regional de excelență în tratarea cancerului.

„Asigurarea celor mai bune condiții pentru tratarea afecțiunilor oncologice este o prioritate pentru noi. Peste 30 milioane de lei s-au investit prin proiectele Consiliului Județean pentru achiziția de echipamente de ultimă generație și pentru a avea aici, la Galați, un Centrul regional de excelență în tratarea cancerului. În acest an vom demara lucrările și la un modern Centru integrat de îngrijiri paliative, o investiție de peste 28 milioane lei. Toate aceste demersuri înseamnă servicii medicale moderne, înseamnă viață, înseamnă speranță! Iar speranța înseamnă primul pas spre vindecare! Felicitări voluntarilor, medicilor implicați în proiectul Onco Multi Suport. Nu există vocație mai nobilă decât aceea de a avea grijă de suferința altora! Continuăm să luptăm împreună pentru viață, pentru sănătate”, a precizat Costel Fotea, președintele CJ Galați.