Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a declarat cu privire la reducerea cheltuielilor bugetare din minister, că speră să găsească o variantă care să nu afecteze instituţia şi domeniul culturii.

„Sper să găsesc o variantă care să nu afecteze ministerul şi domeniul culturii. (...) Posturi sunt neocupate, însă cultura este un domeniu specific pentru că dacă sunt, de exemplu, posturi libere într-o orchestră şi acelea se taie, prin tăiere orchestra ar putea să nu mai funcţioneze, aşadar nu se poate pune un şablon de la administraţie, de exemplu, pe domeniul culturii, dar lucrul acesta îl discut punctual la minister", a declarat Raluca Turcan.

Despre decizia CCR în cazul legii privind pensiile speciale, Raluca Turca a afirmat: „Prefer să nu mă pronunţ pe acest subiect, pentru că din păcate am intrat într-o cursă contracronometru şi este greu de anticipat ce măsuri se mai pot lua acum”.

Ministrul Dezvoltării, Adrian Veştea, susține că nu va fi suficient timp, în actualul mandat, pentru o reformă administrativ-teritorială a României, dar a afirmat că „nu există o deschidere din partea comunităţilor de a face referendumuri pentru a comasa anumite localităţi”.

”Nu va fi timp tocmai datorită faptului că vorbim de o reformă care trebuie să aibă legislaţia necesară pentru a putea fi implementată. În prezent, vedem că avem referendumuri doar pentru a te dezlipi de o entitate existentă. Nu există o deschidere din partea comunităţilor de a face referendumuri pentru a comasa anumite localităţi. Există frica ca anumite zone sau anumite localităţi să fie neglijate din punct de vedere al proiectelor care ar trebui implementate şi, din acest motiv, cetăţenii sunt destul de rezervaţi”, a pecizat Adrian Veştea, potrivit News.ro.

Întrebat cum ar trebui să arate împărţirea administrativ-teritorială, dacă ar trebui să existe 7 regiuni, Veştea a explicat că şi dacă ar fi mai multe regiuni tot ar fi o reformă importantă.

”Trebuie să fim realişti, a rămâne 7 regiuni în România cred că este o situaţie care va fi destul de greu de gestionat. Dar, dacă am înjumătăţi sau am împărţi la 3 numărul judeţelor de astăzi, totuşi ar fi o reformă destul de importantă. Cred că nu ar trebui să fim atât de radicali, dar este necesar să avem o reformă administrativă”, a mai adăugat Adrian Veştea.

Aproximativ 2,5 milioane de carduri „Sprijin pentru România” vor fi alimentate cu o nouă tranșă de 250 de lei până la data de 15 august, a anunțat Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, pe pagina sa de Facebook.

„Pentru prima dată, acordarea sumei de 250 lei pe cardurile de alimente, atât de necesară persoanelor cu venituri mici, vine în contextul în care prețul produselor de bază scade, în medie, cu 25%. Astfel, măsurile agregate de susținere a puterii de cumpărare a persoanelor vulnerabile conduc la un rezultat pozitiv în contextul în care oamenii vor avea la dispoziție aceleași produse, dar la un preț mai mic”, a scris ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, pe Facebook.

Aproximativ 2,5 milioane carduri „Sprijin pentru România” vor fi alimentate cu o nouă tranșă de 250 de lei până la data de 15 august, astfel încât beneficiarii acestora să poată folosi acest ajutor cât mai repede.

„Programul «Sprijin pentru România» funcționează deja de mai bine de un an, timp în care în jur de 2,5 milioane de români aflați în situații dificile au primit ajutor pentru a-și cumpăra alimente și mese calde. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene asigură o nouă tranșă în valoare de aproximativ 625 milioane lei pentru alimentarea cardurilor sociale destinate persoanelor vulnerabile cu încă 250 lei”, a transmis Câciu.

De acest ajutor, acordat o dată la 2 luni, beneficiază aproximativ 2,5 milioane de persoane, conform listelor de beneficiari eligibili centralizate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

De la începutul programului și până în până în prezent, au fost virate către beneficiari alte 7 tranșe aferente ajutoarelor de 250 de lei.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunţat că în Valea Jiului va fi deschis un nou Complex Energetic.

”Ştiu că aţi ridicat Coloana fără sfârşit a lui Brâncuşi, aici, în Valea Jiului şi Constantin Brâncuşi spunea că una este să vezi până departe, alta este să mergi până departe. Acum ne străduim să vedem până departe un viitor pentru Valea Jiului, un viitor pentru dumneavoastră, un nou Complex Energetic pentru Valea Jiului şi facem paşi în acest sens şi o să îi vedeţi. Mai rămâne să mergem împreună până departe”, a declarat Sebastian Burduja, în cadrul unei vizite la Petroşani, în judeţul Hunedoara.

De asemenea, ministrul le-a transmis minerilor că ”politica nu trebuie să fie în mină”.

„Politica nu trebuie să fie în mină. Minciuna şi demagogia nu au loc în Valea Jiului pentru că aici sunt oameni corecţi, sunt oameni care merg în fundul muntelui, aşa cum spune imnul dumneavoastrăşi ies de acolo negri ca să pună pe masă o pâine albă pentru familiile lor. Ăsta este exemplul pe care îl daţi României şi mesajul meu este să scoatem politica din Valea Jiului şi să scoatem minciuna şi demagogia”, a mai declarat Burduja.

18 noi stații pentru reîncărcarea mașinilor electrice vor fi montate în Constanța și Mamaia. Este vorba despre un proiect al Primăriei constănțene derulat cu fonduri de la Administrația Fondului pentru Mediu.

Stațiile electrice vor fi montate în mai multe zone din oraș și din stațiune. Fiecare stație este formată din două puncte de reîncărcare (unul de curent continuu cu o putere de 50 kW și altul de curent alternativ cu o putere de 22 kW). Valoarea totală a proiectului este de 4.414.727,55 lei (TVA inclus), din care valoarea cheltuielilor eligibile este de 3.839.573,41 lei.

„Primăria Municipiului Constanța implementează proiectul Staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice ȋn Municipiul Constanţa. Proiectul este finanțat de către Administrația Fondului pentru Mediu București, prin intermediul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic”, a anunțat Primăria Constanța.

Cele 18 stații pentru reîncărcarea mașinilor electrice vor putea putea fi folosite de șoferi în perioada următoare, promite municipalitatea.

Potrivit Primăriei Constanța, stațiile sunt amplasate pe principalele artere de circulație și în stațiunea Mamaia, după cum urmează:
- cartier Poarta 6(strada Brizei, lângă Piața Roșie);
- cartier km 4-5(strada Progresului, lângă Şcoala 33);
- Șoseaua Industrială nr. 7 (fostul Liceu Vasile Pârvan);
- bulevardul 1 Decembrie 1918 (zona BCR Gară);
- aleea Daliei (zona Casa de Cultură Constanța);
- Portul Tomis (loc de joacă);
- Poarta 1 (parcare publică);
- Parcare strada Traian (lângă Tribunalul Constanța);
- strada Răscoalei 1907(în apropierea intersecţiei cu bulevardul Ferdinand);
- Sala Sporturilor;
- Parcare Spitalul Județean Constanța (strada Nicolae Iorga);
- Supermarket Mega Image (Tomis III);
- aleea Stadionului (la intersecţie cu strada Badea Cârțan, vi-a-vis de SPIT);
- Faleza Nord (strada Pescarilor);
- Pavilion Expozițional ( bulevardul Mamaia);
- Parcare Aqua Magic;
- Parcare Albatros;
- aleea Megara (zona Mamaia Nord)

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a dezmințit informațiile potrivit cărora Casa Națională de Asigurări de Sănătate se va desființa. Eu nu am auzit așa ceva, a spus Rafila, comentând o declarație a premierului Marcel Ciolacu.

Ministrul a anunțat că nu se dorește desființarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și a dezvăluit că specialiștii ministerului lucrează la mai multe variante de restructurarea a instituției. Este analizat și modelul din Israel cu mai multe case de asigurări deținute de stat.

„Eu nu am auzit niciun moment despre desființarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Trebuie să vorbim despre decontarea serviciilor și opinia mea este că întotdeauna concurența este binevenită. În Israel sunt patru case de asigurări de sănătate, poate duce la îmbunătățirea serviciilor. Vorbim despre chestiuni de principiu... Noi avem pregătite diverse variante. Este o decizie care necesită multe acte normative... Este un drum, nu este o decizie”, a precizat Alexandru Rafila.

Solicitarea privind restructurarea sistemului medical a fost făcută de Premierul Marcel Ciolacu a solicitat în ședință de Guvern restructurarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Premierul Marcel Ciolacu salută intrarea în faza de dezvoltare a celui mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre, Neptun Deep.

Planul de dezvoltare a zăcămintelor Domino şi Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep a fost confirmat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. OMV Petrom şi Romgaz vor investi până la 4 miliarde de euro, în această etapă de dezvoltare a Proiectului, care va genera o producție de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Primele cantități de gaze din Marea Neagră ar urma să fie extrase în anul 2027.

”Acest proiect strategic pentru România va contribui la securitatea energetică țării. România va deveni astfel cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Administrația Grădina Zoologică București organizează duminică, 6 august, cu ocazia Zilei Internaționale a Grădinilor Zoologice și Parcurilor și Zilei Internaționale a Leilor, o serie de jocuri și activități relaxante și distractive, dedicate minunatei lumi a animalelor sălbatice.

 „Publicul, cu mic, cu mare, părinți, bunici și copii – este așteptat la Grădina Zoologică din București, unde, în intervalul orar 9.30-12.30, se va porni într-o aventură colorată, cu desene pe asfalt, hand-painting, întreceri de îndemânare, agilitate și talent”, a transmis Primăria Capitalei, pe Facebook.

 La sfârșitul evenimentului, toți participanții sunt chemați să cânte „La Mulți Ani!” leilor.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a criticat guvernările de dreapta susținând că acestea sunt responsabile pentru deficitul bugetar uriaș cu care se confruntă România în prezent. Reprezentantul PSD mai spune că reducerea cheltuielilor bugetare este necesară pentru a plăti datoriile făcute de ultimele trei guverne.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a transmis pe Facebook faptul că 60% din banii împrumutați astăzi de România sunt folosiți pentru a acoperi datoriile făcute de fostele guvernări.

„De ce este nevoie acum de consolidare fiscală? Voi fi direct: pentru că 60% din banii împrumutați astăzi de România merg pentru plata sau refinanțarea datoriilor din urmă, mai ales a datoriilor imense contractate de guvernările de dreapta”, a scris Grindeanu pe Facebook.

Grindeanu mai susține că în 2020 deficitul bugetar a ajuns la un record de 9,2% din PIB și s-a menținut la un nivel record în UE și în anul 2021: 7,1% din PIB.

„Pe scurt: în timpul guvernărilor de dreapta, deficitul bugetar a ajuns la recordul istoric de 100 miliarde lei (în anul 2020), față de 29 miliarde lei în octombrie 2019 (ultima lună de guvernare PSD). Iar, din cauza acestor derapaje bugetare masive din perioada guvernărilor Orban și Cîțu, datoria guvernamentală a explodat! Ponderea datoriei guvernamentale în PIB a explodat de la 35,1% din PIB în anul 2019 la 48,6% din PIB în anul 2021, potrivit Eurostat”, a arătat Grindeanu.

Ministrul Transporturilor mai susține că România are nevoie de consolidare fiscală. 

„O să vă întrebați din nou de ce este nevoie acum de consolidare fiscală, după 3 premieri de dreapta? Pentru că România este în Procedură de Deficit bugetar excesiv din cauza guvernărilor lor. Pentru ca România are o problema gravă a veniturilor bugetare. Veniturile fiscale sunt la 27% din PIB, cu 15 puncte procentuale sub media UE (42% din PIB). Pentru că România va fi sancționată cu amendă de 0,5% din PIB, dacă nu demonstrează că reduce deficitul bugetar. Pentru că România riscă să piardă fonduri europene și fonduri din PNRR. Pentru că România va deveni necredibilă pe piețele financiare, iar costurile la care ne împrumutăm vor crește, iar datoria României devine din ce în ce mai greu de plătit”, a concis Sorin Grindeanu.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este unul din principalii beneficiari ai acestor fonduri prin diversele mecanisme și instrumente financiare europene. Prin PNRR (2021- 2026), România beneficiază de 7,6 miliarde de euro, prin Programul Transport (2021- 2027) de 4,6 miliarde de euro, prin CEF de 1,2 miliarde de euro.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut o întrevedere la Palatul Victoria cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, E.S. Kathleen Kavalec.

Discuțiile au vizat identificarea de noi modalități de întărire și aprofundare a Parteneriatului Strategic bilateral și, în special, a dimensiunii economice a acestuia. De asemenea, au urmărit realizarea unui schimb de opinii în privința actualei situații de securitate în regiunea Mării Negre.

Au fost discutate aspecte care țin de securitatea României, șeful Executivului transmițând mulțumiri Statelor Unite ale Americii pentru sprijinul ferm acordat țării noastre. Totodată, cei doi oficiali au condamnat categoric recentele atacuri ale Rusiei împotriva porturilor ucrainene de la Dunăre, Ismail și Reni.

De asemenea, premierul Marcel Ciolacu a transmis aprecieri pentru adoptarea de către Senatul Statelor Unite ale Americii, la 27 iulie 2023, a legii privind autorizarea bugetului apărării SUA (National Defense Authorization Act/NDAA), care include și proiectul de lege Black Sea Security Act.

Nu în ultimul rând, în contextul desfășurării Forumului Economic al Inițiativei celor Trei Mări, la București, în data de 7 septembrie 2023, prim-ministrul Marcel Ciolacu a transmis ambasadorului SUA interesul părții române pentru o prezență americană solidă, atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul investitorilor și companiilor private. Implicarea SUA este esențială pentru atingerea obiectivelor Inițiativei celor Trei Mări în actualul mediu strategic, a subliniat șeful Executivului.