Ministrul Raluca Turcan a confirmat prezența pentru data de luni, 4 septembrie, după ședința de plen de la Camera Deputaților.

„Îmi doresc să avem cu doamna ministru Turcan o discuție onestă și aplicată despre modul în care vede domnia-sa impactul măsurilor de comasare, desființare, transfer, tăiere a finanțării pentru instituțiile publice de cultură pe care Guvernul le anunță de câteva săptămâni, și care, până la urmă, vor trebui supuse aprobării Parlamentului. Mă interesează în mod deosebit ce se va întâmpla cu direcțiile județene de cultură, fiindcă fără ele, Ministerul Culturii va lăsa patrimoniul în brațele oricăror interese dubioase lipsite de orice control, iar distrugerea patrimoniului cultural național este absolut intolerabilă”, a declarat deputatul USR Iulian Bulai, președintele comisiei de Cultură din Camera Deputaților.

Potrivit USR, zeci de muzee din toată țara, printre care muzeele Enescu, Brâncuși sau Brătianu, sunt în pericol să-și închidă porțile dacă se aprobă ordonanța de comasare a instituțiilor vehiculată de guvernul PSD-PNL.

Tot USR consideră că „transferul direcțiilor județene de cultură în subordinea consiliilor județene va facilita tentativele rechinilor imobiliari de a distruge patrimoniul cultural pentru a ridica noi blocuri în locul siturilor arheologice sau monumentelor istorice”. Acest transfer va duce scădere drastică a standardelor de avizare și, implicit, la creșterea presiuni asupra funcționarilor publici, experți în domeniile lor de activitate, este concluzia USR.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a promis că România va avea încă 200 de kilometri de autostradă până în 2025. Este posibil ca numărul de kilometri să fie mai mare, a mai spus demnitarul.

Sorin Grindeanu a declarat că până la finalul anului 2024 vor fi dați în folosință cel puțin 200 de kilometri de autostradă sau de drum expres.

„Eu am spus că până la finalul anului viitor, am spus asta de multe ori, adică în 2023 și 2024 minimul de kilometri pe care să-l dăm în circulație să fie de 200. Eu vă asigur că până la finalul anului 2024 acest lucru se va întâmpla. Eu sunt sigur că acest număr va fi depășit”, a declarat ministrul Grindeanu

Totodată, reprezentantul Guvernului a dezvăluit că numărul de kilometri ar putea fi mai mare, în funcție de condițiile meteorologice.

„Există un scenariu optimist, pentru că nu e vorba de finanțare sau de alte lucruri, ci și de anumite condiții meteo, astfel încât să ajungem spre 300. Dar eu vreau să fiu realist, minimul să fie 200, ceea ce înseamnă de zece ori mai mult față de media de după Revoluție”, a precizat Grindeanu.

Potrivit oficialilor, România va avea, în premieră, o mie de kilometri de autostradă încă din 2023.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a criticat dur proiectul privind reducerea cheltuielilor bugetare. El i-a cerut premierului să enunțe la măsurile de austeritate, în special cele care vor lovi domeniul cultural.

Kelemen Hunor susține că proiectul cu măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare reprezintă „o tentativă de asasinat cultural cu premeditare”.

„În așa zisul proiect neasumat, Guvernul a declarat, recent, război culturii, propunând ca, în viitor, autoritățile locale să poată cheltui până la 7,5% din veniturile proprii pentru susținerea activităților și instituțiilor de cultură, religie și sport. În primul rând, cel care a inventat acest lucru probabil că nu a fost niciodată la un concert și este puțin probabil să fi văzut în viața sa un teatru sau un muzeu din interior. În al doilea rând, România se află, în prezent, printre ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește sprijinul pentru cultură. Acest sprijin pentru cultură nu depășește cu mult jumătate de procent din PIB-ul național în țara lui Brâncuși și Enescu. Această sumă mică urmează acum să fie tăiată și mai mult, prin ordin de la Guvern, contrar intereselor și nevoilor comunităților locale”, a scris liderul UDMR, pe Facebook.

Potrivit sursei citate, ce intenționează să facă Guvernul este „o tentativă de asasinat cultural cu premeditare”,

 „Cine atacă cultura este capabil de orice. Cine atacă cultura va ajunge mai devreme sau mai târziu la concluzia că cărțile nu sunt bune tipărite, ci mai degrabă trebuie arse! Acum o săptămână i-am cerut premierului să renunțe la aceste măsuri de austeritate. Pur și simplu să le arunce la coșul de gunoi, pentru că acolo le este locul! I-am expus toate argumentele mele. Prim-ministrul mi-a promis că va ține cont de aceste argumente, dar vom vedea ce se va întâmpla”, a mai transmis Hunor.

Proiectul dezbătut în cadrul coaliției de guvernare ar putea fi aprobat până în luna septembrie. Prevederile proiectului au stârnit controverse numeroase și mai multe categorii sociale și organizații au anunțat că se opun.

Miniștrii liberali de la Cultură și Finanțe au viziuni diferite în ceea ce privește reducerea cheltuielilor bugetare.

Ministrul Culturii Raluca Turcan a transmis o adresă către ministrul Finanţelor Marcel Boloş în care atrage atenţia asupra faptului că, în cazul în care măsurile fiscale anunţate de către Executiv, atunci 61% din instituţiile publice de cultură vor fi desfiinţate, potrivit unui document obţinut de News.ro.

„Reţeaua de infrastructură culturală publică a fost diminuată sistematic din 1990. Numărul bibliotecilor publice, a scăzut de la 4.458 în 1990, la 1.962 de biblioteci publice în anul 2021.  Similar numărul aşezămintelor culturale din mediul rural a scăzut de la 7.110 clădiri cu funcţie de cămin cultural în 1990 la 4.984 de clădiri funcţionale în 2020.. Astfel, dintre cele 469 de instituţii publice de cultură cu personalitate juridică care îşi desfăşoară activitatea în prezent, peste 61% vor fi desfiinţate prin aplicarea acestor măsuri”, scrie ministrul Raluca Turcan, în documentul transmis către Marcel Boloş şi premierul Marcel Ciolacu.

Turcan mai spune că măsurile fiscale avute în vedere de către Guvern prin proiectul de ordonanţă de urgenţă vor avea consecinţe grave asupra sectorului public cultural.

„Prin prezenta adresă vă informăm asupra consecinţelor grave pe care le va avea implementarea prevederilor documentului de lucru privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, asupra sectorului public cultural, fiind create permisele intrării în colaps a acestuia cu toate consecinţele negative aferente asupra celorlalte sectoare, fiind afectat, totodată Dreptul de acces la cultură, reglementat prin Constituţia României”, conform sursei citate.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunţat că Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor legate de Investiţii de la Washington a emis decizia de respingere a acţiunii în anulare depusă de Alpiq AG Elveţia împotriva Statului Român.

Potrivit Ministerului Energiei, un comitet ad hoc desemnat în conformitate cu regulile Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții de la Washington (ICSID) a emis decizia de respingere a acțiunii în anulare depusă de Alpiq AG Elveția (Alpiq) împotriva Statului Român, reprezentat în proces de ministerul român.
Prin această soluție a fost menținută hotărârea din data de 9 noiembrie 2018, prin care pretențiile Alpiq au fost respinse în totalitate, considerând nefondată solicitarea Alpiq de a primi despăgubiri în valoare de cca. 450 de milioane de dolari pentru denunțarea contractelor de vânzare-cumpărare de energie a traderilor cu SPEEH Hidroelectrica, a mai explicat ministrul român.

Hotărârea pronunțată de comitetul ad hoc, format din trei arbitri, obligă Alpiq la plata cheltuielilor de judecată și marchează soluționarea definitivă a litigiului arbitral în favoarea Statului Român.

„Salutăm hotărârea definitivă a tribunalului arbitral internațional de la Washington, ICSID, care aduce României o binemeritată victorie la peste opt ani de la startul procedurii arbitrale. Statul român a avut o conduită corectă și și-a respectat obligațiile asumate fără a încălca drepturile investitorului Alpiq, iar soluția pronunțată la Washington certifică acest fapt. Mulțumim pe această cale echipelor de avocați de la Zamfirescu Racoți Vasile & Partners și Tănăsescu Gavrilă & Asociații pentru suportul juridic acordat pe parcursul acestui proces arbitral complex”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

Prin acțiunea arbitrală Alpiq AG v. Romania (ARB/14/28) promovată în fața tribunalului arbitral ICSID și inițiată în data de 17 noiembrie 2014, compania-mamă a traderilor de energie Alpiq solicitase obligarea României la plata a peste 450 de milioane $ cu titlu de despăgubiri, pretinzând încălcări ale drepturilor sale legat de deschiderea procedurii de insolvență a SPEEH Hidroelectrica SA și denunțarea contractelor de vânzare-cumpărare de energie încheiate de către traderii Alpiq cu SPEEH Hidroelectrica SA. Alpiq afirmase că România a nesocotit drepturile sale garantate prin tratatul bilateral de investiții dintre România și Elveția (BIT, 1993) și Tratatul privind Carta Energiei (ECT, 1994), invocând, printre altele, motive precum exproprierea investiției și încălcarea obligației statului de a acorda un tratament just și echitabil, a precizat Ministerul Energiei.

Ministerul Apărării Naționale condamnă atacurile rușilor asupra zonelor locuite din Ucraina. Reacția a apărut după ultimele bombardamentele care au vizat porturile Reni și Ismail.
Atacurile au avut loc în dimineața zilei de 16 august și au fost lansate de forțele armate ale Federației Ruse împotriva infrastructurii portuare din porturile ucrainene Ismail și Reni.

„Ministerul Apărării Naționale condamnă cu fermitate atacurile executate în mod repetat de forțele armate ale Federației Ruse împotriva zonelor locuite de populația civilă și elementelor din infrastructura critică ale Ucrainei. Războiul de agresiune declanșat de forțele ruse împotriva Ucrainei reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional”, a anunțat Biroul de presă al MApN.

Ministerul mai anunță că spațiul aerian al României nu a fost încălcat.

„În ceea ce privește atacurile cu drone, efectuate în cursul nopții trecute, împotriva infrastructurii porturilor dunărene Ismail și Reni, situate în apropierea granițelor României, structurile Ministerului Apărării Naționale care asigură monitorizarea spațiului aerian nu au identificat amenințări de natură militară la adresa teritoriului național sau apelor teritoriale ale României. Ministerul Apărării Naționale a întărit măsurile de vigilență stabilite conform planurilor naționale și aliate și monitorizează în permanență spațiul național terestru, maritim și aerian, în cooperare cu structurile NATO, acționând pentru consolidarea apărării pe întregul flanc estic și descurajarea oricăror agresiuni împotriva teritoriului aliat”, a precizat MApN.

Atacurile au vizat depozitele de cereale din cele două porturi. În urma bombardamentelor, nu au fost semnalate victime. Porturile Reni și Ismail se află la mică distanța de frontiera României.

Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu, a anunțat că la rectificarea bugetară ministerul pe care-l conduce ar putea primi 16 miliarde de lei. Este solicitarea ministerului, iar banii vor fi folosiți, în special pentru investiții.

Sumele din cadrul rectificării vor fi stabilite zilele următoare.

„Rectificarea, din ceea ce știu eu, va fi o rectificare pozitivă, ceea ce este un prim lucru bun. Acum, o să vedem care este suma, că s-ar putea să fie mai mică decât am cerut noi, la Transporturi. Am cerut 16 miliarde, justificat, fiind ministerul care în acest moment cred că suntem cei care cheltuim cel mai mult de investiții, nu cred că este altcineva care să facă acest lucru în ritmul în care o facem noi la Transporturi. Din 16 miliarde, o proporție covârșitoare este pentru investiții. Acum, o să vedem care este suma prevăzută pentru rectificare, per total. Sigur, vor mai exista discuții în zilele următoare”, precizează Sorin Grindeanu.

Sorin Grindeanu avertizează că dacă nu va primi suma menționată, unele „proiecte se vor împiedica”.

„Fără sumele pe care noi le dorim, anumite proiecte se vor împiedica. Lucrurile acestea toate pe care noi le-am făcut anul trecut, am semnat contracte de peste 10 miliarde de euro, trebuie să aibă în spate finanțările, altfel, sunt discuții”, a declarat Sorin Grindeanu.

O altă rectificare bugetară va avea loc la toamnă, a mai dezvăluit ministrul Transporturilor.

Luminița Odobescu, ministrul de Externe al României, a condamnat atacurile continue ale Rusiei asupra porturile Reni și Ismail.

Mesajul a fost transmis miercuri pe platforma X (fosta Twitter).

„Condamn cu fermitate atacurile continue ale Rusiei asupra oamenilor nevinovați, a infrastructurii civile, inclusiv a silozurilor de cereale din porturile Reni și Ismail. Prin aceste încălcări flagrante ale dreptului internațional, Rusia continuă să pună în pericol securitatea alimentară și siguranța navigației în Marea Neagră”, a scris Luminita Odobescu.

Porturile ucrainene Reni și Ismail au fost atacate de ruși pe parcursul nopții. Dronele au lovit depozitele de cereale. Cele două porturi se află la mică distanță de granița României.

Europarlamentarul PMP Eugen Tomac anunţă un ajutor de la Uniunea Europeană de peste 1,5 miliarde de euro pentru combaterea abandonului școlar.

Europarlamentarul român consideră că abandonul școlar reprezintă cel mai mare pericol cu care se confruntă tinerii din România.

„Peste 1,5 miliarde de euro pentru a combate abandonul şcolar. În ultimele zile, s-au purtat dezbateri intense cu privire la riscurile la care sunt expuşi adolescenţii din România. Consider însă că cel mai mare pericol cu care se confruntă tinerii din România este abandonul şcolar. Suntem ţara cu cea mai mare rată a abandonului şcolar din Uniunea Europeană. Conform Eurostat, în 2022, 15,6% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18-24 de ani abandonează învăţământul”, a scris liderul PMP pe Facebook.

De asemenea, România va mai primi peste 950 de milioane de euro, bani care vor vor fi destinaţi infrastructurii şcolare, cu prioritate pentru instituţiile de învăţământ cu un grad ridicat de abandon şcolar.

„Voi monitoriza fiecare etapă privind implementarea acestor programe, voi vizita şcoli şi licee, voi discuta cu elevi şi profesori, cu autorităţi locale şi centrale, deoarece aceste proiecte nu au nevoie doar de finanţare, ci şi de implementarea lor eficientă. Situaţia din învăţământ trebuie să ne preocupe zi de zi, deoarece viitorul României depinde de şcoala de azi”, a adăugat Tomac.

Europarlamentarul Victor Negrescu a solicitat preşedintei Comisiei Europene să scoată din calculul deficitului bugetar al României cheltuielile aferente ajutorului logistic, umanitar şi militar oferit Ucrainei şi Republicii Moldova

Europarlamentarul român, responsabil al grupului social-democrat din Parlamentul European pentru bugetul european anual și coordonator în Comisia pentru control bugetar, a trimis o scrisoare către președinta executivului european, Ursula von der Leyen, prin care solicită amendarea temporară a regimului fiscal european, așa cum s-a întâmplat și în timpul pandemiei, prin extragerea costurilor directe aferente ajutorului acordat Ucrainei și Republicii Moldova din metodologia de calcul a deficitului bugetar.

„În primul rând, încep prin a saluta eforturile depuse de Comisia Europeană pentru a sprijini Ucraina și țările din prima linie de la începutul războiului ilegal de agresiune început de Federația Rusă împotriva unei națiuni suverane. Uniunea Europeană a dovedit în ultimele luni rezistență și unitate în a oferi un răspuns comun și puternic la această criză gravă cu care se confruntă continentul nostru.

Statele membre ale UE au arătat o puternică  solidaritate cu Ucraina și Republica Moldova, oferind sprijin, ajutor umanitar și militar într-un mod susținut și extins prietenilor noștri ucraineni și moldoveni. Este o dovadă că putem face atât de multe lucruri împreună dacă rămânem uniți și înțelegem că trebuie să ne ajutăm reciproc în momentele dificile.

După cum ați afirmat adesea, țările din prima linie au demonstrat că, în fața pericolului, au fost capabile să facă lucruri importante pentru a ajuta Ucraina și Republica Moldova și a proteja modul nostru de viață. Pentru a face față acestei provocări severe, multe dintre țările din prima linie au alocat resurse semnificative și au cheltuit sume importante din propriile bugete pentru a furniza ajutorul logistic, umanitar și militar de care are nevoie Ucraina.

Acest lucru a generat costuri și cheltuieli suplimentare neprevăzute și a pus o mare povară asupra bugetelor naționale. Uneori, aceste costuri financiare indispensabile au fost făcute în detrimentul altor politici cruciale care afectează în mod direct reziliența democratică și socială a acelor țări. Prin urmare, respectarea regulilor fiscale europene actuale, legate de rata deficitului de 3% din PIB și datoria de 60% din PIB, a devenit din ce în ce mai dificilă și provocatoare din punct de vedere social, mai ales în era post-COVID și cu ratele actuale ridicate ale inflației”, a motivat demersul său și necesitatea unei astfel de măsuri reprezentantul României în legislativul european, Victor Negrescu.

Europarlamentarul român evidențiază, de asemenea, această decizie ca o soluție pentru creșterea ajutorului acordat Ucrainei și Republicii Moldova, prin oferirea unui spațiu fiscal mai amplu pentru suportarea costurilor legate de ajutorul logistic, militar și umanitar. Eurodeputatul Victor Negrescu a mai realizat demersuri de acest fel, în trecut, reușind să mobilizeze sprijinul Comisiei Europene și să genereze adoptarea rapidă a cadrului de protecție temporară pentru refugiații din Ucraina și flexibilizarea regulamentelor europene privind bugetul pe termen lung 2014-2020.