Din 1961, Ziua mondială a meteorologiei ("World Meteorological Day") este marcată la 23 martie, an de an. În data de 23 martie 1950 a intrat în vigoare Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care a transformat vechea Organizaţie Meteorologică Internaţională într-o organizaţie interguvernamentală, cunoscută sub numele de Organizaţia Meteorologică Mondială ("World Meteorological Organization - WMO), precizează site-ul organizaţiei, https://public.wmo.int.

De Ziua mondială a meteorologiei, Organizaţia Meteorologică Mondială propune spre dezbatere o temă de interes universal, pentru toate cele 187 de ţări şi cele şase teritorii membre ale WMO.

În acest an, Ziua mondială a meteorologiei se desfăşoară sub sloganul: "Avertizare timpurie şi acţiune timpurie" ("Early Warning and Early Action"). Vremea, clima şi apele extreme, învolburate, devin din ce în ce mai frecvente şi mai intense în multe părţi ale lumii, ca urmare a schimbărilor climatice. Tot mai mulţi oameni sunt expuşi mai mult decât oricând la multiple pericole asociate, ca urmare a creşterii populaţiei, a urbanizării şi a degradării mediului înconjurător. Prognozele despre starea vremii nu mai sunt suficiente. Prognozele bazate pe impactul fenomenelor naturale care informează populaţia despre cum va evolua vremea sunt vitale pentru a salva vieţi omeneşti şi mijloace de trai. Cu toate acestea, una din trei persoane nu este încă informată în mod adecvat de sistemele de avertizare timpurie. De aceea, o mai bună coordonare între serviciile meteorologice şi hidrologice naţionale, autorităţile de gestionare a dezastrelor şi agenţiile de dezvoltare este fundamentală pentru o mai bună prevenire, pregătire şi răspuns.

În jur de 400 de elevi și preșcolari ucraineni au fost înscriși cu statut de audient în sistemul de învățământ românesc, iar Ministerul Educației va colecta și va anunța săptămânal aceste date, potrivit unei informări publice.

Sunt elevi înscriși în toate județele țări, aproape, cei mai mulți în județele aflate la graniță: Maramureș, Suceava, Tulcea, spune secretarul de stat în învățământul preuniversitar, Sorin Ion.

“Avem undeva la 400 de copii elevi și preșcolari înscriși cu audienți până la data aceasta, dintre care peste 100 și restul de 280 elevi. Sunt câte 1 – 2 elevi în aproape toate județele. Vom colecta date despre numărul elevilor înscriși la nivel de județ și apoi dacă este nevoi, le colectăm la nivel de școală”, mai spune secretarul de stat în învățământul preuniversitar, Sorin Ion.

Părinții din Ucraina care vor să-și înscrie copiii la școlile și grădinițele din România trebuie să trimită sau să depună o cerere la inspectoratul școlar. Copiii au statul de audient până la echivalarea studiilor și susținerea eventualelor diferențe, și sunt trecuți în cataloage provizorii, potrivit ordonanței de urgență privind modificarea și completarea unor acte normative.

Totodată, profesorii vor primi ghiduri și informații despre sistemul de învățământ și programa din Ucraina

Mulți profesori cer ajutor pe grupuri de socializare, ca să îi integreze pe elevii ucraineni la ore. Unii copii știu puțină engleză, alții deloc.

“Noi am pregătit un set de informații pe care le vom trimite școlilor care se referă la odată despre sistemul de educație ucrainean cu sistemul de notare, curricula, planurile cadru mai ales pentru clasele terminale. Ele nu vor fi un real folos, dar e bine să înțeleagă profesorii sistemul din care vin acești elevi. Pe de altă parte, pregătim o listă cu resurse educaționale din Ucraina pentru că au niște platforme pe care le pot accesa copii și sunt situații în țară. Copiii pot face învățământ online în continuare cu unii profesori care au rămas în Ucraina”, subliniază secretarul de stat în învățământul preuniversitar, Sorin Ion.

Cele două seturi de informații ce au ajuns la inspectoratele școlare în această săptămână au venit de la Centrul Național de echivalare a diplomelor. Inspectoratele vor transmite informațiile mai departe școlilor.

Filosofia este domeniul universitar cu cea mai ridicată rată de abandon în România, aproape două treimi dintre studenții care se înscriu la facultățile de profil renunțând la aceste studii, potrivit unui nou raport publicat sub egida UEFISCDI, instituția care se ocupă de finanțarea învățământului superior și a cercetării. În “topul” domeniilor cu un număr mare de studenți care abandonează studiile se mai numără, potrivit raportului respectiv, studiile europene și de relații internaționale, studiile culturale, științele politice și geologia.

În toate aceste domenii, peste jumătate dintre studenți au abandonat studiile de licență în termen de cinci ani de la începerea lor.

La capătul opus, cea mai mică rată de abandon se înregistrează în domeniul Științe militare, informații și ordine publică (4,6%). Sub 30% rată de abandon e raportată și în domeniul artelor (23-29%), sănătate (programe scurte – 14-26%).

Datele sunt incluse în capitolul “Definirea și măsurarea fenomenului abandonului în universitățile publice românești” (“Defining and Measuring Dropout Phenomenon in Romanian Public Universities”). Acesta trece în revistă diversele măsurători practicate până acum și ajunge la concluzia că “nu există o abordare strategică a acestui fenomen în universitățile publice românești”, din cadrul raportului-cadru publicat recent, sub coordonarea unei echipe UEFISCDI, la editura Springer, cu titlul “Higher education in Romania: Overcoming Challenges and Embracing Opportunities”

Primăria municipiului Galați informează că a fost semnat contractul de finanțare europeană pentru reabilitarea și eficientizarea energetică a Grădiniței cu program prelungit nr. 9, situată în cartierul Țiglina 2.

Valoarea proiectului este de peste 1,2 milioane de lei iar perioada de implementare a proiectului este de 45 luni.

Principalele lucrări de intervenție vor fi izolarea termică a fațadei, înlocuirea tâmplăriei exterioare, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei, modernizarea instalației de iluminat, refacerea tencuielilor degradate, refacerea finisajelor, adaptarea infrastructurii pentru persoanele cu dizabilități, reparații la trotuare etc.

Lucrările vor conduce la creșterea eficienței energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și scăderea costurilor de energie termică.

Grădinița a fost construită între anii 1969-1970, iar intervenții se vor realiza la corpurile A și B.

Proiectul „Reabilitarea și eficientizarea energetică a Grădiniței cu program prelungit nr. 9 - Corp A+B Galați” este finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa

prioritară 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon

Anunță primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, pe pagina sa de socializare, a debutului campaniei de curățenie urbană programată printre activitățile principale ale Primăriei.

 ”Cu toții ne dorim să avem un oraș cât mai curat, dar stă în puterea fiecăruia să-l menținem așa”, este îndemnul pe care edilul îl lansează și concetățenilor săi, cu această ocazie.

Până pe 21 aprilie este programată curățenia de primăvară, iar echipele Ecosal vor interveni în fiecare zonă a orașului, în funcție de condițiile meteo. La această oră se acționează în cartierele Țiglina 1 și Țiglina 2 cu 22 muncitori, 2 tractoare, un utilaj pentru încărcare, precum și cu un aspirator performant pentru frunze.

Pentru a semnala situații deosebite privind curățenia, aveți la dispoziție numărul de telefon 0236.312.282, adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau pagina de Facebook a serviciului Ecosal.

În perioada 13-19 martie sărbătorim Săptămâna Conștientizării Creierului, eveniment ce unește oameni de știință, cadre didactice, specialiști din domeniul medical, din educație, psihologie sau neuroștiințe într-un efort comun pentru înțelegerea importanței unei bune sănătăți a creierului.

Scopul este și de a promova elevilor și studenților domeniul neuroștiințelor, oferindu-le o mai bună înțelegere a sistemului nervos. Este un eveniment dedicat nu doar specialiștiilor din neuroștiințe sau elevilor, studenților și tinerilor cercetători, ci și oricărei persoane interesate de această ramură.

Săptămâna Conștientizării Creierului este un eveniment dezvoltat la inițiativa Fundației DANA și desfășurat în 82 de țări. Creierul este sursa emoțiilor, gândurilor, comportamentului nostru și este interconectat cu celelalte organe și sisteme, susținând buna lor funcționare. Este important să știm care sunt factorii de risc ce ne predispun la boli mintale sau neurologice, să învățăm să ne antrenăm creierul și să îl protejăm.

Evenimentul internațional de informare publică vizează și progresul și beneficiile cercetării creierului. În acest scop se organizează evenimente, conferințe, prezentări, campanii de informare, zile ale porților deschide în laboratoarele de neuroștiințe, workshop-uri etc. Este o oportunitate ca oamenii să cunoască progresul din domeniul cercetării neurologice și progresul în diagnosticarea, tratamentul și prevenția unor afecțiuni ale creierului, ca Alzheimer, Parkinson, AVC, scleroză multiplă, schizofrenie, depresie etc.

Este o ocazie pentru cei pasionați de științe și nu numai să se inspire, să se informeze și să conștientizeze importanța unui creier sănătos!

În perioada septembrie 2021 – iunie 2022, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Galați, împreună cu Casa Corpului Didactic (CCD) Galați şi Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Galați, implementează, pentru a patra oară, proiectul naţional de promovare a unui stil de viaţă sănătos, destinat copiilor preşcolari din grupa mare, denumit „Cum să creştem sănătoşi”.

Activităţile sunt concepute în concordanţă cu nivelul de dezvoltare socio-emoţională a copiilor de vârstă preşcolară, astfel încât să fie atractive şi uşor de înţeles. Copiii vor învăţa prin joc şi activităţi practice (desenat, decupat, scenete, etc.), care sunt comportamentele care îi ajută să se dezvolte sănătos şi cum să se ferească de comportamentele periculoase.

Proiectul ,,Cum să creştem sănătoşi” este caracterizat prin „șapte activități de formare de deprinderi de viaţă sănătoasă în rândul copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară mică (clasa pregătitoare), punând accent pe importanţa adoptării unui stil de viaţă sănătos (alimentaţie, igienă, mişcare), a comportamentelor sănătoase (fără fum de ţigară, alcool şi medicamente fără prescripţie medicală) şi a modalităţilor adecvate de rezolvare fără violenţă a conflictelor şi de luare a deciziilor”.

Suportul de curs pentru pentru elevi este asigurat de Agenţia Naţională Antidrog.

Cardurile prin intermediul cărora vor fi acordate tichetele sociale pentru sprijin educaţional vor fi transmise până la finalul lunii martie 2022 către Inspectoratele Şcolare Judeţene, urmând ca în luna aprilie să înceapă distribuirea lor către elevii cei mai dezavantajaţi, inclusiv să fie virate sumele alocate pentru anul şcolar în curs, potrivit Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

„Implementarea proiectului „Sprijin educaţional, pe baza de tichete sociale pe suport electronic, pentru elevii cei mai dezavantajaţi”, finanţat în cadrul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 2014-2020, a fost analizată de reprezentanţii Ministerului Proiectelor şi Investiţiilor Europene (MIPE) cu cei ai Ministerului Educaţiei şi ai inspectoratelor şcolare de la nivelul celor 42 de judeţe”, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Investiţiilor Europene.

În acest context au fost dezbătute detalii importante referitoare la pregătirea şi implementarea proiectului, precum: paşii de parcurs în vederea emiterii cardurilor prin intermediul cărora vor fi acordate tichetele sociale pentru sprijin educaţional, stabilirea categoriilor de produse care pot fi achiziţionate, modalitatea de distribuire a cardurilor către destinatarii finali, documentele necesare pentru distribuirea acestora.   

Astfel, s-a stabilit ca până la finalul lunii martie 2022 cardurile să fie transmise către Inspectoratele Şcolare Judeţene, urmând ca în luna aprilie să înceapă distribuirea lor către beneficiarii finali, inclusiv să fie virate pe carduri sumele alocate pentru anul şcolar în curs.

Conform estimărilor actualizate de Ministerul Educaţiei, aproximativ 235.000 elevi vor beneficia de sprijin ca să meargă la şcoală.

„În căminul C avem la acest moment cazați peste 300 de refugiați. Oamenii vin pe diferite căi, unii pe la Isaccea, alții pe la Giurgiulești. Avem voluntari de la câteva asociații studențești, care stau aici 24 din 24 și s-au mișcat exemplar. Am încercat, cu ai mei colegi, să coordonăm colecta de îmbrăcăminte, alimente, să facem trierea, am pus la dispoziție frigidere pentru alimentele perisabile, am asigurat căldura în cămin. Avem un transport care va pleca la Isaccea, vom trimite pături, îmbrăcăminte și alimente acolo, apoi îi vom aduce pe refugiați aici, la nevoie mai pregătim un cămin studențesc pentru ei. În ritmul acesta vom avea peste 500 de oameni cazați în Campusul <Al. I. Cuza>. Ne străduim să le asigurăm toate condițiile, să le mai alinăm suferința”, a declarat prof. univ. dr. ing. Puiu Lucian Georgescu, Rectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați.

„Mulțumim comunității pentru mobilizarea exemplară de care a dat dovadă, voluntarilor studenți, colegilor și administrației Universității. Sunt studenți de la toate facultățile, de toate naționalitățile care stau aici 24 de ore din 24. Le mulțumesc, ei sunt cu adevărat cei care ne ajută să facem față acestei situații”, a precizat dr. Alexandru Nechifor, Prorectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați.

„Noi am transmis celor de la Guvern situația de aici, am vorbit cu Ministrul Educației, vom avea o comunicare directă cu Isaccea. Vom încerca să îi aducem pe cei din vamă la Galați, pentru că acolo nu sunt condiții de cazare. Din fericire, este o solidaritate maximă din partea gălățenilor, este un flux continuu  aici, le mulțumim și pe această cale”, a explicat prof. univ. dr. ing. Puiu Lucian Gerogescu, Rectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați.

Mulți studenți ai U.D.J.G. din Ucraina sau Republica Moldova asigură traducerea și mediază comunicarea atat în campus cât și în punctele de trecere a fruntierei la Isaccea și Giurgiulești. Iar refugiații mulțumesc din toată inima pentru lecția de solidaritate.

Pentru cei care doresc să facă donații în bani, Asociația pentru Instruire în Situații de Ugență, care participă alături de studenți la acțiunea din Campusul „Al. I. Cuza”, pune la dispoziție și un cont: RO48BRDE180SV26426761800 la BRD Galați, cu mențiunea HelpUcraina. Fondurile vor fi direcționate exclusiv către refugiați.

Un ordin care permite înscrierea în învăţământul românesc a tuturor copiilor şi tinerilor refugiaţi din Ucraina care doresc acest lucru, a intrat în vigoare zilele acestea, potrivit declarațiilor  ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

Documentul face referire la şcolarizarea refugiaţilor din Ucraina - cetăţeni ucraineni sau nu - pe teritoriul României, dacă doresc acest lucru.   Reglementările naţionale şi internaţionale prevăd că, pentru refugiaţi, va fi acordată cea mai favorabilă formă a accesului la educaţie. Copiii de ciclul primar au aceleaşi drepturi ca cetăţenii români, iar pentru celelalte forme de învăţământ se oferă cea mai bună soluţie.

„Prin derogare, pentru cetăţenii ucraineni şi pentru refugiaţii din Ucraina, ordinul prevede că se pot înscrie în orice moment”, a transmis ministrul.

Acesta a precizat că, având în vedere că sunt multe situaţii ale unor tineri care doresc să se înscrie în învăţământul universitar, dar nu au documente justificative, universităţile îi pot înscrie pe baza unei evaluări a cunoştinţelor şi echivalarea acestora, cu condiţia ca diplomele obţinute în Ucraina să fi aduse până la finalizarea studiilor.  Pentru cetăţenii ucraineni, în anii 2021 – 2022, 2022 – 2023 finanţarea va fi de la bugetul de stat, dar nu şi pentru refugiaţii de alte naţionalităţi.  Cei mai mulţii copii din Ucraina sunt minori – circa 18.000 potrivit ultimelor date oficiale, astfel că s-a căutat soluţii pentru aceştia.