UDMR a lansat joi o campanie de şcolarizare pentru a promova alegerea învăţământului în limba maghiară, care se adresează familiilor având copii de 6-7 ani, care vor începe clasa pregătitoare în toamnă, scrie hirado.hu. Campania „Toţi maghiarii contează” a fost prezentată joi, la Cluj-Napoca, de către Tivadar Magyari, vicepresedintele executiv pentru învăţământ al UDMR, şi Ödön Szabó, politician specialist în învăţământ şi vicepreşedintele comisiei pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor.
Tivadar Magyari a spus că 14-16% din familii trebuie să fie convinse că merită să-şi înscrie copilul la o şcoală de limba maghiară.
Printre argumente, el a menţionat că e mai uşor să înveţi în limba maternă, că doar aşa se completează abilităţile lingvistice cu ataşamentul faţă de tradiţii şi cultură. El a mai spus că învăţarea limbii maghiare nu mai constituie un dezavantaj în România.
Fundaţia pentru Şcoală, cu sprijinul statului ungar, oferă masă gratuită şi asistenţă pedagogică după ore pentru 2.500 de elevi din ciclul primar. Magyari a spus că numărul nu este mare în comparaţie cu cifra de 51.000 de elevi din ciclul primar care învaţă în limba maghiară în România, dar este totuşi important, pentru că în unele locuri aceasta face mai atractivă şcoala maghiară. Ödön Szabó a completat spunând că aproximativ 8-10% din copiii crescuţi în familii maghiare sau parţial maghiare învaţă în şcoli cu predare în limba română, fie pentru că ar ajunge mai greu la şcoala în limba maghiară, fie că provin dintr-o familie cu identitate mixtă, iar părinţii nu optează pentru şcoala maghiară. În opinia lui, în ultimii ani au avut loc investiţii în învăţământul maghiar care ofera condiţii peste nivelul mediu naţional.
Ministrul Educaţiei a vorbit pentru prima dată despre o posibilă înlocuire a Evaluării Naţionale de la finalul clasei a VIII-a. Sorin Cîmpeanu a explicat într-un interviu la dcnews.ro că, în opinia sa, „abordarea corectă” ar fi o testare obligatorie, ca în „sistemul austriac”, dar ale cărei rezultate sunt opţionale pentru părinţi: „Părinţii iau la cunoştinţă despre rezultatul acestor evaluări, dar nu au niciun fel de obligaţie să respecte”, a explicat oficialul.
Evaluarea Naţională de la finalul clasei a VIII-a la care participă toţi absolvenţii de gimnaziu, este un examen naţional care reprezintă modalitatea de evaluare sumativă a competenţelor dobândite pe parcursul învăţământului gimnazial. Media generală obţinută la Evaluarea Naţională constituie unul dintre criteriile principale pentru admiterea în învăţământul liceal de stat. Evaluarea Naţională a fost introdusă în 2010. "Să ştiţi că, în sistemul austriac spre exemplu, la finalul clasei a VIII-a există o testare a competenţelor şi aptitudinilor fiecărui absolvent. Testarea este obligatorie. Are componentă de orientare şcolară şi componentă psihopedagogică. Se face serios. Testarea este obligatorie, rezultatele nu sunt obligatorii. Părinţii iau la cunoştinţă despre rezultatul acestor evaluări, dar nu au niciun fel de obligaţie să respecte…" a spus Sorin Câmpeanu.
U.A.P. Filiala Galaţi a deschis luni 31 ianuarie 2022, ora 16:00, la Galeria de Arta "Nicolae Mantu" Galaţi, expoziţia „ATELIER”. Expoziţia reprezintă un parteneriat între Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi şi Asociaţia „Uniunea Artiştilor Plastici din Galaţi”. Evenimentul constă în expunerea unui salon al studenţilor de la Facultatea de Arte din Galaţi, specializarea Pictură, cuprinzând următoarele etape: 31.01 - 04.02.2022 Tematica „Compoziţie şi obiect”; 07.02 - 11.02.2022 Tematica „Figura umană”; 14.02 - 18.02.2022 Tematica „Peisaj şi natură”. Vernisajele se vor desfăşura în fiecare luni, la ora 16:00, conform noului regulament în vigoare.
Ordinul comun cu regulile pentru şcoli va fi modificat pentru a adapta la noile condiţii şi situaţia din şcoli. Este vorba despre reducerea perioadei de carantină, stabilită acum la 5 zile pentru vaccinaţi şi nevaccinaţi.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat pentru Edupedu.ro că ordinul comun „trebuie adaptat la regula generală. Suntem deja în elaborare update împreună cu Ministerul Sănătăţii”.
Reacţia vine după ce secretarul de stat Raed Arafat a anunţat luni seara că măsura de carantină pentru contacţii direcţi devine pentru cinci zile, iar exceptate sunt persoanele care au trecut prin boală şi care au maxim 90 de zile de la terminarea perioadei de izolare. Deci, maxim 90 de zile de la terminarea perioadei de izolare, şi atunci ei nu se mai carantinează la contactul direct. În rest, persoanele care intră în contact direct, conform definţiei de caz, vor fi carantinaţi cinci zile, chiar dacă persoanele respective sunt vaccinate. Carantinarea a fost decisă, din 17 ianuarie 2022, pentru o perioada de 5 zile în cazul elevilor vaccinaţi sau care au trecut prin boală şi pentru 10 zile pentru cei nevaccinaţi. Numai că după cum observăm cu toţii, s-ar părea că nivelul infectărilor cu Covid 19 are un trend ascendent îngrijorător, aşa că în unele localităţi, deja elevii au trecut la şcoala online.
Organizaţia Mondială a Sanătăţii (OMS) consideră că este puţin probabil că pandemia de COVID-19 să se încheie anul acesta. "Cred că va fi foarte prematur şi nerealist să credem că vom termina cu acest virus până la sfârşitul anului", a declarat Michael Ryan, directorul Programului pentru urgenţe sanitare al OMS, în cadrul unei conferinţe de presă. "Ceea ce putem termina, dacă suntem deştepţi, sunt spitalizările şi decesele şi tragedia asociate acestei pandemii", a adaugat Michael Ryan. În prezent, OMS se concentrează pe menţinerea transmisiei la un nivel cât mai redus posibil şi vaccinării unui număr tot mai mare de persoane. Situaţia privind administrarea dozelor de vaccin s-a îmbunătăţit faţă de acum 10 săptămâni, a spus Ryan, deşi au existat "provocări uriaşe" în distribuirea lor, iar numărul cazurilor este încă în creştere. "Dacă vaccinurile încep să aibă impact nu numai asupra deceselor şi spitalizărilor, şi vor avea un impact semnificativ asupra dinamicii transmisiei şi riscului transmisiei, atunci cred că ne vom îndrepta rapid spre controlul acestei pandemii", a afirmat oficialul OMS. Mai rămâne să vedem dacă vaccinurile astea au vreun efect şi pe la noi, unde cu toate că spun unii că suntem pe nu ştiu ce loc în Europa, s-ar părea că iar ne mint, nu de alta dar deşi înscrişi pe listele lor, nu ne cheamă nimeni la vaccin, indiferent de vârstă, boală sau cunoştinţe.
"Haplea - banda desenată interbelică" revine cu cea de-a doua ediţie la Muzeul Municipiului Bucureşti, urmând să fie vernisată joi, la Casa Filipescu-Cesianu. Exponatele fac parte din colecţia lui Andrei Szasz, informează un comunicat de presă al muzeului, transmis marţi AGERPRES. "Haplea este numele unui personaj fictiv de benzi desenate şi desen animat intrat în vorbirea populară sau colocvială şi este definit de Dicţionarul Explicativ ca un om nătărău, prostanac, neghiob, dar şi lacom la mâncare, iar termenul provine din limba bulgară (hapljo). Nae Batzaria şi Marin Iorda creează în 1927 primul desen animat din istoria cinematografiei româneşti, lung de 300 metri, cu numele Haplea. Ca personaje apar Haplea, Coana Frosa - soţia lui, Haplina şi Haplişor - cei doi copii ai lor şi căţelul Zdup", a precizat Andrei Szasz, citat în comunicat. "Acest personaj manifestă toate calităţile altor personaje celebre pentru umorul şi vorbirea populară precum: Păcală, Tândală, Bulă, Sucă al lui Nea Marin sau Mitică al lui Ion Luca Caragiale. Povestiri în versuri cu Haplea apar, în 'Dimineaţa copiilor' şi 'Universul Copiilor", cu diverse reeditări de-a lungul timpului", a mentionat Andrei Szasz. Expoziţia face parte din seria "Maeştri ai benzii desenate româneşti", proiect lansat în 2019, avându-l drept curator pe Mihai I. Grăjdeanu, şi va fi deschisa până pe 30 aprilie.
“Ministerul Educaţiei anticipează situaţia în care oraşe foarte mari, cu un număr foarte mare de şcoli, ar putea ajunge în scenariul roşu, care nu le-ar mai permite elevilor din clase terminale să meargă la şcoală pentru a se pregăti pentru examenele naţionale”, a spus duminică seara ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, la Antena 3. El a legat situaţia oraşelor mari de propunerea ca elevii din clasele a 8-a şi a 12-a să meargă la şcoală şi în scenariul roşu, propunere care a determinat Consiliul Naţional al Elevilor să spună la rândul lui că elevii vizaţi ar trebui să poată alege forma de învăţare, la şcoală sau la distanţă. Ministrul Cîmpeanu a spus că propunerea este doar o “idee” care va fi supusă consultărilor cu elevii, profesorii şi părinţii. “Elevii sunt convins că îşi doresc exact acelaşi lucru: să poată fi pregătiţi pentru a avea o rată de promovare cât mai bună la examenele naţionale. Această propunere este la stadiu de idee şi va face obiectul consultărilor cu elevii, cu părinţii şi cu profesorii. Important este că Ministerul Educaţiei anticipează situaţia în care oraşe foarte mari, cu un număr foarte mare de şcoli, ar putea ajunge în scenariul roşu, care nu le-ar mai permite elevilor din clasele terminale să meargă la şcoală pentru a se pregăti pentru examenele naţionale. Este normal să avem această analiză amănunţită şi responsabilă”, a mai spus ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu. Mai rămâne de văzut, până la urmă, ce vor spune părinţii.
Error: No articles to display