Brandusa Grigorita

Ministerul Dezvoltării a achitat încă o tranșă în valoare de peste  13 milioane de lei pentru investiţii. Banii vor fi folosiți de comunitățile locale pentru consolidarea seismică a unor clădiri, pentru transportul verde și pentru construirea de creșe.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a anunţat, joi, că a virat suma de 13.434.889,27 de lei, în vederea decontării facturilor pentru 60 de obiective de investiţii realizate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Sumele au fost decontate pentru lucrări efectuate la proiecte aflate în implementare în cadrul componentelor C5 – Valul Renovării, C10 – Fondul Local şi C 15 – Educaţie, pentru consolidarea seismică şi renovarea energetică a unor clădiri rezidenţiale multifamiliale şi a unor clădiri publice, reabilitarea unor clădiri publice, asigurarea infrastructurii pentru transportul verde, precum şi pentru construirea unor creşe, precizează comunicatul de presă al MDLPA.

Până în prezent, MDLPA a decontat facturi în valoare de 211.779.363,58 de lei, pentru 2.333 de obiective realizate prin PNRR.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că Poliția Româna va cumpăra cu fonduri europene elicoptere, autospeciale, motociclete și echipamente de comunicaţii prin satelit.

Ciolacu a spus că se doreşte creşterea gradului de siguranţă pe şosele printr-un concept integrat, arătând că Poliţia Română va spori monitorizarea şi gestionarea traficului rutier folosind noi echipamente de comunicaţii prin satelit şi alte tehnologii.

„Vrem să creştem gradul de siguranţă pe şosele printr-un concept integrat, realizat mai ales pe banii europeni. Este pentru prima oară când există această abordare în România. Poliţia Română va spori monitorizarea şi gestionarea traficului rutier folosind noi echipamente de comunicaţii prin satelit şi alte tehnologii. Suntem încă, din păcate, pe unul dintre primele locuri în Europa la numărul victimelor din accidente rutiere şi de aceea consider că acest proiect este efectiv vital”, a declarat Marcel Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat că Guvernul a aprobat, la propunerea ministerului, în şedinţa de joi, Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „HeliPol”.

Prin acest proiect, Ministerul Afacerilor Interne va achiziţiona unităţi de suport şi coordonare aeriană, autospeciale şi motociclete de intervenţie şi va dezvolta infrastructura de comunicaţii şi cercetare. Principalele obiective ale proiectului sunt achiziţia a trei elicoptere medii, cu autonomie de zbor de 120 de minute, şi a unui elicopter greu, cu capacitate de zbor de 240 minute.

De asemenea, vor fi achiziţionate echipamente opto-electronice de tip FLIR (Forward Looking InfraRed), 200 de autospeciale pentru poliţia rutieră, 75 de motociclete, 800 de etilometre, 200 de teste care depistează substanţele psiho-active, sisteme de comunicaţii mobile şi sisteme de cercetare la faţa locului.

Principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave sunt: indisciplina pietonală, cu o pondere de aproximativ 21% din total, urmată îndeaproape de viteza excesivă (aproximativ 19%) şi neacordarea priorităţii de trecere (aproximativ 17%).

Ministerul Sănătății a lansat licitația pentru achiziția de soluții complete de telemedicină pentru dotarea a 131 de Unități de Primire Urgențe/Compartimente Primire Urgențe din spitale județene, municipale și orășenești. De asemenea, în cadrul proiectului vor fi dotate centrele de telemedicină. Proiectul este finanțat de Banca Mondială.

„Telemedicina în sistemul de urgență va contribui la accesul mai ușor la îngrijirea medicală, reducerea barierelor geografice și la oferirea consultațiilor rapide în situații de urgență. Prin intermediul tehnologiei, medicii pot evalua simptomele pacienților, pot oferi sfaturi și instrucțiuni pentru primul ajutor și pot decide imediat conduita medicală pentru pacienți, până la sosirea acestora la spital. Acest tip de telemedicină poate salva timp prețios în situații critice și poate fi deosebit de util în zone geografice în care accesul la asistență medicală este limitat”, a declarat Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

Investiția este de aproximativ 40 de milioane de lei.

„Proiectul se ridică la cca. 40 de milioane de lei. Soluțiile digitale sunt compuse din echipamente hardware și software IT, comunicații de date în vederea asigurării infrastructurii necesare pentru comunicarea cu centrele regionale de telemedicină de urgență. De asemenea, o componentă importantă a proiectului este reprezentată de trainingul personalului medical din serviciile de urgență pentru utilizarea la capacitate maximă a soluției digitale. Alături de digitalizarea sistemului de medicină de urgență, în această săptămână se va lansa și apelul de proiecte pentru realizarea sistemului de telemedicină prin PNRR în valoare de 100 de milioane de euro” a explicat Alexandru Rogobete, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Detalii suplimentare despre proiect au fost publicate pe pagina de internet a Ministerului Sănătății la secțiunea Băncii Mondiale.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că a fost semnat contractul pentru finalizarea lucrărilor pe Tronsonul 1 al Drumului Expres Craiova - Piteşti. Documentul a fost semnat marți de reprezentanții CNAIR.

Valoarea contractului este de peste 439 milioane euro, fără TVA, din fonduri europene.

„CNAIR a semnat astăzi (marți, 8 august) contractul pentru finalizarea lucrărilor pe Tronsonului 1 al Drumului Expres Craiova - Piteşti! Valoarea contractului, finanţat din Fonduri Europene Nerambursabile, este de 439,29 milioane lei (fără TVA). Asocierea turco – română trebuie să finalizeze lucrările pe cei 17,7 km în 18 luni. Iar, conform contractului, lucrările vor avea o garanţie de 10 ani. La momentul rezilierii contractului anterior, stadiul lucrărilor era, în decembrie 2022, de 56,07%. În momentul finalizării, tot DEx 12 (Craiova-Piteşti) va avea o lungime de peste 121 de km”, a anunțat Sorin Grindeanu, pe Facebook.

 Ministrul Transporturilor a prezentat și evoluția lucrărilor de pe celelalte tronsoane ale drumului modern.

„Anul trecut a fost deschisă circulaţia pe Tronsonul 2 (39,85 km), între Robăneşti şi Valea Mare. În prezent, sunt în execuţie Tronsonul 3 (31,75 km)- între Valea Mare şi Coloneşti- şi Tronsonul 4 (31,82 km), Coloneşti- Oarja- Piteşti. Pe Tronsonul 3 progresul fizic a ajuns la 76% şi, deşi termenul contractual de finalizare este 2024, Antreprenorul şi-a asumat deschiderea obiectivului la sfârşitul anului 2023. Tronsonul 4 a ajuns la un stadiu fizic de 22%, iar deschiderea circulaţiei este programată pentru anul viitor (2024)”, a precizat Sorin Grindeanu.

Contractul cu compania italiană care a câștigat licitația inițială a fost reziliat în decembrie 2022 din cauza „ritmului defectuos de realizare a lucrărilor şi neîndeplinirea de către antreprenor a prevederilor contractuale”. În momentul abandonării lucrării stadiul lucrărilor era de 57,06%.

Angajații din instituțiile de cultură sunt în conflict cu Guvernul Ciolacu. Ei se declară nemulțumiți de proiectul privind reducerea cheltuielilor bugetare. Sindicaliștii din domeniu spun că măsurile anunțate vor afecta activitățile în teatre, biblioteci și muzee sau chiar vor duce la desfiinţarea culturii la nivel naţional.

Instituțiile de cultură vor fi obligate să funcţioneze cu un număr insuficient de angajaţi deoarece nu se mai pot face angajări și, astfel, frecvenţa evenimentelor culturale se va diminua. De asemenea, comasarea instituţiilor cu mai puţin de 50 de angajaţi va duce la desfiinţarea culturii la nivel naţional, spune Federaţia Sindicatelor din Instituţii de Cultură. Organizația i-a transmis o scrisoare deschisă premierului Marcel Ciolacu prin care atrage atenţia asupra unor pericole care pândesc instituţiile de cultură prin adoptarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare. 

„Având în vedere situaţia de incertitudine, creată în instituţiile de cultură, odată cu OUG 34/2023 privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative apărută sub formă de proiect la 2.08.2023, având în vedere dreptul, garantat constituţional, la cultură, vă supunem atenţiei pericolele sesizate de semnatari (preşedinţi de organizaţii sindicale membre ale Federaţiei Sindicatelor din Instituţii de Cultură) care reclamă îngrijorarea faţă de imposibilitatea desfăşurării activităţii specifice în Instituţiile publice de cultură (spectacole şi concerte, teatre, biblioteci, muzee, etc.) începând cu toamna anului 2023”, scrie în document.

Sindicaliștii mai vorbesc despre sporul de condiţii vătămătoare sau periculoase, despre alocaţia de hrană și despre bugetele acordate instituțiilor de cultură.

Federaţia Sindicatelor din Instituţii de Cultură mai susține că, prin comasarea instituţiilor de cultură cu mai puţin de 50 de angajaţi, cultura la nivel naţional este în mare pericol.

„Comasarea instituţiilor de cultură va afecta identitatea artistică, actul cultural, diversitatea multiculturală naţională, schimbul de experienţă artistică, păstrarea, gestionarea şi valorificarea memoriei documentare şi patrimoniului cultural naţional al ţării, în schimb va uşura controlul politicului asupra culturii prin intermediul managerilor impuşi prin concursuri «aranjate» şi manipularea fondurilor către clientela politică”, au precizat sindicaliștii.

Aceștia îi cer premierului Ciolacu să renunțe la măsurile menționate.

Gabriela Firea a anunțat că va fi candidatul PSD la alegerile pentru funcția de primar general al Capitalei. Fostul ministru al Familiei a dezvăluit faptul că are sprijinul liderului PSD pentru a se înscrie în cursa electorală.

Gabriela Firea susține că Marcel Ciolacu i-a transmis că ea rămâne candidatul PSD la Primăria București în ciuda scandalului legate de azilele groazei din Voluntari.

„Domnul președinte mi-a spus că eu sunt candidatul, că nu vede o altă persoană din cadrul PSD București. Domnul președinte mi-a spus foarte clar că are informații, ca prim-ministru știe că sunt nevinovată, că vina mea a fost că am avut încredere în oameni. Vina mea este faptul că o consiliera a avut legătură cu acea persoană implicată în cămine, nu eu direct, nici consiliera mea direct. Știe că sunt nevinovată și că în momentul acesta este dificil, dar că din punctul domniei sale de vedere, rămân candidatul PSD la Primăria Capitalei”, a declarat Gabriela Firea.

Potrivit lui Firea, discuția cu Ciolacu a avut loc în ziua în care a demisionat din fruntea Ministerului Familiei. Ea recunoaște că decizia privind candidatura poate fi schimbată dacă sondajele de opinie arată că un alt candidat PSD are șanse mai mari de a câștiga cursa electorală. Un alt candidat din partea PSD ar putea fi Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 al Capitalei.

Parlamentul se va întruni în sesiune extraordinară pentru modificarea legii pensiilor speciale. Primul demers a fost făcut de președintele Senatului, Nicolae Ciucă. El a convocat conducerea Senatului pentru a stabili pașii de urmat.

Biroul Permanent al Senatului se va întruni marți, așa cum a anunțat Ciucă.

„Voi convoca Biroul Permanent al Senatului pentru a stabili coordonatele unei sesiuni parlamentare extraordinare, în care vom reexamina această lege și o vom modifica astfel încât să respecte decizia Curții Constituționale”, a anunțat Nicolae Ciucă.

Anunțul a fost făcut la puțin timp după publicarea motivelor de neconstituționalitate descoperite de judecătorii Curții Constituționale a României.

„Legea pensiilor speciale trebuie modificată cât mai repede, pentru ca întreg textul actului normativ să se încadreze în limitele constituționale”, a adăugat Ciucă.

Modificarea legii trebuie făcută în regim de urgență deoarece actul normativ reprezintă o obligație asumată de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. În caz contrar, România ar putea pierde sume uriașe de bani.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a declarat cu privire la reducerea cheltuielilor bugetare din minister, că speră să găsească o variantă care să nu afecteze instituţia şi domeniul culturii.

„Sper să găsesc o variantă care să nu afecteze ministerul şi domeniul culturii. (...) Posturi sunt neocupate, însă cultura este un domeniu specific pentru că dacă sunt, de exemplu, posturi libere într-o orchestră şi acelea se taie, prin tăiere orchestra ar putea să nu mai funcţioneze, aşadar nu se poate pune un şablon de la administraţie, de exemplu, pe domeniul culturii, dar lucrul acesta îl discut punctual la minister", a declarat Raluca Turcan.

Despre decizia CCR în cazul legii privind pensiile speciale, Raluca Turca a afirmat: „Prefer să nu mă pronunţ pe acest subiect, pentru că din păcate am intrat într-o cursă contracronometru şi este greu de anticipat ce măsuri se mai pot lua acum”.

Ministrul Dezvoltării, Adrian Veştea, susține că nu va fi suficient timp, în actualul mandat, pentru o reformă administrativ-teritorială a României, dar a afirmat că „nu există o deschidere din partea comunităţilor de a face referendumuri pentru a comasa anumite localităţi”.

”Nu va fi timp tocmai datorită faptului că vorbim de o reformă care trebuie să aibă legislaţia necesară pentru a putea fi implementată. În prezent, vedem că avem referendumuri doar pentru a te dezlipi de o entitate existentă. Nu există o deschidere din partea comunităţilor de a face referendumuri pentru a comasa anumite localităţi. Există frica ca anumite zone sau anumite localităţi să fie neglijate din punct de vedere al proiectelor care ar trebui implementate şi, din acest motiv, cetăţenii sunt destul de rezervaţi”, a pecizat Adrian Veştea, potrivit News.ro.

Întrebat cum ar trebui să arate împărţirea administrativ-teritorială, dacă ar trebui să existe 7 regiuni, Veştea a explicat că şi dacă ar fi mai multe regiuni tot ar fi o reformă importantă.

”Trebuie să fim realişti, a rămâne 7 regiuni în România cred că este o situaţie care va fi destul de greu de gestionat. Dar, dacă am înjumătăţi sau am împărţi la 3 numărul judeţelor de astăzi, totuşi ar fi o reformă destul de importantă. Cred că nu ar trebui să fim atât de radicali, dar este necesar să avem o reformă administrativă”, a mai adăugat Adrian Veştea.

Aproximativ 2,5 milioane de carduri „Sprijin pentru România” vor fi alimentate cu o nouă tranșă de 250 de lei până la data de 15 august, a anunțat Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, pe pagina sa de Facebook.

„Pentru prima dată, acordarea sumei de 250 lei pe cardurile de alimente, atât de necesară persoanelor cu venituri mici, vine în contextul în care prețul produselor de bază scade, în medie, cu 25%. Astfel, măsurile agregate de susținere a puterii de cumpărare a persoanelor vulnerabile conduc la un rezultat pozitiv în contextul în care oamenii vor avea la dispoziție aceleași produse, dar la un preț mai mic”, a scris ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, pe Facebook.

Aproximativ 2,5 milioane carduri „Sprijin pentru România” vor fi alimentate cu o nouă tranșă de 250 de lei până la data de 15 august, astfel încât beneficiarii acestora să poată folosi acest ajutor cât mai repede.

„Programul «Sprijin pentru România» funcționează deja de mai bine de un an, timp în care în jur de 2,5 milioane de români aflați în situații dificile au primit ajutor pentru a-și cumpăra alimente și mese calde. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene asigură o nouă tranșă în valoare de aproximativ 625 milioane lei pentru alimentarea cardurilor sociale destinate persoanelor vulnerabile cu încă 250 lei”, a transmis Câciu.

De acest ajutor, acordat o dată la 2 luni, beneficiază aproximativ 2,5 milioane de persoane, conform listelor de beneficiari eligibili centralizate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

De la începutul programului și până în până în prezent, au fost virate către beneficiari alte 7 tranșe aferente ajutoarelor de 250 de lei.