Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, anunță că a fost semnat ordinul de începere a proiectării lărgirii la patru benzi a Drumului Național 79, la ieșirea din Oradea spre Nojorid, ca urmare a semnării contractului de proiectare și execuție. Până la sfârșitul lunii martie proiectul tehnic va fi gata.

„În aprilie ne propunem să obținem și avizele necesare. Pe baza unui audit de siguranță rutieră proiectul va trebui avizat de Compania Națională de Autostrăzi. Până la sfârșitul lunii aprilie ar urma să înceapă efectiv lucrările. Lărgirea se va face între aeroport și drumul spre Livada. La capetele acestui tronson se vor amenaja două girații. Sensul giratoriu de la aeroport va ajuta la intrarea și ieșirea din parcarea aeroportului și va ușura întoarcerea spre Oradea. Sensul giratoriu de la intersecția cu drumul spre Livada va conecta și centura la drumul național. Cele două proiecte sunt conexate”, a transmis președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan.

În paralel cu aceste lucrări se va introduce magistrala de gaz ce va alimenta rețelele de distribuție aflate în construcție în Nojorid, a transmis Bolojan.

„Proiectul va asigura fluidizarea traficului rutier și va reduce numărul de accidente. Mulțumesc proiectanților și echipei tehnice din Consiliul Județean Bihor pentru stadiul în care am ajuns și cu acest proiect. Fără parteneriatul cu CNAIR și Primăriile Oradea și Nojorid nu puteam promova proiectul. Tuturor celor care ne-au susținut, le mulțumesc și pe această cale”, a mai precizat șeful CJ.

O nouă investiție pe drumurile din nordul județului se apropie de finalizare. Este vorba de un drum de piatră dintre Buciumeni (Tecucelu Sec)și Țepu (DJ252G) care a fost modernizat de la zero, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

„Fostul drum de piatră dintre Buciumeni (Tecucelu Sec)și Țepu (DJ252G) a fost modernizat de la zero, iar zilele acestea, profitând și de vremea bună de afară, se toarnă cel de-al doilea strat de asfalt (stratul de uzură). Este o investiție extrem de importantă pentru mii de oameni din Țepu, Gohor, Munteni, Negrilești, Cerțești, Priponești și Ghidigeni, care nu mai trebuie să ocolească prin Tecuci pentru a ajunge în Adjud, și de aici la Bacău sau către Brașov prin Oituz.

Practic, acum au o nouă variantă pentru a ajunge la Adjud - una mai scurtă, modernă și sigură, care înseamnă mai puțini kilometri și mai puțin timp petrecut în trafic”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Primarul Nicușor Dan recunoaște că orașul București stă prost în ceea ce privește consolidarea clădirilor cu risc seismic. Suntem departe, susține edulul șef.

Declarația a fost făcută luni, în ziua în care s-au împlinit 47 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977. Primarul Capitalei a fost întrebat dacă orașul este pregătit pentru un cutremur mare.
„Sunt două componente, una de consolidare a clădirilor cu risc seismic, și aici suntem departe”, a răspuns Nicușor Dan.

El a mai spus că inițiativa de anul trecut a Ministerului Dezvoltării privind evaluarea preliminară a fost corectă.
„Noi sperăm ca până la finalul anului viitor să terminăm această evaluare preliminară și în funcție de ea să alocăm banii, în ordinea priorităților pe care le va stabili această evaluare, pentru expertize și după aceea pentru consolidare”, afirmă Nicușor Dan.

Primarul Capitalei mai suține că a obținut bani prin PNRR bani și că Ministerul Dezvoltării este dispus să continue programul național.

Deputatul PSD Mihai Fifor susține că investițiile au depășit 100 de miliarde lei după învestirea premierului Ciolacu. Cheltuielile cu investițiile înseamnă „plus” pentru cetățeni și pentru economie, este concluzia parlamentarului social democrat.

„Sunt trei recorduri „rotunde”, înregistrate după învestirea premierului Ciolacu, care vizează nivelul de trai din România. Investițiile au depășit 100 de miliarde lei. Salariul mediu a trecut de 1.000 de euro, cum ne-am angajat în programul de guvernare. Pensia medie pentru limită de vârstă a depășit de 500 de euro”, anunță Fifor pe Facebook.

Potrivit deputatului PSD, cele trei cifre sunt strâns legate între ele și arată cum poate un guvern să crească veniturilor românilor prin stimulare economică.

„Creșterea investițiilor implică o cerere mai mare pentru forța de muncă, care determină firmele să crească salariile pentru a-și păstra angajații și/sau pentru a atrage alții noi. Iar, dacă salariile cresc, atunci cresc și contribuțiile la bugetul de pensii! Deci, plus la investiții înseamnă plus la pensii și salarii! Asta e diferența dintre PSD și alte partide care nu înțeleg că o cheltuială nu este mereu un „minus”, ca în contabilitate. Concluzia e simplă: cheltuielile cu investițiile înseamnă „plus” pentru cetățeni și pentru economie”, a precizat Mihai Fifor.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, susține că Europa are probleme serioase din cauza traficului de droguri. „Trebuie să luăm măsuri de urgență”, declară ministrul liberal.

Declarația a fost făcută înaintea Consiliului Justiție și Afaceri Interne JAI:
„Vom discuta despre lupta împotriva traficului de droguri. Și cred că acesta este un subiect foarte important. Europa are o problemă serioasă cu traficul de droguri. Și cred că trebuie să luăm măsuri de urgență, soluții viguroase și să ne întărim cooperarea. Trebuie să încurajăm polițiile noastre naționale să împărtășească mai multe informații despre asta. Și cred că toate statele membre ale UE ar trebui să aloce mai multe forțe, mai mulți polițiști în lupta împotriva traficului de droguri. Devine, așa cum am spus, una dintre principalele vulnerabilități ale Uniunii Europene”, a declarat ministrul Cătălin Predoiu.

El a reamintit că și România a luat în serios pericolul pe care l-a analizat în cadrul Consiliului. Suprem de Apărare a Țării.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, anunță că se lucrează la dosarul pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a castelelor Peleș și Pelișor.

Ministrul Culturii a discutat cu reprezentanții Casei Regale și cu cei ai Institutului Național al Patrimoniului.

„Am avut o primă discuție la sediul Ministerului Culturii cu reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului, ai Muzeului Național Peleș și ai Asociației Casa Majestății Sale - Casa Regală cu care am stabilit un grup de lucru pentru îndeplinirea cerințelor procedurale pentru înscrierea în Lista Indicativă a României pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, de la identificarea capacității de gestionare și management, până la definirea exactă a perimetrelor, la îndeplinirea condițiilor de autenticitate și integritate și a criteriilor privind valoarea universală excepțională”, a transmis, în februarie, Raluca Turcan.

Ministrul Culturii a explicat de ce au fost alese cele două castele pentru a fi propuse UNESCO.

„Castelele Peleș și Pelișor nu sunt doar monumente istorice, autentice, excepționale, ci și destinații vii care reflectă identitatea națională contemporană. Ele funcționează ca muzee, aducând în prim-plan istoria și cultura într-o manieră interactivă și accesibilă. De asemenea, Reședințele regale din Sinaia impresionează prin frumusețea și semnificația arhitecturală, reprezentând un punct de referință pentru Europa de Est. Valoarea lor excepțională merită să fie recunoscută de UNESCO prin includerea în Lista Patrimoniului Mondial. Le mulțumesc reprezentanților instituțiilor participante la discuții cu care vom avea un dialog activ în următoarea perioadă. Vom iniția colaborări și cu alte instituții cu atribuții directe sau indirecte asupra Domeniului Regal de la Sinaia în vederea asigurării standardelor de calitate necesare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO”, a precizat ministrul Culturii.

Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului se pregătește să lanseze o nouă ediție a programului Femeia Antreprenor. Procedura de implementare se află în consultare publică.

„De mărțișor, MEAT aduce vești bune despre „Femeia Antreprenor”! Mai exact, instituția noastră pregătește o nouă ediție a programului care încurajează doamnele să își creeze propriile destine în lumea afacerilor, prin acordarea de finanțări nerambursabile, de la bugetul de stat. Primul pas a fost îndeplinit: procedura de implementare a schemei de ajutor de minimis se află în consultare publică”, a anunțat ministerul.

Vor fi oferite granturi în valoare maximă de 200.000 lei/IMM, iar suma poate acoperi cel mult 95% din valoarea cheltuielilor eligibile din cadrul proiectelor ce urmează a fi depuse de către doamnele antreprenor.

Finanțarea se referă, printre altele, la achiziționarea de echipamente tehnologice, fiind asimilate, în acest caz, și activele corporale pentru spații de joacă, săli de sport, fitness și altele, precum și echipamentele pentru economisirea energiei și utilizarea resurselor regenerabile. Pot fi realizate investiții și în spații de lucru, mijloace de transport, mobilier și aparatură, site-uri web și promovare, inclusiv investiții pentru cursuri de dezvoltare antreprenorială.

„Mai mult, ediția din acest an a programului Femeia Antreprenor aduce noutăți: actualizarea criteriilor privind evaluarea cererilor de finanțare. Proiectele câștigătoare vor fi selectate în funcție de punctajul obținut, în ordine descrescătoare, pe baza grilei stabilite prin procedură. Măsura devine, astfel, complementară Start-Up Nation, program cu tradiție, care se axează pe susținerea companiilor aflate la început de drum.”, a transmis MEAT.

Pentru anul 2024, MEAT estimează un număr de 1.000 de beneficiare, bugetul aprobat fiind de 200 milioane de lei.

Firmele din România au primit anul trecut aproximativ 2% din PIB sub formă de ajutoare de stat. Suma este de circa 29,5 miliarde de lei, a anunțat premierul Marcel Ciolacu

„Guvernul pe care îl conduc urmărește ca pe lângă reglementările eficiente pentru facilitarea afacerilor, să stimuleze investițiile și crearea de noi locuri de muncă prin scheme de ajutor de stat, garanții, granturi și alți stimuli economici. Progresul companiilor face ca economia țării să avanseze, iar statul să aibă resurse și să ducă mai multe fonduri în infrastructură, sănătate și educație”, a declarat Marcel Ciolacu.

Peste 90% din firmele care au beneficiat de aceste ajutoare sunt IMM-uri care au primit aproape 60% din suma totală plătită, respectiv aproximativ 16,50 miliarde lei. Aproximativ 80% din ajutoarele de stat sunt pentru firme cu capital local.

Cea mai mare pondere (36%) au avut-o, în 2023, ajutoarele de stat plătite în contextul crizei economice generate de pandemia Covid – 19 și cele ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei (prin programele guvernamentale IMM Invest, programul de credite cu garanții de stat, susținut de Eximbank). Ajutoarele pentru obiective orizontale (ex. protecția mediului, energie, cercetare-dezvoltare, inovare) au reprezentat 26%, iar cele pentru sectorul transporturilor - 17%. Din totalul de 29,5 miliarde lei, sumă plătită sub forma ajutorului de stat, conform informațiilor puse la dispoziție de furnizori, două treimi au fost acordate sub formă de granturi/subvenții și o treime sub formă de garanții.

Guvernul arată că în total, în anul 2023, au fost avizate 220 măsuri de sprijin, totalizând un buget de 44,53 miliarde de lei, din programe operaționale europene, PNRR (inclusiv RepowerEU) și fonduri naționale.

Moțiunea simplă care îl vizează pe ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, va fi dezbătută luni, 4 martie. Documentul este intitulat „Ministrul Boloș, inventatorul și păzitorul taxei pe boală trebuie să plece”.

Reprezentanții Parlamentului au anunțat că moțiunea împotriva ministrului Marcel Boloș va fi dezbătută pe 4 martie, de la ora 16.00. Ulterior, pe 5 martie parlamentarii vor fi chemați să voteze moțiunea simplă.

Documentul a fost întocmit de deputații USR și Forța Dreptei și a fost depus luni la Parlament.

„În conformitate cu articolului 12 din Constituție și a articolului 189 din regulamentul Camerei Deputaților vă anunț că deputații USR și deputații Forța Dreptei depun moțiunea simplă Ministrul Boloș, inventatorul și păzitorul taxei pe boală trebuie să plece”, a transmis deputatul USR Ionuț Moșteanu.

Moțiunea simplă reprezintă o modalitate prin care Parlamentul își poate exprima nemulțumirea cu privire la un anumit aspect care privește Executivul sau o anumită persoană din Guvern. Chiar dacă este aprobată, moțiunea simplă nu duce la pierderea funcției unui ministru.

Senatorul român Cristi Berea susține că România nu este pe ruta migranților și motivele celor care se opun aderării complete la Spațiul Schengen sunt de altă natură. Săptămâna trecută, reprezentantul USR a întrebat-o pe directoarea Europol, Catherine de Bolle, despre acest lucru și ea a confirmat că România nu este pe ruta migranților.

Aceasta este o nouă dovadă că motivele celor care se opun aderării complete a României la Spațiul Schengen sunt de altă natură, este concluzia senatorului Berea.

„Am întrebat-o pe doamna Catherine de Bolle, directorul Europol, care sunt principalele rute pe care le utilizează migranții pentru a pătrunde în Europa. Bănuiam răspunsul, dar întrebarea a fost mai mult adresată pentru parlamentarii din Austria. Așa cum mă așteptăm, a spus că există mai multe rute, printre care cea din Balcani, din Mediterana de Est și cea din sudul Europei. Avem încă o confirmare a faptului ca România nu este pe ruta migranților și motivele celor care se opun aderării complete a României la Spațiul Schengen sunt de altă natură”, a declarat senatorul Cristi Berea.

Reprezentantul USR a participat în această perioadă la a 14-a întâlnire a comisiilor pentru controlul Europol, la Gent, în Belgia.