Primăria municipiului Galați informează că a fost semnat contractul de lucrări pentru reabilitarea și eficientizarea energetică a clădirii în care funcționează Grădinița „Codruța” din cartierul Micro 19, după ce au fost atrase fonduri europene în acest scop.

Valoarea contractului de lucrări, în urma licitației publice, este de 903.617,70 lei fără TVA. Durata contractului este de 6 luni, fiind prevăzute 2 luni pentru proiectare și 4 luni pentru execuția lucrărilor. 

Principalele categorii de lucrări de intervenție sunt: izolarea termică a clădirii, înlocuirea tâmplăriei, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei, modernizarea instalației de iluminat, realizarea unui sistem de preluarea a apelor pluviale etc.

„Până la data de 20 mai 2022, candidaţii care întrunesc condiţiile şi criteriile prevăzute  de legislaţia în vigoare vor completa cererea-tip de înscriere la concursul de admitere, pe care o pot descărca de pe site-ul MAI, şi pe care o pot depune la unităţile MAI de recrutare din judeţul de domiciliu”, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Interne.

Potrivit MAI, evaluarea psihologică a candidaţilor se realizează de specialişti din cadrul unităţilor de recrutare, conform planificării întocmite de către structurile cu atribuţii de recrutare. Examinarea medicală a candidaţilor se realizează potrivit prevederilor OMAI  nr.105/2020 privind examinarea medicală a candidaţilor la concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne, precum şi la concursurile de încadrare în Ministerul Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare.   

Proba de evaluare a performanţei fizice se va susţine la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti, în perioada 1-6 iulie 2022, conform unei planificări care va fi adusă la cunoştinţă candidaţilor în timp util, prin postarea acesteia pe site-ul MAI la secţiunea Carieră/Instituţii de învăţământ/Formare profesională. În vederea susţinerii acestei probe, candidaţii vor avea asupra lor cartea de identitate/paşaportul.   Ulterior promovării probei de evaluare a performanţei fizice,  candidaţii MAI la instituţiile de învăţământ ale MApN şi Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” din Bucureşti se înscriu la instituţiile pentru care au optat şi pentru care au întocmit dosar de recrutare, prezentând documentele solicitate de organizatori şi continuă procedura de admitere conform graficelor/ calendarelor stabilite de acestea prin metodologiile/regulamentele proprii.   

Tematica şi bibliografia de concurs, etapele de înscriere a candidaţilor şi planificarea probelor de concurs se regăsesc pe site-ul oficial al fiecărei instituţii de învăţământ. Candidaţii au obligaţia de a urmări informaţiile cu privire la modul de organizare şi desfăşurare a concursurilor de admitere pe site-urile oficiale ale instituţiilor de învăţământ pentru care optează.   

Candidaţii se pot înscrie la mai multe instituţii de învăţământ MAI în funcţie de data stabilită pentru susţinerea probelor de cunoştinţe/ graficele de admitere, situaţie în care se întocmesc dosare distincte de recrutare.

„Persoanele interesate de o carieră de ofiţer în Ministerul Afacerilor Interne pot opta pentru cele 130 de locuri scoase la concurs în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” din Bucureşti, precum şi în cadrul a şapte instituţii de învăţământ superior ale Ministerului Apărării Naţionale: Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Bucureşti, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” Bucureşti, Institutul Medico-Militar – Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” Braşov şi Academia Navală „Mircea cel Bătrân” Co/nstanţa”, informează Ministerul Afacerilor Interne.

Printre specializările unităţilor de învăţământ ale MApN se numără: logistică, echipamente şi sisteme electronice militare, comunicaţii pentru apărare şi securitate, echipamente şi sisteme electronice militare, electronică-radioelectronică de aviaţie, medicină generală, management aeronautic, managementul traficului aerian- meteorologie, studii de securitate şi informaţii.  

Totodată, 65 de locuri alocate MAI au fost scoase la concurs în cadrul a cinci instituţii de învăţământ postliceal ale MApN:

Tinerii interesați pot opta pentru mai multe specializări, printre care: echipament de apărare chimică, bacteriologică, radiologică şi nucleară (CBRN), tehnică de informaţii, administrare sisteme/reţele de comunicaţii/informatică, operare şi mentenanţă echipamente informatice, administrare securitate sisteme/reţele de comunicaţii/informatică, electromecanică şi automatizare de bord aviaţie, comunicaţii navale şi observare semnalizare, motoare şi instalaţii electrice navale. 

Prin hotărârea Senatului Universitar au fost aprobate noile taxe de școlarizare propuse pentru anul universitar 2022-2023

La solicitarea Departamentului de Formare Continuă și Transfer Tehnologic, în baza avizului Consiliului de administrație, coroborat cu avizul pozitiv al Comisiei pentru baza materială, buget și finanțe din cadrul Senatului universitar, noile taxe de școlarizare sunt următoarele:

• Taxă înscriere program conversie profesională – 150 lei/candidat;
• Taxă școlarizare cursant program conversie profesională – 1000 lei/semestru;
• Examen finalizare studii (examen de diplomă) program conversie profesională – 400 lei;
• Taxă înscriere Program de formare continuă „Universitatea vârstei a 3-a”, U3A – 150 lei/candidat.

Potrivit informării DFCTT taxele de școlarizare aferente cursurilor de formare continuă, programelor postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă, cursurilor de inițiere/ perfecționare/ specializare/ calificare vor fi stabilite prin devizele financiare aprobate instituțional, luându-se în considerare dimensiunea grupei de studiu (numărul de cursanți), durata cursului (numărul de ore) și statul de funcții.

SuperTeach este singurul proiect educațional, la nivel național, calificat să pregătească profesori talentați în dezvoltarea și implementarea unei mentalități deschise în educație. Proiectul a luat ființă în 2017 când câțiva antreprenori membri ai Romanian Business Leaders au realizat că pentru a crește România, pentru a avea o economie performantă și o societate sănătoasă, trebuie să își adune forțele și să genereze o revoluție la nivelul educației românești. Acest lucru înseamnă schimbarea mentalității profesorilor din România, ei fiind cei care îi pot ajuta pe copii să își descopere vocația și să devină jucători activi în societate și în economie. De profesori depinde, într-o foarte mare măsură, modul în care va arăta România mâine.

În prezent, asociația SuperTeach (www.superteach.ro) dezvoltă comunități locale în 23 județe cu ajutorul celor 51 de facilitatori ai programului Mentalitate deschisă în educație (MDIE).

Asociația a atras în cei patru ani de activitate numeroși antreprenori, compa­nii autohtone și multinaționale, reprezentanți ai autorităților și peste 30.000 de profesori, parte a comunității SuperTeach, toți având același obiectiv: transformarea educației din România.

În paralel cu desfășurarea conferințelor, atelierelor și cursurilor pentru profesorii care se înscriu să participe la aceste activități, a fost lansată în octombrie 2021, în premieră națională, proiectul Școala SuperTeach.

Proiectul Școala SuperTeach presupune că, pe o perioadă de doi ani, în unitatea de învățământ constănțeană vor fi implementate instrumentele pentru schimbarea mentalității la toate nivelurile: vor fi realizate cursuri de mentalitate deschisă în educație cu conducerea școlii, cu profesorii, elevii, părinții și personalul non-­didactic.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES împlineşte la 27 martie 2022, 133 de ani de existenţă.

La 15/27 martie 1889 era înfiinţată, cu titulatura de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română - "Agence Telegraphique de Roumanie" - "Roumagence", prima agenţie de presă "românească, naţională şi autonomă", care de-a lungul timpului, a avut mai multe denumiri: Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română (1889-1917), Agenţia Telegrafică Română "Orient-Radio" - RADOR (1921-1949), Agenţia Română de Presă - AGERPRES (1949-1989), Agenţia Naţională de Presă ROMPRES (1990-2008) şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES (din 2008).

3888 de elevi, 620 de profesori, reprezentând un număr de 426 de echipe din România, Republica Moldova, dar și din alte două țări, s-au înscris la cea-a de-a VII-a a ediție a Boovie – Festival-concurs internațional de book-trailere, care se va desfășura la Focşani, în perioada 15 – 17 iulie, anunță pagina de Facebook a festivalului.

Anul acesta, înscrierile au început în ianuarie, și în total s-au înscris 426 de echipe ce au intrat în tragerea la sorți pentru una dintre cărțile dedicate fiecărei secțiuni.

 Din România, elevi din 38 de județe s-au înscris.

Festivalul-concurs a luat naştere în 2015, când, la Liceul Pedagogic “Spiru Haret”, profesorul Carmen Ion a decis să îi provoace pe elevi să citească şi să realizeze un trailer după cartea citită. An după an, numărul participanţilor a crescut exponenţial, de la circa 200 de elevi la primele ediţii la peste 2.000 de elevi în 2021, de la zece trailere, la 161 în ultima ediţie şi de la zece profesori, la peste 190 în anul 2021. Peste 6.000 de elevi şi profesori au participat la acest festival în cele şase ediţii, astfel că Boovie a devenit cel mai mare festival-concurs din România destinat elevilor.

Potrivit organizatorilor, Festivalul Boovie figurează în Lista competiţiilor pe discipline şcolare, sportive şi proiecte educative internaţionale şi naţionale în anul şcolar 2021-2022, cuprinsă în Ordinul Ministrului Educaţiei 3066/27.01.2022.

Din 1961, Ziua mondială a meteorologiei ("World Meteorological Day") este marcată la 23 martie, an de an. În data de 23 martie 1950 a intrat în vigoare Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care a transformat vechea Organizaţie Meteorologică Internaţională într-o organizaţie interguvernamentală, cunoscută sub numele de Organizaţia Meteorologică Mondială ("World Meteorological Organization - WMO), precizează site-ul organizaţiei, https://public.wmo.int.

De Ziua mondială a meteorologiei, Organizaţia Meteorologică Mondială propune spre dezbatere o temă de interes universal, pentru toate cele 187 de ţări şi cele şase teritorii membre ale WMO.

În acest an, Ziua mondială a meteorologiei se desfăşoară sub sloganul: "Avertizare timpurie şi acţiune timpurie" ("Early Warning and Early Action"). Vremea, clima şi apele extreme, învolburate, devin din ce în ce mai frecvente şi mai intense în multe părţi ale lumii, ca urmare a schimbărilor climatice. Tot mai mulţi oameni sunt expuşi mai mult decât oricând la multiple pericole asociate, ca urmare a creşterii populaţiei, a urbanizării şi a degradării mediului înconjurător. Prognozele despre starea vremii nu mai sunt suficiente. Prognozele bazate pe impactul fenomenelor naturale care informează populaţia despre cum va evolua vremea sunt vitale pentru a salva vieţi omeneşti şi mijloace de trai. Cu toate acestea, una din trei persoane nu este încă informată în mod adecvat de sistemele de avertizare timpurie. De aceea, o mai bună coordonare între serviciile meteorologice şi hidrologice naţionale, autorităţile de gestionare a dezastrelor şi agenţiile de dezvoltare este fundamentală pentru o mai bună prevenire, pregătire şi răspuns.

În jur de 400 de elevi și preșcolari ucraineni au fost înscriși cu statut de audient în sistemul de învățământ românesc, iar Ministerul Educației va colecta și va anunța săptămânal aceste date, potrivit unei informări publice.

Sunt elevi înscriși în toate județele țări, aproape, cei mai mulți în județele aflate la graniță: Maramureș, Suceava, Tulcea, spune secretarul de stat în învățământul preuniversitar, Sorin Ion.

“Avem undeva la 400 de copii elevi și preșcolari înscriși cu audienți până la data aceasta, dintre care peste 100 și restul de 280 elevi. Sunt câte 1 – 2 elevi în aproape toate județele. Vom colecta date despre numărul elevilor înscriși la nivel de județ și apoi dacă este nevoi, le colectăm la nivel de școală”, mai spune secretarul de stat în învățământul preuniversitar, Sorin Ion.

Părinții din Ucraina care vor să-și înscrie copiii la școlile și grădinițele din România trebuie să trimită sau să depună o cerere la inspectoratul școlar. Copiii au statul de audient până la echivalarea studiilor și susținerea eventualelor diferențe, și sunt trecuți în cataloage provizorii, potrivit ordonanței de urgență privind modificarea și completarea unor acte normative.

Totodată, profesorii vor primi ghiduri și informații despre sistemul de învățământ și programa din Ucraina

Mulți profesori cer ajutor pe grupuri de socializare, ca să îi integreze pe elevii ucraineni la ore. Unii copii știu puțină engleză, alții deloc.

“Noi am pregătit un set de informații pe care le vom trimite școlilor care se referă la odată despre sistemul de educație ucrainean cu sistemul de notare, curricula, planurile cadru mai ales pentru clasele terminale. Ele nu vor fi un real folos, dar e bine să înțeleagă profesorii sistemul din care vin acești elevi. Pe de altă parte, pregătim o listă cu resurse educaționale din Ucraina pentru că au niște platforme pe care le pot accesa copii și sunt situații în țară. Copiii pot face învățământ online în continuare cu unii profesori care au rămas în Ucraina”, subliniază secretarul de stat în învățământul preuniversitar, Sorin Ion.

Cele două seturi de informații ce au ajuns la inspectoratele școlare în această săptămână au venit de la Centrul Național de echivalare a diplomelor. Inspectoratele vor transmite informațiile mai departe școlilor.

Filosofia este domeniul universitar cu cea mai ridicată rată de abandon în România, aproape două treimi dintre studenții care se înscriu la facultățile de profil renunțând la aceste studii, potrivit unui nou raport publicat sub egida UEFISCDI, instituția care se ocupă de finanțarea învățământului superior și a cercetării. În “topul” domeniilor cu un număr mare de studenți care abandonează studiile se mai numără, potrivit raportului respectiv, studiile europene și de relații internaționale, studiile culturale, științele politice și geologia.

În toate aceste domenii, peste jumătate dintre studenți au abandonat studiile de licență în termen de cinci ani de la începerea lor.

La capătul opus, cea mai mică rată de abandon se înregistrează în domeniul Științe militare, informații și ordine publică (4,6%). Sub 30% rată de abandon e raportată și în domeniul artelor (23-29%), sănătate (programe scurte – 14-26%).

Datele sunt incluse în capitolul “Definirea și măsurarea fenomenului abandonului în universitățile publice românești” (“Defining and Measuring Dropout Phenomenon in Romanian Public Universities”). Acesta trece în revistă diversele măsurători practicate până acum și ajunge la concluzia că “nu există o abordare strategică a acestui fenomen în universitățile publice românești”, din cadrul raportului-cadru publicat recent, sub coordonarea unei echipe UEFISCDI, la editura Springer, cu titlul “Higher education in Romania: Overcoming Challenges and Embracing Opportunities”