Aeronava militară C-27J Spartan poate ateriza în condiții meteorologice dificile, însă nu atunci când la bord se află președintele României, a declarat joi ministrul Apărării, Radu Miruță, explicând motivele pentru care șeful statului, Nicușor Dan, a rămas blocat aproape 24 de ore în Franța din cauza condițiilor meteo.

Ministrul a precizat, într-o conferință de presă, că avionul nu a decolat marți seara de la București spre Paris deoarece prognoza meteo indica valori sub limitele de siguranță admise pentru acest tip de aeronavă, în special în cazul unui zbor prezidențial.
Potrivit lui Miruță, aeronava Spartan nu poate ateriza dacă plafonul de nori este sub 60 de metri și vizibilitatea scade sub 600 de metri. Deși avionul este configurat pentru misiuni militare și poate opera în condiții mai dificile decât cele civile, aceste proceduri nu se aplică atunci când la bord se află președintele României.

„Este un aparat de zbor militar care poate ateriza în condiții meteo mai proaste decât cele de minimă siguranță, dar nu se întâmplă acest lucru cu președintele la bord”, a subliniat ministrul Apărării.
Radu Miruță a explicat și motivul pentru care aeronava nu a putut decola miercuri dimineața din Paris. Deși avionul era pregătit și nu avea nicio problemă tehnică, condițiile de pe aeroport – ninsorile abundente, necesitatea degivrării și capacitatea limitată de curățare a pistei – nu au permis rulajul și decolarea.

Ministrul a mai arătat că avionul Spartan nu dispune de dotări care să permită aterizarea la plafon zero și vizibilitate zero, așa cum este cazul unor aeronave comerciale sau specializate. „Avionul Spartan nu are aceste caracteristici tehnice”, a spus Miruță.
În acest context, ministrul Apărării a afirmat că este necesar ca Administrația Prezidențială să dispună de o aeronavă adecvată pentru astfel de situații. El a precizat că premierul și ministrul Finanțelor vor analiza, în perioada următoare, disponibilitatea bugetară pentru achiziția unui avion destinat transportului prezidențial.

Aeronava C-27J Spartan care l-a adus în țară pe președintele Nicușor Dan a decolat miercuri în jurul orei 16.00 de la Paris și a aterizat la București în jurul orei 20.00, după ce delegația prezidențială a fost blocată aproape 24 de ore în Franța din cauza condițiilor meteo nefavorabile.

Guvernul nu a tăiat alocațiile lunare de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, potrivit Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), care a calificat drept false informațiile apărute recent în spațiul public.

Potrivit instituției, ordonanța „trenuleț” nu modifică dreptul prevăzut la art. 58 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, care reglementează acordarea acestei alocații. Beneficiul se menține și se aplică în continuare.

Confuzia ar fi apărut din cauza interpretării eronate a articolului XXXVIII din ordonanță, care prevede neaplicarea, în anul 2026, a art. 58 indice 2 din Legea 448/2006. ANPDPD subliniază că acest articol nu se referă la alocațiile de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, reglementate separat.

„Prin ordonanța «trenuleț» nu este adusă nicio atingere acestui drept. Alocația lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA se acordă în continuare”, a precizat instituția.
Reprezentanții ANPDPD au afirmat că rămân deschiși pentru clarificarea oricăror îngrijorări generate de această confuzie, care a dus la răspândirea unei știri false.

Ședința Curții Constituționale a României (CCR) în care este analizată legea privind pensiile magistraților s-a încheiat luni cu o nouă amânare. Următoarea ședință a fost programată pentru data de 16 ianuarie.

La ședința de luni au fost prezenți doar cinci dintre cei nouă judecători ai CCR. Actul normativ aflat în analiză vizează modificări substanțiale ale pensiilor de serviciu ale magistraților.
Sesizarea a fost trimisă Curții Constituționale după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în unanimitate să conteste actul normativ, argumentând că noile prevederi afectează independența justiției și echivalează cu desființarea pensiei de serviciu a magistraților. Decizia a fost adoptată cu votul tuturor celor 102 judecători prezenți.

Prima formă a legii a fost respinsă de CCR în 20 octombrie, pe motivul lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
Proiectul aflat în prezent în analiza Curții prevede ca pensia magistraților să fie calculată la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, sunt propuse creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani și majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani.
Aplicarea noilor prevederi ar urma să se facă etapizat, pe o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Conform proiectului, în anul 2042, magistrații ar urma să se poată pensiona la vârsta de 65 de ani.
Curtea Constituțională a intrat în dezbaterea legii și duminică, însă pronunțarea unei decizii a fost amânată. La un moment dat, ședința a fost suspendată, iar ulterior nu a mai putut continua din cauza lipsei cvorumului, după ce judecători propuși de PSD ar fi părăsit sala.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că cei doi pacienți cu arsuri severe, răniți în urma exploziei de la Onești, județul Bacău, au fost transferați în siguranță la un spital din Belgia, pentru tratament specializat.

„Cei doi pacienți cu arsuri severe, cu peste 60% din suprafața corporală, în urma exploziei de la Onești, județul Bacău, au fost transferați în condiții de siguranță la un spital din Belgia, unde pot beneficia de tratament specializat de înalt nivel”, a transmis Alexandru Rogobete, într-o postare pe Facebook.

Potrivit ministrului, transferul a presupus o coordonare complexă și a fost realizat într-un timp critic.

„Mulțumesc Forțelor Aeriene Române, Departamentului pentru Situații de Urgență și tuturor profesioniștilor implicați pentru coordonarea impecabilă a acestui transfer complex, realizat într-un timp critic. Mulțumesc, de asemenea, doamnei Monica Althamer pentru sprijinul acordat și pentru facilitarea accesului pacienților la Spitalul Universitar Charleroi”, a adăugat acesta.
Alexandru Rogobete atrage atenția asupra creșterii numărului de pacienți cu arsuri severe la nivel național

„În paralel, în ultimele zile, se înregistrează la nivel național un număr crescut de pacienți cu arsuri severe generate de violență, autoagresiune, incendieri intenționate, utilizarea unor instalații improvizate, dar și de electrocuții apărute ca urmare a neglijenței. Aceste situații pun o presiune majoră asupra sistemului medical și produc suferință profundă pacienților și familiilor acestora”, a subliniat ministrul.
Alexandru Rogobete a precizat că România se confruntă cu un număr foarte mare de pacienți cu arsuri severe, peste media Uniunii Europene, situație care evidențiază necesitatea responsabilității individuale și colective.
În ceea ce privește capacitatea de tratament, ministrul a anunțat centrele pentru mari arși din România de la Timișoara și Târgu Mureș sunt finalizate în proporție de peste 90%.
„Începând de anul viitor, pacienții cu arsuri grave vor putea fi tratați aici, acasă, în condiții moderne și sigure”, a transmis Rogobete.
Totodată, ministrul a subliniat că prevenția și evitarea acestor situații rămân esențiale pentru ca sistemul medical să poată face față numărului mare de pacienți și pentru protejarea vieților.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului Galați a fost dotat cu 44 de echipamente moderne de scufundare, esențiale pentru misiunile de căutare și salvare în ape periculoase, printr-o investiție realizată cu sprijinul Consiliului Județean Galați, a anunțat președintele CJ, Costel Fotea.

Potrivit autorităților județene, noile dotări sunt destinate scafandrilor de intervenție ai ISU Galați și vizează creșterea siguranței, eficienței și capacității operaționale în misiuni desfășurate în condiții dificile.
Printre cele mai importante achiziții se numără cinci costume moderne de scufundare, cu design anatomic avansat, care oferă protecție termică, libertate de mișcare și sisteme performante de etanșare. De asemenea, au fost achiziționate veste profesionale de scufundare, care permit controlul precis al flotabilității și stabilizarea victimelor în ape reci sau tulburi.

Siguranța scafandrilor este completată de dotarea cu computere subacvatice de ultimă generație, regulatoare reglabile pentru ape reci sau activitate intensă, măști profesionale cu câmp vizual larg, butelii de scafandru și genți impermeabile pentru protecția echipamentelor.

„Suntem alături de salvatorii de la ISU Galați. Noile dotări vor contribui direct la creșterea eficienței, siguranței și capacității de intervenție în misiunile de salvare de vieți omenești”, a transmis Costel Fotea.
Investiția face parte din strategia Consiliului Județean Galați de susținere a serviciilor de urgență și de îmbunătățire a capacității de răspuns în situații critice.

Proiectul de buget al Camerei Deputaților pentru anul 2026 prevede credite de angajament de 989,9 milioane de lei și credite bugetare de 634,6 milioane de lei, finanțate de la bugetul de stat, potrivit documentelor oficiale.

Din totalul creditelor bugetare, 632,37 milioane de lei sunt alocate activității proprii a Camerei Deputaților, iar 2,246 milioane de lei merg către Institutul Român pentru Drepturile Omului, instituție aflată în subordinea forului legislativ.

Cheltuielile de personal se ridică la 405,959 milioane de lei, acoperind plata indemnizațiilor demnitarilor, salariile personalului, indemnizațiile de hrană, voucherele de vacanță și cheltuielile aferente deplasărilor interne și externe. Pentru salariații Institutului Român pentru Drepturile Omului sunt prevăzute 1,635 milioane de lei.
Pentru bunuri și servicii, Camera Deputaților a alocat 101,749 milioane de lei, destinați funcționării sediului, activității legislative, cheltuielilor de protocol, deplasărilor și reparațiilor curente. Din această sumă, 570 mii de lei revin Institutului Român pentru Drepturile Omului.

La capitolul „Alte transferuri” sunt prevăzuți 185 mii de lei pentru contribuțiile către organisme internaționale, iar pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare sunt alocate 707 mii de lei, pentru proiectul „Dialog Social transparent, deschis și participativ”.
Bugetul include și 3,209 milioane de lei la capitolul „Alte cheltuieli”, destinat plății contribuțiilor pentru persoanele cu handicap neîncadrate și indemnizațiilor pentru stagiarii aflați în internship.

Pentru investiții și reparații capitale, sunt prevăzute 428,092 milioane de lei credite de angajament și 72,807 milioane de lei credite bugetare, fonduri care vor fi folosite pentru creșterea eficienței energetice a Palatului Parlamentului, modernizarea sistemelor tehnice și achiziția de licențe software.
Camera Deputaților estimează pentru 2026 venituri proprii de 13,5 milioane de lei și cheltuieli de 28,154 milioane de lei, diferența urmând să fie acoperită din disponibilul anului precedent. Proiectul de buget urmează să fie supus aprobării plenului Camerei Deputaților, conform Regulamentului forului legislativ.

Interesul pentru fondurile europene alocate prin Programul pentru Tranziție Justă este foarte ridicat în județul Galați, unde valoarea proiectelor depuse este de peste două ori mai mare decât bugetul alocat, potrivit datelor prezentate de autoritățile județene.
Până la începutul lunii decembrie, 166 de companii din județul Galați au depus cereri de finanțare prin componenta „Sprijin pentru creșterea durabilă a microîntreprinderilor și crearea de locuri de muncă”.

Valoarea totală a sumelor solicitate ajunge la 41,7 milioane de euro, în condițiile în care bugetul alocat pentru județ este de 22,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă 185,65% din alocarea disponibilă.

„Este un interes foarte mare. Estimăm că vor fi create aproximativ 350 de locuri de muncă în cadrul proiectelor depuse. Șase proiecte sunt selectate pentru acordarea finanțării, iar acestea se află în prezent în evaluare tehnică și financiară”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Un interes ridicat se înregistrează și pentru o altă linie de finanțare din cadrul Programului pentru Tranziție Justă. Astfel, 56 de companii gălățene au fost deja acceptate într-un program cu un buget total de 84,6 milioane de euro.
Valoarea cumulată a proiectelor din județul Galați se ridică la 177,5 milioane de euro, sumă care include finanțarea europeană, contribuția de la bugetul de stat și aportul beneficiarilor. Potrivit autorităților, proiectele urmează să fie finalizate până în aprilie 2027 și vor duce la crearea a 859 de locuri de muncă.

Lucrările de refacere a Planșeului Unirii au ajuns într-o etapă importantă, a anunțat luni primarul Sectorului 4 al Capitalei, Daniel Băluță.

Anunțul a fost făcut pe Facebook, unde edilul a precizat că proiectul vizează rezolvarea unei probleme structurale majore a Bucureștiului. „Refacerea din temelii a Planșeului Unirii nu înseamnă doar reconstruirea unei simple plăci de beton, ci punerea în siguranță a centrului Capitalei, una dintre cele mai complexe zone ale orașului”, a transmis Băluță.

Potrivit primarului, lucrările continuă și pe parcursul iernii, fiind active trei dintre cele patru etape ale proiectului. În prezent, se desfășoară demolarea planșeului existent, execuția piloților de fundare și realizarea grinzii de coronament.
În ceea ce privește noul planșeu, constructorii au finalizat două tronsoane, iar în alte zone sunt în curs lucrări de armare, astfel încât, la începutul anului viitor, să poată fi realizate noi turnări de beton, a mai precizat Daniel Băluță.

Ministrul Educației, Daniel David, și-a prezentat demisia luni, potrivit unor surse politice, după ce a refuzat să aplice noi reduceri de cheltuieli în domeniile Educație și Cercetare, solicitate de premier în contextul măsurilor de diminuare a deficitului bugetar.

Sursele citate arată că ministrul a argumentat că Educația și Cercetarea au fost deja afectate de reduceri în primul val de măsuri și că nu poate accepta tăieri suplimentare de fonduri fără a afecta funcționarea sistemului.

Duminică seară, într-o intervenție la TVR INFO, Daniel David declara că se gândește la plecarea din funcție în 2026, precizând că este „un lucru la care se gândește în aceste zile”. El a subliniat că nu are și nu vizează o carieră politică, considerând că și-a adus contribuția și că și-a amânat plecarea de mai multe ori.

Totodată, ministrul afirma că ar fi important ca elaborarea bugetului pentru anul viitor să fie realizată de un ministru care va rămâne în funcție și va putea gestiona implementarea acestuia.
Până la acest moment, Guvernul nu a făcut un anunț oficial privind demisia sau numirea unui ministru interimar.

Guvernul a aprobat alocarea a peste 2,6 miliarde de lei din Fondul pentru Mediu pentru continuarea proiectelor de apă, canalizare și gestionare a deșeurilor preluate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Decizia a fost adoptată în ședința de joi, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin aprobarea hotărârii de guvern privind rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Fondului pentru Mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM).

Potrivit actului normativ, finanțarea este destinată proiectelor care au înregistrat un progres fizic de până la 30% și care nu mai pot fi încadrate integral în alocările și jaloanele aferente Componentelor 1 și 3 din PNRR. Astfel, investițiile vor fi continuate fără întreruperi, finanțarea fiind preluată de AFM.

Ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat că bugetul aprobat permite menținerea în derulare a unor investiții esențiale pentru comunitățile locale. „Bugetul aprobat astăzi permite continuarea acestor investiții vitale pentru multe comunități prin Fondul pentru Mediu. Vorbim despre proiecte care vizează dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare, managementul deșeurilor, împădurirea terenurilor degradate și programul de stimulare a înnoirii parcului auto național”, a precizat aceasta.
Din suma totală, aproximativ 2,3 miliarde de lei sunt alocate Componentei 1 – Managementul apei, care vizează sprijinirea conectării populației cu venituri reduse la rețelele de alimentare cu apă și canalizare, precum și extinderea acestor sisteme în aglomerări urbane și rurale cu peste 2.000 de locuitori.

Pentru Componenta 3 – Managementul deșeurilor, destinată dezvoltării și modernizării sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel județean și local, a fost alocată suma de 348 de milioane de lei.
Măsura este susținută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2025, care stabilește cadrul pentru continuarea proiectelor de infrastructură finanțate prin PNRR, în contextul ajustării calendarului și jaloanelor asumate de România la nivel european.