Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a lansat un atac dur la adresa USR și a candidatului acestuia la alegerile parțiale din București, Cătălin Drulă, pe care îl consideră „adevăratul dușman al bucureștenilor”.

Grindeanu a afirmat că, în opinia sa, principala problemă a Capitalei este administrația USR, despre care spune că a generat „haos” în ultimii ani la Primăria Generală. „Haosul în administrația locală de foarte mulți ani are un nume, USR. Sunt cei care au gestionat mersul Primăriei Generale, sunt cei care au primit în mod covârșitor votul și încrederea bucureștenilor”, a declarat liderul PSD.

Acesta a continuat atacul afirmând că „întruchiparea acestui haos” este candidatul USR la Primăria Generală, Cătălin Drulă. „Răspunsul bucureștenilor este acesta: astăzi, când vorbim despre haos, întruchiparea lui este dată de Cătălin

Drulă”, a spus Grindeanu.
El a adăugat că tensiunile din ultimele zile reprezintă „tactici de campanie”, insistând asupra mesajului său: „Adevăratul dușman al bucureștenilor este Cătălin Drulă”.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a lansat un atac dur la adresa USR și a candidatului acestuia la alegerile parțiale din București, Cătălin Drulă, pe care îl consideră „adevăratul dușman al bucureștenilor”.

Grindeanu a afirmat că, în opinia sa, principala problemă a Capitalei este administrația USR, despre care spune că a generat „haos” în ultimii ani la Primăria Generală. „Haosul în administrația locală de foarte mulți ani are un nume, USR. Sunt cei care au gestionat mersul Primăriei Generale, sunt cei care au primit în mod covârșitor votul și încrederea bucureștenilor”, a declarat liderul PSD.

Acesta a continuat atacul afirmând că „întruchiparea acestui haos” este candidatul USR la Primăria Generală, Cătălin Drulă. „Răspunsul bucureștenilor este acesta: astăzi, când vorbim despre haos, întruchiparea lui este dată de Cătălin

Drulă”, a spus Grindeanu.
El a adăugat că tensiunile din ultimele zile reprezintă „tactici de campanie”, insistând asupra mesajului său: „Adevăratul dușman al bucureștenilor este Cătălin Drulă”.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat suplimentarea ajutoarelor către localitățile din Prahova și Dâmbovița afectate de întreruperea alimentării cu apă potabilă, generată de lucrările hidrotehnice de la acumularea Paltinu și de deteriorarea calității apei brute.

Potrivit hotărârii, noi cantități de apă potabilă sunt scoase din rezervele de stat ca ajutor umanitar gratuit, în vederea „asigurării condițiilor minime de trai ale populației” din zonele afectate. Transportul va fi realizat de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, iar distribuirea către locuitori va fi asigurată de autoritățile locale și structurile pentru situații de urgență din cele două județe.

âProblemele au apărut în contextul lucrărilor programate la barajul Paltinu, care au determinat scăderea nivelului apei în acumulare, în paralel cu fenomene hidrologice ce au dus la creșterea turbidității și a volumului de aluviuni. Aceste elemente au afectat calitatea apei brute, ceea ce a impus întreruperea furnizării apei potabile în 12 localități din Prahova și una din Dâmbovița.
CNSU precizează că măsurile adoptate urmăresc „asigurarea continuității sprijinului pentru populația afectată și gestionarea eficientă a situației create până la restabilirea, în condiții de siguranță, a alimentării cu apă potabilă”. Decizia completează sprijinul deja acordat, primele cantități de apă fiind distribuite începând cu 30 noiembrie 2025.
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) estimează că alimentarea cu apă potabilă ar putea reveni la normal în aproximativ o săptămână. Instituția avertizează însă că intervențiile tehnice necesare la barajul Paltinu nu pot fi efectuate în prezent din cauza nivelului ridicat al apei, care nu permite accesul scafandrilor, iar fără aceste lucrări problemele ar putea persista până la șase luni.

Programele școlare pentru disciplinele din învățământul liceal au fost lansate în dezbatere publică, a anunțat Ministerul Educației, acesta reprezentând al doilea pas în reforma curriculumului liceal după aprobarea planurilor-cadru.

Potrivit Ministerului Educației, noile programe urmăresc formarea celor opt competențe-cheie europene, cu impact direct asupra reducerii analfabetismului funcțional și creșterii relevanței pregătirii elevilor pentru viață și piața muncii. Lista competențelor include alfabetizarea, competențele multilingvistice, STEM, digitale, sociale și de învățare, civice și juridice, antreprenoriale și culturale.

„Acest al doilea pas, al elaborării programelor școlare, este fundamental pentru atingerea obiectivelor educaționale, cu impact pozitiv semnificativ asupra alfabetizării funcționale”, transmit reprezentanții ministerului, care subliniază că actualele programe au aproape 20 de ani.
Peste 1.500 de specialiști au lucrat la elaborarea documentelor și vor participa la dezbaterile publice. După aprobarea programelor, urmează realizarea manualelor și formarea profesorilor, precum și finalizarea standardelor de evaluare pentru fiecare disciplină.

Ministrul Educației, Daniel David, afirmă că generația care va începe liceul în anul școlar 2026–2027 va beneficia de un curriculum modern și adaptat nevoilor actuale, ceea ce ar putea reduce drastic analfabetismul funcțional, considerat în prezent „un risc de securitate națională”.
Lista programelor lansate în dezbatere este disponibilă pe site-ul Ministerului Educației.

Circulația pe încă 13 kilometri ai Autostrăzii Moldovei (A7), pe tronsonul Pietroasele–Buzău, a fost deschisă joi, în prezența ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban. La eveniment au participat Sorin Grindeanu, președintele PSD, Marcel Ciolacu, candidatul la funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău, deputatul Romeo Daniel Lungu, precum și Virgiliu-Daniel Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova.

Potrivit ministrului Șerban, odată cu darea în exploatare a acestui tronson, șoferii pot circula continuu în regim de autostradă de la București până la Focșani, pe o distanță de aproximativ 210 kilometri.

Oficialul a precizat că, în funcție de condițiile meteo, există șanse reale ca până la finalul anului să fie deschisă circulația pe A7 cel puțin până la Adjud.
Tronsonul inaugurat reprezintă un nou progres în construcția Autostrăzii Moldovei, proiect considerat strategic pentru reducerea timpilor de deplasare, creșterea siguranței rutiere și stimularea dezvoltării economice în regiune.

Consiliul Județean Galați și Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Est, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Est 2021-2027, au semnat un contract de finanțare în valoare de 111,6 milioane de lei pentru modernizarea tronsonului rutier E581 – DJ 241 – DJ 241A – DJ 241G, pe o distanță de 16 kilometri, între localitățile Berheci, Gohor, Corcioveni și Brăhășești.

Proiectul reprezintă una dintre cele mai ample investiții rutiere din județul Galați și va deservi aproximativ 14.000 de locuitori. Autoritățile estimează că modernizarea infrastructurii va contribui la dezvoltarea socială și economică a zonei, aflată în prezent într-o poziție izolată, dar cu potențial ridicat de creștere.

„Modernizarea acestor drumuri va sprijini dezvoltarea economică și socială a unei zone mai izolate, dar cu potențial ridicat de creștere. Vor fi mai multe locuri de muncă, iar județul Galați va fi mai atractiv pentru mediul de afaceri”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. El a subliniat că proiectul va îmbunătăți și conectivitatea nordului județului cu municipiul Tecuci și cu drumul european E581, oferind legături directe către E85/Autostrada Moldovei și punctul de trecere a frontierei Albița.

Lucrările prevăzute în proiect includ lărgirea platformei drumului la 8 metri (din care 6 metri carosabil), reabilitarea a trei poduri și a 45 de podețe, amenajarea a 200 de accese carosabile, precum și instalarea sistemelor de colectare a apelor pluviale. De asemenea, vor fi amenajate 21 de stații pentru transportul public.
Pentru creșterea siguranței rutiere, tronsonul va fi dotat cu treceri de pietoni iluminate cu LED, marcaje rezonatoare și elemente reflectorizante. Conform estimărilor, traficul anual pe această rută ar putea ajunge la 1,5 milioane de persoane.
„Investim pentru drumuri moderne, pentru comunități puternice și prospere”, a adăugat Costel Fotea.

Comisia Europeană a confirmat progresele realizate de România în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar, validând măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimele luni. Ca urmare, procedura de deficit excesiv (EDP) deschisă în aprilie 2020 rămâne activă, dar în regim suspendat, iar măsura privind suspendarea fondurilor europene a fost înghețată.

Potrivit evaluării Comisiei, creșterea netă a cheltuielilor pentru anul 2025 este estimată la doar 0,1% din PIB peste plafonul recomandat, urmând ca în 2026 România să se încadreze integral în limitele stabilite. Estimările indică un deficit bugetar de 8,4% din PIB în 2025 și de circa 6% în 2026.
În aceste condiții, Comisia nu propune măsuri procedurale suplimentare și nu avansează propunerea suspendării fondurilor europene. Instituția europeană subliniază totuși importanța continuării reformelor și a atingerii țintelor fiscale, în special prin consolidarea administrației fiscale și a procesului de planificare bugetară.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că evaluarea Bruxelles-ului reprezintă o confirmare a progreselor României în direcția unei fiscalități sustenabile și un semnal pozitiv pentru menținerea accesului la finanțările europene. Oficialul a afirmat că dialogul constant cu Comisia a contribuit la consolidarea credibilității României și la reducerea riscului unor sancțiuni.

Progresele României vor fi analizate din nou la reuniunea Consiliului ECOFIN din 12 decembrie 2025, în contextul implementării Pactului de Stabilitate și Creștere. România va continua raportarea semestrială privind măsurile de reducere a deficitului, următorul termen fiind aprilie 2026. Comisia va prezenta o nouă evaluare odată cu pachetul de primăvară 2026 al Semestrului European.
Confirmarea Bruxelles-ului vine odată cu prezentarea Pachetului de Toamnă al Semestrului European 2026, în cadrul căruia au fost analizate politicile fiscale ale statelor membre și au fost stabilite prioritățile economice pentru anul următor.
Ministerul Finanțelor reafirmă angajamentul de a continua ajustarea fiscală pentru reducerea sustenabilă a datoriei publice și a deficitului.

România și Ungaria consolidează cooperarea în sectorul energetic, a declarat ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, după o întâlnire avută cu ministrul ungar al Comerțului și Afacerilor Externe, Szijjártó Péter.

Potrivit lui Ivan, discuțiile au vizat proiecte comune și măsuri menite să contribuie la stabilitatea energetică regională, în contextul prețurilor ridicate la energie care afectează economiile europene. Oficialul român a subliniat că parteneriatul dintre cele două state este unul „pragmatic”, bazat pe interese comune și orientat spre consolidarea securității energetice.

Ministrul Energiei a menționat că România accelerează investițiile majore în producția de energie, între care construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și dezvoltarea proiectului offshore de gaze naturale Neptun Deep, cel mai mare de acest tip din Uniunea Europeană. Aceste proiecte sunt menite să aducă stabilitate, predictibilitate și un plus de siguranță energetică pentru întreaga regiune, inclusiv pentru statele partenere.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Romanian International Energy Conference, eveniment organizat de Federația Patronală în Energie, condusă de Daniel Apostol.

Lucrările la un nou parc eolian cu o capacitate instalată de 96 MW au început în județul Galați, proiectul fiind dezvoltat de companiile OX2 (Suedia) și Hellenic Renewables (Grecia). Investiția depășește 150 de milioane de euro și se va desfășura pe teritoriul a opt comune: Scânteiești, Fârțănești, Cuca, Schela, Cuza Vodă, Pechea, Rediu și Slobozia-Conachi.

Proiectul, denumit Parcul Eolian Ansthall, va include instalarea a 15 turbine furnizate de producătorul danez Vestas, fiecare cu o înălțime de 223 de metri la vârful palei. Conform estimărilor dezvoltatorilor, producția anuală va ajunge la aproximativ 312 GWh, suficientă pentru acoperirea consumului a peste 50.000 de gospodării.

Parcul eolian este prevăzut să contribuie și la reducerea emisiilor de CO₂ cu circa 150.000 de tone pe an, echivalentul emisiilor generate de aproximativ 75.000 de autoturisme. Proiectul va consolida poziția județului Galați ca unul dintre cele mai importante centre regionale pentru energie eoliană. 

O dronă care a pătruns marți dimineață în spațiul aerian al României s-a prăbușit singură în zona localității Puiești, județul Vaslui, fără să aibă la bord încărcătură explozivă, a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Aparatul este, potrivit acestuia, probabil aceeași dronă pentru care au fost ridicate aeronave militare, însă acestea nu au reușit să o angajeze.

Moșteanu a precizat că militarii nu au deschis focul și că drona „fie a rămas fără combustibil, fie a pierdut comanda”. Intrarea în spațiul aerian românesc a fost semnalată la ora 06:59, potrivit oficialului.

Întrebat dacă forțele aeriene ar fi putut distruge drona, ministrul a afirmat că acest lucru era posibil doar dacă piloții ar fi reușit să o identifice vizual, să o blocheze pe radar și să o angajeze cu o rachetă. „Mi-aș fi dorit să o dea jos, evident. Și dânșii, cu siguranță, și-ar fi dorit să o poată da jos, în siguranță”, a spus Moșteanu.

Ministrul a declarat că aparatul nu transporta material exploziv, ceea ce a redus riscurile pentru populație. Ancheta privind circumstanțele incidentului este în desfășurare.