Ministrul agriculturii, Florin Barbu, anunță că încep plățile pentru Programul Tomata. Mii de fermieri români vor primi banii alocați prin schema de finanțare.
Cei mai mulți beneficiari sunt din județul Olt.

„În piețe, în supermarket-uri sau în magazinele de cartier, din toată țara se găsesc roșii românești. Anul acesta, avem 24.472 de fermieri înscriși în Program, cei mai mulți fiind din județele Olt (7923), Galați ( 6651) și Dolj (2017). Cu toții vor primi în conturi în zilele următoare prima tranșă de 1500 euro. În total, am virat 180 de milioane de euro către Direcțiile Agricole Județene pentru a alimenta conturile fermierilor.

Și pentru că ne dorim să avem roșii românești pe tot parcursul anului, fermierii vor primi cealaltă tranșă de 1500 de euro, în septembrie. Succesul acestui program este meritul legumicultorilor noștri, acești români gospodari care au tot sprijinul și respectul nostru. Vom continua să lucrăm pentru a îmbunătăți acest program, care, alături de alte măsuri, susține producția românească”, a precizat Barbu.

Premierul Marcel Ciolacu susține că România are nevoie de patru ani de construcție și de asumare. Numai o minte îngustă vine cu taxe noi și impozite noi într-o perioadă de dezvoltare a unei țări, a mai spus Ciolacu.

Premierul a vorbit despre necesitatea unui parteneriat.
„România are nevoie de patru ani de construcție, de asumare. Asta nu înseamnă impozite noi și taxe noi, fiindcă numai o minte îngustă vine cu taxe noi și impozite noi într-o perioadă de dezvoltare a unei țări. Este nevoie, cu adevărat, de un parteneriat real”, a explicat Ciolacu.

Șeful Guvernului a vorbit despre strategia de anul viitor.
„Împreună cu colegii mei din Guvernul României vom lăsa în continuare o stabilitate macroeconomică și niciun euro sau leu sau ban din deficitul bugetar nu va fi dus pe consum. Va fi anul cu cele mai mari investiții din România. Cu certitudine, vom depăși 7% investiții”, a precizat Marcel Ciolacu.

Președintele României, Klaus Iohannis, participă joi la cea de-a patra reuniune a Comunității Politice Europene. Întâlnirea are loc în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, la Palatul Blenheim, Oxfordshire. La reuniune participă numeroși șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO și președintele CE.

La reuniune și-au anunțat prezența peste 40 de șefi de stat sau de guvern, Președintele Consiliului European, Secretarul General al NATO și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate.
Programul cuprinde o sesiune plenară și grupuri de lucru, iar discuțiile liderilor au teme precum securitatea în Europa, sprijinul pentru Ucraina, provocările legate de migrație, protejarea democrației și promovarea securității energetice.
În cadrul dezbaterilor, Klaus Iohannis va aborda aspectele de actualitate privind continuarea sprijinului pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în contextul războiului de agresiune al Rusiei, precum și aprecierea pentru rolul acestui format de reuniune în consolidarea rezilienței europene, a anunțat Administrația Prezidențială.

De asemenea, președintele României va participa la grupul de lucru privind energia și conectivitatea. Cu acest prilej, Klaus Iohannis va sublinia nevoia unei abordări echilibrate între tranziția verde și asigurarea securității energetice la nivel european și rolul important al Mării Negre în asigurarea unei interconectivități energetice regionale.
În marja sesiunii plenare este programată, totodată, o întâlnire informală a „Grupului de Coordonare pentru Republica Moldova”, din care fac parte liderii din România, Franța, Germania, Marea Britanie, Polonia și Uniunea Europeană, precum și Republica Moldova.
Cu prilejul acestei reuniuni vor fi discutate aspecte referitoare la reziliența Republicii Moldova în fața multiplelor amenințări curente.

Adrian Veștea ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, a primit, la sediul ministerului, vizita E.S. domnul Takashi Katae, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Japoniei în România.

Discuțiile s-au axat, în principal, pe inițierea unor proiecte pilot interinstituționale de cercetare și inovare privind introducerea instrumentelor și tehnicilor digitale în managementul riscului de dezastre, cu implicarea mediului privat, academic și de cercetare și a autorităților publice, care să contribuie la optimizarea planurilor de acțiune și a politicilor de managementul riscurilor, astfel încât autoritățile publice să acționeze rapid și eficient în caz de cutremur. Totodată, ca măsură de prevenție, a fost propusă realizarea unor proiecte pilot pentru integrarea de noi tehnologii și materiale, în procesul de consolidare seismică a clădirilor și în reabilitarea infrastructurii de drumuri locale.

De altfel, anul trecut, în luna martie, România și Japonia au semnat un Parteneriat Strategic, menit să consolideze relațiile de cooperare dintre cele două țări, inclusiv în domeniul reducerii riscului de dezastre.
Cei doi oficiali au convenit asupra realizării unui schimb de bune practici privind reglementările tehnice în domeniile urbanismului și construcțiilor, evaluarea post-dezastru a pagubelor asupra clădirilor, verificarea siguranței post-seism a clădirilor și stabilirea soluțiilor de intervenție, precum și implementarea unor soluții moderne de reconstrucție.

România și Japonia cooperează deja cu succes la nivel științific și tehnologic în cadrul Centrului pentru Optică de Mare Putere de la Măgurele (ELI-NP), obiectiv finanțat prin de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin Compania Națională de Investiții.
”Am toată încrederea că parteneriatul româno – nipon va continua și va aduce noi oportunități de cercetare și dezvoltare, schimburi de experiență valoroase și rezultate cu efecte vizibile pe termen lung pentru ambele țări. În acest sens, reafirm angajamentul şi întreaga disponibilitate a reprezentanților Ministerului Dezvoltării pentru consolidarea acestei colaborări fructuoase în domenii de interes național și apreciez în mod deosebit angajamentul experților niponi de a participa la acțiuni comune împreună cu statul român”, a subliniat ministrul Adrian Veștea.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu sportivii care vor reprezenta România la Jocurile Olimpice Paris 2024. El le-a spus că le va fi suporter și le-a urat succes.

Întâlnirea a avut loc marți.

„Le-am urat azi succes sportivilor și antrenorilor din delegația României la Jocurile Olimpice de la Paris și le-am spus că o țară întreagă așteaptă să retrăiască bucuria și mândria generată de fotbaliștii noștri la Euro 2024! Avem o echipă de tineri talentați și frumoși care se antrenează, în aceste zile, la 42 de grade, cu o ambiție și o energie absolut admirabile. M-am simțit onorat că m-au primit pentru câteva ore alături de ei și le voi fi cel mai mare suporter”, a transmis Marcel Ciolacu.

Premierul a menționat și recompensele pe care le va plăti statul român sportivilor care fac performanțe.
„Aș fi foarte fericit ca, după ce Guvernul a majorat recompensele financiare pentru medalii olimpice, delegația României să ne oblige să plătim cât mai mulți bani după Olimpiada de la Paris! O merită cu prisosință atât ei, pentru munca lor uriașă de patru ani, cât și milioanele de români care le vor ține pumnii la televizor”, a precizat Ciolacu.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță că sute de fermieri au accesat programele pentru dezvoltarea sistemelor de irigație. Este vorba despre programe cu finanțare europeană.

Solicitările au fost depuse de Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații.

„Peste 350 de proiecte au fost depuse de Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigații. Proiectele depuse au o valoare totală de peste 530 de milioane de euro, în condițiile în care plafonul maxim alocat este de 400 de milioane. Mă bucur că am reușit să oferim eligibilitate 100% pentru această măsură atât de necesară, având în vedere faptul că fermierii noștri se confruntă de la an la an cu seceta severă”, a explicat ministrul Agriculturii.

Alte proiecte pentru irigații au ajuns la valoarea de peste 20 de milioane de euro.
„La acestea se adaugă 48 de proiecte de investiții pentru înființarea de noi sisteme de irigații secundare depuse de fermieri, în valoare de peste 20 de milioane de euro. Îi asigur pe toți fermierii că reabilitarea și extinderea întregii infrastructuri de irigații este o prioritate pentru noi și vom continua să identificăm permanent noi surse de finanțare pentru infrastructura principală și secundară de irigații”, a precizat Florin Barbu.

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, l-a primit miercuri pe ministrul Afacerilor Externe din Sri Lanka, Mohamed Ali Sabry. Cei doi au discutat despre relațiile economice, dar și despre cetățenii srilankezi care vor să muncească în România.

„L-am primit astăzi la Senat pe Mohamed Ali Sabry, ministrul Afacerilor Externe din Sri Lanka. Discuția a vizat impulsionarea relațiilor economice, simplificarea formalităților de acces al cetățenilor srilankezi pe piața muncii din România și atragerea de investitori români în procesul de privatizare derulat acum în țara sa”, a transmis Nicolae Ciucă.

Președintele Senatului și vizitatorul său au mai discutat despre criza din Ucraina.

„Înaltul oaspete a apreciat contribuția României la facilitarea exporturilor alimentare ucrainene. Sri Lanka este una dintre țările care depind de cerealele provenite din Ucraina. Am discutat, totodată, despre întărirea colaborării parlamentare prin reactivarea Grupului de prietenie România-Sri Lanka din legislativul de la București”, a precizat Nicolae Ciucă.

Strategia Națională în domeniul Inteligenței Artificiale a fost lansată. Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, susține că astfel nu va mai fi nevoie de mii de contabili.

El a dat exemplul salariilor din Educație în cazul căora plata se va putea face automat. Și dosarele pe finanțări interne sau externe vor fi procesate automat, a mai spus Bogdan Ivan, după adoptarea Strategiei Naționale în domeniul Inteligenței Artificiale

„Nu vor mai avea nevoie de mii de contabili în fiecare entitate, ci vei putea să setezi de la nivel central modul în care se distribuie salariile și se face pontajul și corelarea dintre pontaj și salarizare pentru fiecare angajat”, a explicat ministrul Ivan.

În plus la APIA și AFIR se vor putea procesa automat toate dosarele și aplicațiile pentru finanțările europene.

„Nu vei mai avea nevoie ca un funcționar să stea în spate, să verifice fiecare filă și să dea ok. Vei seta foarte clar care sunt item-ii pe trebuie să îi îndeplinească o aplicație, ei vor fi standardizați și, automat, când vei încărca un proiect de sute de pagini vei avea la final raportul dat de acest sistem automat de procesare a datelor care spune că este ok, confirm, merge mai departe spre evaluare calitativă”, a precizat Bogdan Ivan.

Premierul Marcel Ciolacu este optimist. El spune că probabil, România va avea cea mai mare creștere economică din Europa. Totodată, prim-ministrul exclude varianta majorării de taxe și impozite anul viitor.

Despre mărirea TVA, Marcel Ciolacu a spus că acest lucru „este exclus”.
„Este cea mai simplă abordare pe care o poate avea un guvern, astfel încât să împartă o povară, indiferent de ce venituri ai. Nu cred că România își permite anul viitor să aibă măriri de taxe și impozite.

România trebuie să facă o analiză și avem reforma fiscală în continuare, acolo, în zona de excepție. Şi știm foarte bine că orice decizie luată în 2025 are efecte fiscale în anul fiscal 2026”, a explicat premierul.

Marcel Ciolacu este optimist în ceea ce privește viitorul economic.
„Vom avea, din punctul meu de vedere, cea mai mare creștere economică din Europa, cu toți cei cu care am avut discuțiile, inclusiv cu BNR-ul, arată că spre acest lucru ne ducem”, a precizat Ciolacu.
Premierul a făcut declarațiile în cadrul evenimentului de lansare a celei de-a 22-a ediții a lucrării „Carta Albă a IMM-urilor din România”.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că începe licitația pentru Autostrada Pașcani-Suceava. Șoseaua va avea aproape 62 de kilometri, pasaje, poduri și noduri rutiere.

Anunțul a fost făcut pe Facebook.
„Start pentru licitația întregii Autostrăzi Pașcani- Suceava (61,97 km)! CNAIR a transmis astăzi la ANAP, pentru validare, și documentația pentru atribuirea contractului necesar proiectării și execuției Lotului 2 (28,97 km)””, a anunțat ministrul Grindeanu.

Potrivit ministrului, contractul are o durată maximă de 30 de luni (6 luni proiectare și 24 de luni execuție) și prevede inclusiv construcția unui pod și a unui pasaj de o complexitate tehnică ridicată, a unui drum de legătură (5,2 km) cu Aeroportul Internațional Suceava, dar și a trei noduri rutiere:
- pod peste Râul Siret și DJ208C (845,10 m),
- un pasaj peste CF511 (625,10 m),
- Nodul Roșcani, care va asigura conexiunea cu Lotul 1 (33 km), pentru care documentația a fost transmisă spre validare la ANAP la sfârșitul săptămânii trecute,
- Nodul rutier Dumbrăveni, la intersecția cu DJ208B (Verești - Dumbrăveni),
- Nodul rutier din proximitatea Aeroportului Internațional Suceava care va asigura atât legătura cu aeroportul, cât și cu DN29.

Tot în cadrul acestui contract, trebuie să fie construite două parcări de scurtă durată și două Spații de Servicii, în care vor fi montate opt stații de încărcare pentru autoturismele electrice.

Contractul va fi lansat în licitație după validarea documentației de atribuire, moment în care se va stabili și data limită pentru depunerea ofertelor, a precizat Grindeanu.