Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a vorbit despre bugetul ministerului pe care îl conduce din 2024. Este un buget echilibrat, prin care vom continua să susținem producția românească și munca fermierilor noștri, a spus Barbu.

Declarația a fost făcută la finalul ședinței din comisia parlamentară în care a fost aprobat proiectul.
„Mulțumesc colegilor parlamentari din comisiile de specialitate pentru avizul favorabil acordat bugetului pe anul 2024 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Este un buget echilibrat, prin care vom continua să susținem producția românească și munca fermierilor noștri deoarece pentru Agricultură va fi o alocare de 2% din PIB. Avem prevăzute aproape 60 de miliarde de lei (credite bugetare + credite de angajament) pe care le vom investi în dezvoltarea agriculturii și satului românesc”, a transmis Barbu.
Ministrul Agriculturii a vorbit despre proiectele cu fonduri europene.
„Acordăm o atenție sporită co-finanțării proiectelor derulate din fonduri europene, astfel încât să atragem toate sumele disponibile nerambursabile aferente Politicii Agricole Comune și să le investim în fermele și unitățile de producție românești. Peste 12 miliarde de lei revin proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente Planului Național Strategic 2023-2027, în vederea lansării sesiunilor de depunere a proiectelor în cursul anului 2024 și efectuării plăților, atât pentru campania finală 2023, cât și pentru cea aferentă anului 2024. Vom continua să acordăm subvențiile fermierilor noștri și sprijinul financiar aferent schemelor de stat, astfel încât producătorii români să aibă fonduri pentru a continua să obțină alimente de calitate. Am prevăzut pentru această categorie peste 7 miliarde de lei”, a adăugat Florin Barbu.
De asemenea, au fost trecute în revistă programele care vor fi anul viitor.
„Continuăm programele bune a căror implementare le asigură fermierilor predictibilitate, precum: programele de susținere a crescătorilor de suine și de păsări pentru reproducție, ajutorul de minimis pentru cartoful de consum, ajutorul de minimis pentru strugurii de masă, ajutor de minimis pentru legume în spații protejate (Programul Tomata), programul de sprijin a producătorilor de usturoi, programul de susținere a raselor românești de porcine - Bazna și Mangalița, subvenționarea accizei la motorina utilizată în agricultură, ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul vegetal si zootehnic, finanțarea investițiilor în zona montană pentru colectarea și depozitarea laptelui, dezvoltarea stânelor, precum și pentru construirea centrelor de colectare- depozitare fructe de pădure, în baza contractelor încheiate până la 31.12.2022”, a mai comunicat ministrul Agriculturii.
Totodată, el a vorbit despre programele noi.
„Lansăm și programe noi de susținere financiară a producătorilor agricoli prin acordarea unor ajutoare de stat, conform cadrului temporar Ucraina a cărui aplicabilitate a fost prelungită până la data de 30.06.2024, cu un plafon financiar de 1,8 mld euro: ajutor de stat pentru sectoarele creșterii vacilor de carne și a bivolițelor, ajutor de stat pentru sectoarele creșterii porcilor și păsărilor, ajutor de stat acordat cultivatorilor de cereale în campania de toamnă 2023 exprimat sub forma unui grant în suma de 100 euro/ha”, a spus Barbu.
Ministrul Barbu a menționat două programe importante
„În bugetul anului 2024, am inclus și sumele necesare pentru derularea a două programe extrem de importante pentru securitatea alimentară a României: Programul INVESTALIM cu o alocare financiară necesară semnării contractelor de finanțare de peste 730 de milioane de lei – prin care investim în unități de procesare pentru a produce aici, la noi, alimentele de care avem nevoie. Programul de asigurare a independenței energetice a producătorilor agricoli și a OUAI prin accesarea resurselor Fondului de Modernizare în valoare de 750 de milioane de lei – program prin care investim în producerea energiei verzi pentru a scădea costurile de producție și implicit prețurile alimentelor. Am prevăzut 3 miliarde de lei pentru continuarea investițiilor în Reabilitarea Infrastructurii Principale de Irigații, asigurării apei gratuite până la stațiile de punere sub presiune și pentru achitarea a 50% din costurile cu energia electrică utilizată de către OUAI. Respectăm și susținem munca fermierilor și investițiile procesatorilor români! Dacă producem românește, putem cumpăra românește. Așa a fost gândit și realizat Bugetul Ministerului Agriculturii”, a precizat Florin Barbu.

Ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş, susține că bugetul pe anul viitor are incluse cele mai mari cheltuieli pentru investiţii din istorie. Suma totală depășește 200 miliarde lei, bani care vor fi folosiți și pentru programe dedicate categoriilor vulnerabile, dar şi pentru creșterea istorică de 61% a alocării pentru educaţie.

Numeroși bani au fost repartizați la capitolul investiții.

„Avem bugetul pentru anul 2024. O temă care a ţinut agenda zilele acestea, cum de altfel este şi firesc. Au fost dezbateri numeroase, care sunt un plus. Pentru că în orice proces complex, cum este cel de elaborare a bugetului care afectează fiecare cetăţean din ţara aceasta, diversitatea de opinii este esenţială pentru a atinge soluţii mai complete şi echitabile. 2024 este anul cu cele mai mari cheltuieli pentru investiţii, atât din fonduri naţionale, cât şi din fonduri europene, unde asigurăm cofinanţarea. Pentru ca în viaţa de zi cu zi, drumul pe care mergeţi, spitalul unde vă faceţi analizele sau şcoala unde învaţă copilul dumneavoastră să fie să fie la standarde de bun simţ: 120 miliarde lei alocaţi”, a scris Boloș, pe Facebook.

Sume importante vor fi folosite pentru capitolele educație, protecție socială și sprijinirea IMM-urilor.

„Vom avea o creştere istorică de 61% pentru educaţie. Bugetul sprijină iniţiativele de educaţie incluzivă, cu alocări pentru adaptarea programelor şi infrastructurii pentru a susţine învăţarea tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor. Vorbim despre alocări speciale destinate modernizării şi extinderii infrastructurii şcolare, dar şi de fonduri pentru programe de formare şi dezvoltare profesională a cadrelor didactice. În plus, salariile profesorilor vor creşte aşa cum s-a promis. Va fi un an în care vom fi alături de mediul de afaceri. Vom finanţa scheme de ajutor de stat pentru a oferi sprijini financiar pentru antreprenori şi IMM-uri, conducând la dezvoltarea de noi afaceri şi, implicit, la crearea de locuri de muncă. Numărul mediu de salariaţi şi câştigul mediu resimţit în portofelul oamenilor vor fi în creştere”, a precizat ministrul Marcel Boloș.

Peste 6,5 miliarde de euro rambursări de fonduri europene a primit România în ultimele șase luni, bani aferenți atât programelor structurale cât și PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene din România, Adrian Câciu.

Declarația a fost făcută în contextul în care vineri, a fost depusă Cererea de Plată 3 din noul PNRR al României „un plan a cărei revizuire nu numai că a fost aprobată de Consiliul Uniunii Europene, dar care înseamnă și o restructurare a jaloanelor și țintelor aferente precum și o rescadențare a cererilor de plată”.

Anterior, ministrul Câciu a semnat „actul adițional al acordului de finanțare pentru PNRR-ul României care cuprinde și capitolul Repower EU în valoare de 1,4 miliarde euro, document în baza căruia România va primi o noua prefinanțare de peste 288 milioane euro”.

„Cererea de plată numărul 3 are o valoare netă de 2,7 miliarde euro și cuprinde un numar de 74 de jaloane și ținte. A fost un efort guvernamental amplu să avem, în aceste 6 luni, și Cererea de Plata nr. 2 evaluată și încasată și PNRR modificat și aprobat prin care primim o finanțare suplimentară de 1,4 miliarde euro și să avem și Cererea de Plată nr. 3 închisă și transmisă Comisiei Europene. Le mulțumesc colegilor din Guvern pentru efort și implicare și, de asemenea, mulțumesc echipei MIPE care a sprijinit, zi de zi, negocierile cu Comisia Europeană”, a precizat Adrian Câciu.

Europarlamentarul Dan Nica a anunțat că Liberty Galați, cel mai mare combinat siderurgic din România, ar putea fi declarat strategic de către Guvernul României, pentru a fi eligibil în cadrul proiectului STEP.

Concret, combinatul ar putea beneficia de finanţări UE pentru echipamente şi instalaţii industriale cu emisii de carbon zero.
Este vorba de Programul STEP (Tehnologii strategice pentru Europa) care „urmărește să consolideze, să stimuleze și să orienteze fondurile UE - existente și noi - către investiții în tehnologii profunde și digitale, ecologice și biologice în UE, precum și către persoanele care pot implementa aceste tehnologii în economie”.

Respectivul program a fost ajustat prin amendamente. Ca urmare, combinatul va putea beneficia de fonduri europene.
„În cadrul negocierilor pe directiva STEP care prevede finanțarea pentru industriile cu emisii zero de bioxid de carbon am reușit introducerea și a industriilor care contribuie la realizarea echipamentelor și a construcțiilor necesare pentru instalațiile care au emisii zero de bioxid de carbon. Am preluat lista Net-Zero Industry Act (NZIA) care spune că Guvernele pot decide care activități sunt strategice”, a anunțat europarlamentarul Dan Nica, liderul delegației PSD din Parlamentul European.

Potrivit europarlamentarului român, Guvernele declară proiecte strategice, iar combinatul siderurgic de la Galați devine eligibil prin programul STEP.

„În speță, combinatul de la Galați poate fi declarat strategic de către Guvernul României. În momentul respectiv devine eligibil prin programul STEP care are o componentă de câteva miliarde de euro. Acești bani pot fi cheltuiți doar de acele state membre și regiuni care au Produsul intern brut mai mic decât 80 la sută din media Uniunii Europene. România și Galațiul se încadrează în această chestiune. Astfel, poate fi finanțat combinatul pentru a-și finaliza procesele de modernizare a instalațiilor de producere a oțelului, astfel încât să fie instalații cu emisii de bioxid de carbon cât mai scăzute, dacă se poate zero. Guvernele declară proiecte strategice, iar combinatul devine eligibil pe STEP”, a explicat Dan Nica.

De asemenea, prin Directiva Europeană STEP se pune un accent deosebit pe văile industriale (Net-Zero Industry Valley) care contribuie la obiectivul zero emisii nete, iar Galaţiul poate deveni o astfel de regiune, a mai anunțat europarlamentarul Dan Nica.
„Se facilitează crearea aşa-numitelor hub-uri pentru fabricarea echipamentelor, a instalaţiilor şi producerea de energie din surse care să fie cu zero emisii de carbon. Şi atunci, următorul proiect pe care putem să-l facem în Galaţi este să creăm acest Net-Zero Industry Valley împreună cu autorităţile locale, Consiliul Judetean, Primăria, combinatul siderurgic, şantierul naval, pentru a aplica pentru fonduri europene care sunt alocate doar pentru Net-Zero Industry Valley”, a adăugat europarlamentarul Dan Nica.

Ministerul Muncii a început să tipărească noile cupoane de pensii care vor fi distribuite în luna ianuarie. Este vorba despre pensiile majorate cu 13,8%.

Tipărirea a început duminică, 17 decembrie. Reprezentanții ministerului au publicat imaginile pe rețelele de socializare.

„Se întâmplă chiar acum! Cupoanele de pensie cu majorarea de 13,8% se tipăresc începând din această dimineață, colegii din Casa Națională de Pensii sunt pe poziții. Din ianuarie, banii vor fi pe carduri sau vor ajunge prin mandat poștal”, a comunicat Ministerul Muncii pe Facebook.

Guvernul a anunțat că pensiile vor fi majorate în două etape. De la 1 ianuarie, pensiilor vor crește cu 13,8%, iar în septembrie va fi următoarea majorare.

Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a fost prins la frontiera româno-moldoveană într-o mașină căutată în Belgia. Am crezut că este o farsă când ne-au zis că e furată, a dezvăluit social-democratul.

Marius Budăi a povestit la postul România TV ce a pățit la Vama Sculeni.

„Eram în mașina colegului care a cumpărat-o în 2015 de la o persoană din Galați, care fusese luată din Belgia. Colegul meu a cumpărat o de bună-credință. Aseară am aflat că era dată în urmărire din 2016. Când am intrat în țară ni s-a comunicat că e furată. O să am o discuție cu MAI, sunt 8 ani de când a cumpărat-o. Era deja înmatriculată în România. Am crezut că e o farsă când ne-au zis că e furată. Ne-au informat despre proceduri, au zis că mașina trebuie să rămână pe loc. Am chemat altă mașină și am plecat spre casă. Poliția de Frontieră și cei de la Vamă au fost profesioniști", a relatat Marius Budăi.

Poliția de Frontieră a confirmat incidentul și a oferit amănunte despre mașina în care se afla fostul ministru. Potrivit Poliției, sâmbătă seara, la Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni s-a prezentat la verificările de frontieră, pe sensul de intrare în țară, un autoturism marca Audi A6, înmatriculat în România.

În urma verificărilor s-a constatat că autoturismul figurează ca bun căutat pentru confiscare, alertă emisă de autoritățile din Belgia pe 5 ianuarie 2016.
„În autoturism se aflau doi cetățeni români, mașina fiind înmatriculată pe numele unuia dintre aceștia, în anul 2015. În cauză a fost dispusă indisponibilizarea autoturismului, cercetările fiind continuate pentru clarificarea situației, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire”, a transmis Poliția de Frontieră.
Fostul ministru Marius Budăi nu se afla la volan. El era însoțit de un coleg deputat care este și proprietarul mașinii.

Premierul Marcel Ciolacu a comentat anunțul privitor la scăderea inflației de la 16,8%, la 6,7%. Am promis că voi lucra împreună cu BNR pentru a duce inflația la o singură cifră până la sfârșitul anului, a explicat Ciolacu.

„De la 16,8%, la 6,7% ! Aceasta este evoluția inflației în ultimul an! Când am preluat mandatul de premier am promis că voi lucra împreună cu BNR astfel încât să ducem inflația la o singură cifră până la sfârșitul anului”, a scris, pe Facebook, Marcel Ciolacu.

Potrivit premierului, scăderea inflației nu ar fi fost posibilă fără plafonarea prețurilor la energie și fără limitarea adaosului comercial la alimentele de bază.
„Acest lucru nu ar fi fost posibil dacă nu am fi plafonat prețurile la energie și gaze și nu am fi limitat adaosul comercial la 21 de categorii de alimente de bază. Și în bugetul pentru 2024 vom continua măsurile pentru refacerea puterii de cumpărare a populației, în special pentru cei cu venituri mici și medii”, a precizat Ciolacu.
Datele privind inflația au fost prezentate de INS.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a explicat poziția României privitoare la pesticide. Înjumătățirea cantității ar fi dus la falimentul fermierilor români, a spus Barbu.

Potrivit ministrului român, orice instrument de reducere a cantității de pesticide trebuie să fie echitabil și să nu pună în pericol securitatea alimentară.
„Am transmis în cadrul Consiliului AgriFish că scopul produselor de protecție a plantelor este de a-i ajuta pe fermieri în obținerea unor producții mai bune, iar orice instrument de reducere a cantității de pesticide trebuie să fie echitabil și să nu pună în pericol securitatea alimentară”, a explicat Florin Barbu.
Ministrul român al Agriculturii a mai comunicat că propunerea de Regulament privind produsele de protecție a plantelor (SUR) va fi retransmisă Comisiei, ca urmare a votului negativ înregistrat în Parlamentul European, în urmă cu trei săptămâni.
„România este unul dintre statele care folosește o cantitate de pesticide la hectar mult sub media europeană - 0,7 kg/ha față de 2,6 kg/ha. O înjumătățire a acestei cantități, cum cerea Regulamentul respins de PE, ar fi dus la falimentul fermierilor cu consecințe grave asupra securității alimentare”, a precizat Florin Barbu

Premierul Marcel Ciolacu anunță că bugetul de stat pentru 2024 ar putea fi aprobat în ședința Guvernului de joi. Toți bugetarii vor avea salarii mai mari cu excepția demnitarilor, a explicat șeful Executivului.
Bugetul pentru 2024 va intra în dezbatere publică și ar putea fi aprobat de Guvern peste câteva zile.
„Calendarul bugetului l-am stabilit, am dori ca astăzi să fie în transparență și joi să treacă prin ședința de Guvern, urmând ca următoarea săptămână, până în serbători, să trecem prin Parlament, dacă va fi vreo sesizare la CCR, să fie termenul între Crăciun și Anul Nou. Va fi majorare la tot sistemul bugetar de 5 %, mai puțin pentru demnitari, este o decizie foarte clară”, a declarat Marcel Ciolacu.
Premierul a mai susținut că în buget va fi inclusă cea mai mare alocare din istorie pentru investiții. De asemenea, el a dat asigurări că niciun un minister nu va pierde bani și că deficitul la finalul anului 2024 va fi sub 5%.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță că instituțiile din România au depus în doar opt ore, 700 de proiecte privind energia verde în valoare de 1,8 miliarde de lei. Este vorba despre proiecte finanțate prin Fondul pentru Modernizare, Programul-Cheie 1 – Surse regenerabile de energie și stocare a energiei.

Toate proiectele depuse în prima zi ocupă 70% din valoarea bugetului alocat.
„Am promis investiții și asta livrăm în fiecare zi. Prin acest apel am pus la bătaie un buget de 500 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare pentru a susține, în premieră, autoritățile publice locale care doresc să-și acopere parte din consumul de energie electrică prin instalarea de sisteme de producție a energiei din surse regenerabile. Nivelul de interes pentru apelul lansat astăzi dimineață arată că și instituțiile publice de nivel local au înțeles importanța energiei verzi. Mă bucur că am reușit să găsim forme de finanțare pentru o tranziție energetică sigură pentru România. Faptul că încă din prima zi au fost depuse proiecte care ating 70% din bugetul proiectului demonstrează necesitatea acestor finanțări. Acest sprijin financiar oferit de Ministerul Energiei va reduce cheltuielile publice la nivelul unităților administrativ-teritoriale, iar cetățenii vor avea acces la servicii publice mai bune și mai ieftine”, a declarat ministrul Sebastian Burduja.

Solicitanții eligibili în cadrul acestui apel sunt unitățile administrativ teritoriale, sub-diviziuni ale unităților administrativ teritoriale, unitățile și subunitățile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, instituții publice, astfel cum sunt definite de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare la art. 2 pct. 30, (inclusiv entitățile publice subordonate sau aflate sub autoritatea/în coordonarea acestora exclusiv Regiile autonome și societățile cu capital de stat), cultele recunoscute oficial în România, și unitățile locale ale acestora, definite potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată, instituţiile de învăţământ superior de stat, institutele naționale, institutele, centrele și stațiunile de cercetare dezvoltare de drept public, astfel cum sunt acestea prevăzute în O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare, Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară constituite conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Pot fi eligibile și parteneriatele realizate între entitățile de mai sus, în baza acordului de parteneriat întocmit conform Anexei 6 la prezentul ghid, încheiat anterior depunerii cererii de finanțate ce se va depune odată cu cererea de finanțare.
Sprijinul financiar sub formă de grant, în cadrul apelului de proiecte, are la bază principiul „primul venit, primul evaluat evaluat și contractat, cu respectarea condițiilor din ghid” și este acordat pentru investiţii destinate producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană, solară sau hidro, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul Planului Național Integrat Energie Schimbări Climatice, la obiectivele Pactului verde european ca strategie de creștere sustenabilă a Europei și de combatere a schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de punere în aplicare a Acordului de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei și în cadrul PNIESC.

Cererile de finanțare împreună cu toate anexele solicitate prin ghid se pot depune prin platforma electronică dedicată FM, MySMIS 2021 ce poate fi accesată la adresa https://mysmis2021.gov.ro/.
Datele privitoare la aplicațiile primite și progresele realizate în evaluarea și contactarea lor vor fi anunțate pe site pentru asigurarea unui proces transparent și obiectiv.