Comitetul pentru Politica de Dezvoltare Regională al OCDE a adoptat avizul formal după evaluarea României în cadrul acestui Comitet, a anunțat Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă.
„În cadrul procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Comitetul pentru Politica de Dezvoltare Regională al Organizației a adoptat, pe 8 iulie 2024, Avizul său formal, ca urmare a evaluării României în cadrul acestui Comitet”, se arată în documentul MDLPA.
România a fost evaluată pe 16 mai 2024, reprezentarea fiind asigurată de o delegație condusă de Marcel-Alexandru Stoica, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

„Adoptarea Avizului formal confirmă atât voința și capacitatea României de a pune în aplicare instrumentele juridice ale OCDE care intră în competența Comitetului pentru Politica de Dezvoltare Regională (Recomandarea Consiliului privind investițiile publice eficiente la toate nivelurile de guvernare; Declarația privind politicile pentru construirea unui viitor mai bun pentru regiuni, orașe și zone rurale; Recomandarea Consiliului privind politica de dezvoltare regională), cât și alinierea politicilor și practicilor României la politicile și practicile OCDE în domeniul dezvoltării regionale”, mai scrie în comunicat.
Astfel sunt recunoscute astfel eforturile României de consolidare a politicii de dezvoltare regională, în special prin elaborarea unui sistem solid de statistici teritoriale, prin adoptarea unei abordări localizate în domeniul dezvoltării regionale și a unor documente strategice la nivel regional, județean și local, prin consolidarea sistemului de guvernanță pe mai multe niveluri și prin îmbunătățirea capacității instituționale și fiscale a guvernelor subnaționale.

Avizul formal cuprinde o serie de recomandări pentru îmbunătățirea cadrului de politici, guvernanță și finanțare în domeniul dezvoltării regionale, a căror implementare va fi asigurată prin Ministerul Dezvoltării. Acestea vizează cele cinci principii fundamentale de aderare ale Comitetului pentru Politica de Dezvoltare Regională: colectarea și utilizarea de date privind dezvoltarea regională; strategiile și politicile de dezvoltare regională, inclusiv dezvoltarea urbană și rurală și legăturile dintre mediul urban și cel rural; guvernanța eficientă multi-nivel și coordonarea eficace; capacitatea instituțională și fiscală subnațională; investițiile publice la nivel subnațional.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că majorarea TVA este exclusă. Este total incorect, a explicat șeful Guvernului.

Prim-ministrul a dezvăluit că varianta majorării TVA i-a fost propusă de specialiști încă de la preluarea guvernării.
„Când am preluat funcția de premier toți specialiștii mi-au cerut să măresc TVA. Era ușor de implementat, dar incorect”, a declarat, vineri, premierul Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernul a mai spus că majorarea nu se va aplica nici în viitor.

„Este exclus ca TVA să se mărească, este total incorect ca într-o societate civilizată o povară să fie egală pentru toată lumea”, a precizat Ciolacu.

Asociația Pro Infrastructură anunță că Drumul Expres DEx6 Galați-Brăila nu va fi gata nici în decembrie 2024. 

„Galați-Brăila în 2023, ba nu, în 2024, de fapt 2025. Ministrul Grindeanu se chinuie de doi ani și jumătate să ghicească data când va fi inaugurat Drumul Expres DEx6 Galați-Brăila și nu-i iese deloc”, a scris Asociația Pro Infrastructură, pe Facebook.

Potrivit sursei citate, „în noiembrie 2022, apoi în ianuarie 2023, Grindeanu declara cu nonșalanță că va fi gata în 2023. În februarie 2023 noi am dezmințit cu vehemență termenul fantezist. (…)Din păcate, a intrat în sarabanda promisiunilor și antreprenorul, chiar prin vocea liderului său, domnul Umbrărescu, care în martie 2024 dădea ca sigură deschiderea DEx6 Galați-Brăila în acest an”.

„Suntem nevoiți să dezmințim din nou: în opinia noastră, drumul expres nu va fi gata nici în decembrie 2024. Călcâiul lui Ahile este podul hobanat peste Siret care nu este deloc o bagatelă și este mult întârziat”, susțin cei de la Pro Infrastructură.

Pe lângă promisiunile fanteziste, susțin cei de la Pro Infrastructură, foarte deranjantă este depășirea termenelor din contract și din autorizațiile de construire. (AC)

„Contractul pe cei 10,77 km dintre Brăila și Galați a fost semnat cu UMB în 15.04.2021, prevede 10 luni de proiectare și 24 de execuție și are ordine de începere din 01.07.2021 (proiectare), respectiv 10.01.2022 (lucrări în teren). Prima AC, aferentă celor aproximativ 7 kilometri ușori dinspre Brăila, a fost emisă în 24.12.2021, iar lucrările nu sunt gata la jumătate de an după expirarea celor 24 de luni de execuție. A doua AC a fost semnată de Grindeanu în 20.12.2022, pentru zona critică super-complicată dinspre Galați, și nu este nicio șansă ca scadența din decembrie 2024 să fie respectată. Concluzia: estimarea noastră realist-optimistă pentru inaugurare este primăvara 2025”,a  mai adăugat Asociația Pro Infrastructură.

Premierul Marcel Ciolacu a solicitat autorităților centrale și locale să ia măsuri pentru a proteja populația în contextul valului de caniculă din weekend. Meteorologii au emis un cod roșu de caniculă care va fi valabil sâmbătă și duminică, în aproape toată țara.

Premierul a solicitat miniștrilor să vorbească cu toți prefecții din țară.

„Pentru că urmează zile în care avem cod roșu de caniculă, solicit Ministerului Sănătății și Ministerului Afacerilor Interne, să convoace de urgență o videoconferință cu prefecții și reprezentanții administrației locale. Trebuie luate toate măsurile pentru protejarea populației și pentru adaptarea programului de lucru al agenților economici conform legislației în vigoare”, a declarat Marcel Ciolcu

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, joi dimineața, o atenționare cod roșu de caniculă, care sâmbătă și duminică va afecta aproape toată țara.

Premierul Marcel Ciolacu a comentat ultimele statistici privitoare la inflația din România. Scăderea, pentru a patra lună consecutiv, a inflației, este confirmarea că acest Guvern este pe traseul corect, a spus premierul.

Declarațiile au fost făcute joi în timpul ședinței de Guvern.

„Scăderea, pentru a patra lună consecutiv, a inflației, care a ajuns în iunie la 4.9% este confirmarea că acest Guvern este pe traseul corect pentru a-i proteja pe români de scumpiri. Sunt convins că prețurile vor scădea în continuare”, a declarat Marcel Ciolacu.

El a mai spus că Guvernul va continua să plafoneze prețurile la produsele românești.
„Totodată, sunt convins că măsurile de plafonare a prețurilor la energie și gaze, respectiv a adaosurilor comerciale la alimentele de bază vor continua să producă efectele dorite. Și anunț public că nu renunțăm nici la plafonarea adaosurilor pentru toate produsele românești”, a adăugat Ciolacu.
Rata anuală a inflatiei a coborât în luna iunie la 4,9%, după ce în luna mai a fost de 5,1%, iar în aprilie de 5,9%.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat că încă 4 miliarde de euro au fost contractate în ultima lună pe programele din exercitiul financiar 2021-2027 aferente Politicii de Coeziune

Anunțul a fost făcut miercuri, pe Facebook.
„Daca ar fi să fac o comparație cu vechea perioadă de programare 2014-2020, în anul 3 de implementare (2016) Romania reușea să aibă contracte semnate de doar 1,5 miliarde euro (și, evident, ne întrebam cu toții când vom reuși să absorbim banii europeni destinați României). Iată că acum, în doar o lună, semnam contracte de peste dublul valorii pe care o semnau reprezentanții României din acea perioadă într-un an întreg”, a comentat Adrian Câciu.

Potrivit ministrului, valoarea totală a contractelor semnate în acest an este de 10 ori mai mare decât a fost în exercițiul anterior raportat la același moment al implementarii cadrului financiar multianual (iulie 2016).
„Valoarea contractelor semnate pe programele finanțate din Politica de Coeziune 2021-2027 a ajuns la 15 miliarde euro (33% din alocare) la această dată, iar încă 6 miliarde de euro sunt în curs de contractare. Dacă vrei să ai absorbție de fonduri europene trebuie să ai contracte și beneficiari care să implementeze proiectele. Și să ai proiecte mature care să aducă beneficiul calitativ al absorbției și anume dezvoltarea economică menită să asigure convergența către economiile dezvoltate ale Europei”, a explicat ministrul Câciu.

Partidul REPER solicită o anchetă guvernamentală privind organizarea sesiunii de vară a bacalaureatului 2024. Informațiile apărute în spațiul public indică posibile interferențe în procesul de elaborare a subiectelor de examen, punând sub semnul întrebării integritatea întregului proces educațional, este justificarea demersului.

„În cazul în care există și cele mai mici suspiciuni asupra unei intervenții politice în elaborarea subiectelor de examen, aceste informații pot periclita coerența, obiectivitatea și legitimitatea întregului demers. În ultimii doi ani, asistăm la o decredibilizare a evaluărilor standardizate și la o estompare a legitimității acestora în spațiul public, în tocmai din cauza acestei gestiuni deficitare a procesului de organizare a examenelor. Solicităm un audit guvernamental asupra situației organizării examenului de bacalaureat, precum și un dialog național cu privire la reforma evaluărilor standardizate și o strategie de sprijin pentru elevii care susțin aceste examene”, a declarat Simina Tulbure, deputată REPER și membră în Comisia pentru învățământ.
REPER propune 10 soluții:
1. Anchetă guvernamentală independentă asupra organizării bacalaureatului 2024
2. Reformarea urgentă și transparentă a procesului de elaborare a subiectelor de examen
3. Implementarea unor măsuri antifraudă avansate tehnologic
4. Inițierea unui dialog național pentru reforma evaluărilor standardizate
5. Dezvoltarea unor strategii de sprijin personalizat pentru elevii care susțin examenele naționale
6. Revizuirea curriculei școlare pentru a reflecta mai bine nevoile actuale ale societății și economiei
7. Investiții semnificative în formarea continuă a cadrelor didactice
8. Crearea unui sistem de monitorizare independent pentru asigurarea calității în educație
9. Dezvoltarea unei strategii naționale de digitalizare a educației
10. Salarii competitive pentru profesori și introducerea unor criterii de bonificare pe baza rezultatelor, diferențiate în funcție de parametrilor socio-economici ai localităților unde activează.

Comisia Europeană a anunțat că va oferi Republicii Moldova un împrumut în valoare de 50 de milioane de euro în condiții avantajoase. O plată suplimentară de 22,5 milioane de euro sub formă de granturi se va efectua până la sfârșitul lunii iulie.

CE anunță că sprijinul financiar va ajuta Moldova să își acopere o parte din nevoile de finanțare pentru 2024. De asemenea, ajutorul va sprijini stabilitatea macroeconomică a țării, permițându-i în același timp continuarea reformelor.

„Deși economia sa a înregistrat o creștere modestă în 2023, după o recesiune profundă în 2022, Republica Moldova este în continuare afectată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și continuă să se confrunte cu provocări grave în materie de securitate energetică”, anunță Comisia Europeană.
Aceasta este a patra tranșă din cadrul actualei asistențe macrofinanciare acordate Moldovei, după ce Comisia a concluzionat că țara a îndeplinit condițiile de politică convenite cu UE pentru deblocarea acestei plăți.
„Moldova a îmbunătățit guvernanța sectorului său public și a consolidat independența Băncii Naționale a Moldovei. Republica Moldova a consolidat, de asemenea, statul de drept, adoptând o lege privind evaluarea extraordinară (și anume, verificarea de securitate completă) a judecătorilor. S-au înregistrat, de asemenea, progrese în ceea ce privește combaterea corupției printr-o mai bună colaborare între agențiile de combatere a corupției și autoritățile de aplicare a legii. De asemenea, Moldova a luat măsuri pentru a sprijini energia din surse regenerabile și și-a reformat Codul vamal, care este acum pe deplin aliniat la Codul vamal al Uniunii. În plus, Moldova a adoptat o strategie națională pentru dezvoltare economică, care oferă o viziune ambițioasă pentru orientarea politicilor sale economice până în 2030”, mai anunță CE.

Asistența macrofinanciară face parte din efortul mai amplu al UE de a sprijini Republica Moldova pentru a face față numeroaselor provocări cu care se confruntă în ultimii ani. Contribuția totală se va ridica la 295 de milioane EUR și va ajuta, de asemenea, Moldova să avanseze pe calea sa europeană.

Investiție de peste un milion de euro la Spitalul Județean Galați pentru depistarea cancerului osos și a altor afecțiuni medicale

Consiliul Județean Galați investește în aparatură medicală nouă și performantă pentru diagnostice cât mai precise și tratamente inovatoare. A fost achiziționat un SPECT-CT, un echipament modern de medicină nucleară, care va oferi pacienților acces la investigații scintigrafice moderne.

„Înlocuim astfel vechiul echipament de scintigrafie, în cadrul unei investiții de 5 milioane de lei. Noul SPECT-CT oferă imagini de înaltă rezoluție, reducând și timpul necesar pentru obținerea și interpretarea rezultatelor. Înainte de instalarea noului echipament, va fi amenajat spațiul în care va funcționa acest echipament medical”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

SPECT-CT-ul permite medicilor să analizeze din punct de vedere funcțional diferite țesuturi și organe, folosind o tehnologie avansată de procesare și creare a imaginilor.
Acest echipament medical este utilizat pentru diagnosticarea unei game complexe de afecțiuni, inclusiv cele din sfera oncologică