Primarul Sectorului 4 al Capitalei, Daniel Băluță, anunță că avansează lucrările la pasajul în construcție de la Apărătorii Patriei. Tragem tare să terminăm lucrările de relocare a rețelelor de utilități, a explicat Băluță.

Primarul susține că muncitorii profită de traficul redus determinat de perioada concediilor.

„E perioadă de concendii, așa că profităm de nivelul redus al traficului din aceste zile și tragem tare să terminăm cât mai repede cu putință lucrările de relocare a rețelelor de utilități aferente pasajului rutier pe care îl construim la Apărătorii Patriei”, a anunțat Daniel Băluță.
Potrivit edilului, sunt schimbate conductele de apă și canal, cablurile de curent și orice alte asemenea utilități care se află acum în intersecție.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunţat, luni, în procedura întrebărilor preliminare cu care a fost sesizată de către instanța din România. Anunțul a fost făcut de Alina Gorghiu, ministrul Justiției. Gorghiu a tras concluzia: „Statul român a avut dreptate”.

Alina Gorghiu a confirmat faptul că statul român va continua să facă demersuri în cazul menționat.

„Statul român a avut dreptate. CJUE a stabilit clar că justiția din Franța nu a procedat corect în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele fugarului Paul-Philippe al României. Mulțumesc tuturor instituțiilor române și celor care au înțeles că fenomenul fugarilor trebuie tratat serios, indiferent de statul care trebuie să îi predea. Mesajul meu ca ministru este că, din respect pentru justiția din România, fiecare fugar trebuie adus înapoi în țară, trebuie să-și execute pedeapsa în penitenciarele din România. Vă asigur că vom continua să facem orice demers necesar pentru ca justiția să meargă până la capăt”, a explicat ministrul Justiției.

Alina Gorghiu a prezentat toată procedura în cazul Paul-Philippe al României.
La data de 30.04.2024, Curtea de Apel Brașov a depus la CJUE o cerere de decizie preliminară, adresând Curții întrebări care vizează aspecte privind respectarea legislației UE în materia mandatului european de arestare în cazul predării fugarului menționat.

La data de 29.07.2024, CJUE a publicat hotărârea, prin care a stabilit refuzul executării mandatului de către o autoritate de executare nu atrage refuzul de către un alt stat membru: „Fiecare autoritate de executare trebuie să facă propria analiză în care să fie avute în vedere și motivele de refuz invocate anterior. Concomitent, autoritatea emitentă poate menține validitatea mandatului european, după efectuarea propriei analize cu privire la motivele de refuz invocate”.

De asemenea, decizia Comisiei de Control a fișierelor Interpol (CCF) nu poate justifica, în sine, refuzul executării mandatului, dar poate fi luată în considerare la fundamentarea deciziei.
Ulterior deciziei de refuzare a predării, autoritatea emitentă poate decide cu privire la validitatea mandatului fără a fi necesară sesizarea CJUE, cu excepția cazului în care decizia care va trebui adoptată nu este supusă unei căi de atac.

Executarea mandatului nu poate fi refuzată pe motiv că procesul verbal de depunere a jurământului de un judecător din completul care a soluționat cauza internă nu poate fi găsit sau a fost depus numai la numirea în calitate de procuror.
Autoritatea emitentă nu poate participa în calitate de parte la procedura privind executarea mandatului.
Autoritatea de executare nu poate refuza predarea întemeindu-se pe condițiile de detenție de care a luat la cunoștință fără consultarea statului emitent. Nu poate fi avut în vedere un standard mai ridicat în materie de condiții de detenție decât cel garantat de normele internaționale.
Hotărârea CJUE interpretează dreptul UE aplicabil în speță, nu îl aplică efectiv. Dar interpretarea este obligatorie pentru toate statele membre.

Statul român va comunica această decizie către instanța din Malta, aceasta urmând să se pronunțe referitor la predarea lui Paul-Philippe al României.

La data de 17 decembrie 2020, Curtea de Apel Brașov a emis MEA împotriva lui Paul-Philippe al României, în vederea executării pedepsei definitive de 3 ani și 4 luni de închisoare pentru cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu.

Pe 28 iunie 2022, fugarul a fost arestat în Franța, fiind declanșată o procedură de predare în privința sa. Această procedură a fost încheiată printr-o hotărâre a Curții de Apel din Paris, rămasă definitivă, prin care refuza executarea MEA emis de autoritățile române.

Decizia de refuz a instanței franceze a fost întemeiată pe motivarea că locul de păstrare a proceselor verbale de depunere a jurământului de către judecători ar fi incert. Iar această deficiență sistemică ar fi avut incidență asupra procedurii penale împotriva lui Paul-Philippe al României în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, din moment ce procesul verbal de depunere a jurământului de către unul dintre cei trei judecători din completul de judecată care a trebuit să judece cauza în discuție nu ar fi putut fi găsit, iar un alt judecător din cadrul acestui complet de judecată ar fi depus jurământul numai în calitate de procuror.

La data de 29 aprilie 2024, fugarul a fost arestat în Malta în temeiul mandatului european de arestare emis împotriva sa. În aceeași zi, autoritatea judiciară de executare malteză a solicitat instanței din România informații suplimentare, precizând că Paul-Philippe al României invocase hotărârea Curții de Apel din Paris.
La data de 20.05.2024, autoritățile malteze au refuzat executarea mandatului având în vedere condițiile de detenție de care ar beneficia persoana în cauză în România în eventualitatea predării, decizie care a fost casată cu trimitere spre rejudecare.
Ulterior, instanța de fond din Malta a dispus predarea fugarului, însă aceasta a fost atacată.
La data de 31.07.2024 este așteptată decizia acestei instanțe sub aspectul predării lui Paul-Philippe al României.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că accesul persoanelor cu dizabilități la produse și servicii va permite participarea activă a acestora la viața comunității.

Declarația a fost făcută în cadrul unui eveniment al Consiliului Național al Dizabilității din România și al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

„Accesul persoanelor cu dizabilități la produse și servicii va permite participarea activă a acestora la viața comunității, în condiții de egalitate. Pentru că avem o obligație față de societatea pe care ne-o dorim în România! România nu poate să fie o societate modernă, o societate bazată pe respect, dacă nu ne implicăm mai mult ! Aveți un partener în mine și în Guvernul României și îi felicit și pe domnul director de la ANPC, și pe reprezentanții mediului privat. Cred că e un început discret, dar un exemplu care ne va obliga în viitor să ne implicăm și mai mult. Pentru că este insuficient să plătim alocații sau să facem legi. Este foarte important și acest lucru, dar nu este determinant. Determinant este accesul dumneavoastră la o viață cât mai normală, la fel ca noi toți”, a declarat premierul român.

Marcel Ciolacu a participat la evenimentul de semnare a parteneriatului „Șanse egale pentru o viață independentă”, încheiat între Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Parteneriatul vizează incluziunea consumatorilor cu dizabilități.

Președintele României Klaus Iohannis crede că patru nume ale unor români au intrat în imaginarul global. Este vorba despre Brâncuși, Enescu, Nadia și Hagi.

Klaus Iohannis a făcut declarația la inaugurarea Casei României de la Paris, înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice Paris 2024.

„În acești zece ani am întâlnit foarte mulți politicieni, oameni de cultură, oameni de știință, oameni simpli și când am întâlnit persoane în străinătate sau din străinătate, știți, începe o discuție, de unde sunteți, din România, și își spune un nume, de obicei așa se întâmplă”, a declarat Iohannis.

În opinia președintelui, patru nume au intrat în „imaginarul global”.

„Eu pot doar să trag concluziile mele personale și am constatat că patru nume sunt foarte des menționate și cred că pot să spun că ele au intrat efectiv în imaginarul global. Acele nume reprezintă România. Primul, și cred că nu este nicio surpriză, este Brâncuși, al doilea este Enescu, al treilea Nadia Comăneci, și al patrulea Hagi. Și atunci cred că nu greșesc dacă spun că pe noi românii arta și sportul ne definesc foarte bine”, a precizat Klaus Iohannis.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că Ministerul Sănătății în parteneriat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lansează un nou apel de proiecte cu o valoare de 13 miliarde de lei prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești.

Programele cuprind construcții de spitale, modernizarea sau reabilitarea spitalelor existente precum și dotări pentru digitalizare și tranziția verde.

„Lansăm poate cel mai important apel de proiecte în sănătate, cu potențialul de a transforma fundamental infrastructura spitalicească din România. Ne focalizăm concomitent pe construcția de spitale noi și pe modernizarea spitalelor în special în zonele municipale. Colaborarea cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și cu ministrul Adrian Câciu a fost excelentă, iar programul a fost dezvoltat împreună într-un timp foarte scurt. Niciodată infrastructura spitalicească nouă nu a beneficiat de o alocare mai consistentă, care vine perfect în completarea investițiilor deja derulate prin PNRR în Sănătate”, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Distribuția fondurilor alocate prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești este următoarea: 2 miliarde de lei pentru spitale județene și județene de urgență, spitale de specialitate și spitale clinice, 7,3 miliarde de lei pentru spitale municipale și municipale de urgență, 500 milioane de lei pentru asistență tehnică și implementarea proiectelor, 3,25 miliarde de lei pentru alte investiții strategice.
Beneficiarii pot să depună proiecte pentru Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești, până în luna septembrie, pentru obținerea avizului de oportunitate în vederea finanțării.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Guvernul României a aprobat memorandumul prin care se creează cadrul legal pentru desfășurarea activităților de predare a limbii române în unități de învățământ preuniversitar din țările în care trăiesc și muncesc români.

„Copiii românilor plecați în afara țării vor putea învăța Limba Română și Istoria Culturii și Civilizației Românești în țările în care muncesc părinții lor. Aceasta a fost una dintre cele mai mari dorințe a românilor plecați în Italia, Germania sau Spania și cel mai des repetată în întâlnirile pe care le-am avut anul acesta cu diaspora românească”, a transmis premierul Marcel Ciolacu.

Guvernul României a aprobat memorandumul prin care se creează cadrul legal pentru desfășurarea activităților de predare a limbii române și susținerea cursurilor de cultură și civilizație românească în unități de învățământ preuniversitar din străinătate, prin corpul instructorilor de limbă, cultură și civilizație românească din cadrul Institutului Limbii Române.

Premierul Marcel Ciolacu susține că „România rămâne o ancoră de stabilitate în domeniul economic, el precizând că anul trecut am avut una dintre cele mai bune creşteri economice din Europa, tendinţele sunt încurajatoare”.

”Anul trecut, am avut una dintre cele mai bune creşteri economice din Europa, iar tendinţele pentru perioada următoare sunt încurajatoare, cu previziuni de peste 3% în 2024 şi 2025. O creştere care se bazează în bună parte pe investiţii. De altfel, anul acesta avem cele mai mari investiţii nete de după Revoluţie, de 58 de miliarde de lei în primele şapte luni şi ne propunem să depăşim 110 miliarde până la sfârşitul anului. Toate aceste date trebuie să ne ofere încredere în dialogul cu partenerii externi. Rolul dumneavoastră, al diplomaţilor şi al celor care promovaţi economia României este esenţial în a prezenta România aşa cum este ea: un partener de afaceri de încredere, o destinaţie atractivă pentru cei care vor să investească aici”, a transmis premierul Ciolacu.

”

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, anunță că legislația națională se aliniază la prevederile Convenției OCDE Anti-mită. Mituirea funcționarilor publici străini a fost inclusă în legislația din România

Guvernul a adoptat săptămâna trecută proiectul Ministerului Justiției, prin care este reglementată noua infracțiune de corupție.

Măsura este un instrument necesar în combaterea faptelor de corupție săvârșite împotriva funcționarilor publici străini.
„Tocmai pentru că, la nivel global, corupția costă 5% din PIB-ul global avem nevoie de măsuri sănătoase pentru reducerea fenomenului. Iar acest proiect este una dintre ele. Și un pas înainte pentru aderarea României la OCDE”, a explicat Alina Gorghiu.