Ministerul Afacerilor Externe anunță că organizează, prin Misiunile Diplomatice și Oficiile Consulare ale României în străinătate, 915 secții de votare în străinătate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie 2024.

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a emis, în acest sens, ordinul ministrului afacerilor externe nr. 868/2024 publicat in Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 434 / 10 mai 2024, în conformitate cu prevederile art. 34 alin. (9) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare și ale art. 10 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.

Pentru scrutinul din 9 iunie 2024 vor fi organizate cu 80 mai multe secții decât cele înființate la alegerile prezidențiale din 2019 (835 de secții de votare), cu 167 mai multe secții decât cele organizate la alegerile parlamentare din 2020 (748 de secții) și cu 474 mai multe decât secțiile de votare organizate la alegerile europarlamentare din 2019 (441 secții).
Cele mai multe secții vor fi organizate în statele în care se regăsesc cele mai numeroase comunități de cetățeni români: Italia (150 de secții), Spania (147 de secții), Regatul Unit al Marii Britanii (104 secții), Germania (87 secții), Franța și Principatul Monaco (67 de secții), Republica Moldova (52 secții), SUA (45 secții), Belgia (24 secții), Austria (17 secții), Irlanda (16 secții), Regatul Țărilor de Jos (16 secții), Danemarca (14 secții), Canada (12 secții).

Propunerile Misiunilor Diplomatice și Oficiilor Consulare ale României în străinătate privind secțiile de votare care vor fi organizate în afara țării au avut la bază atât consultările periodice cu reprezentanți ai comunităților de cetățeni români din diaspora, cât și dinamica relocării cetățenilor români din diaspora înregistrată în ultimii ani.
Lista secțiilor de votare din străinătate și a adreselor sediilor acestora poate fi consultată pe pagina de internet a Ministerului Afacerilor Externe, la secțiunea dedicată alegerilor (https://www.mae.ro).
MAE reamintește că la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 cetățenii români cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

La scrutinul din 9 iunie 2024 votarea începe la ora locală 07:00 și se încheie la ora 22:00. Alegătorii care la ora 22:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot până la ora locală 23:59, a precizat MAE.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, îi îndeamnă pe fermieri să apeleze la sprijinul angajaților APIA. Sfatul vizează depunerea cererilor pentru campania anului 2024.
Cererile pot fi depuse până pe 7 iunie.

„Dragi fermieri, vă îndemn să apelați cu toată încrederea la sprijinul angajaților APIA pentru depunerea cererilor de plată în campania anului 2024. Angajații APIA sunt pregătiți să vă ajute în completarea cererilor astfel încât toți fermierii să depună documentele necesare până la data de 7 iunie – termenul limită de depunere. Este important să vă încadrați în acest termen, întrucât potrivit noilor reguli ale Politicii Agricole Comune nu mai există perioadă de depunere cu penalități. După data de 7 iunie, orice modificare a datelor declarate în cererea de plată trebuie notificată în scris la APIA, în termen de 15 zile de la data modificării”, a explicat ministrul Agriculturii.

Potrivit ministrului Barbu, dacă cererea de plată cuprinde şi intervenții din sectorul zootehnic, beneficiarul se va adresa întâi responsabilului APIA în vederea completării declaraţiei privind sectorul zootehnic și ulterior va completa cererea pentru suprafaţă prin intermediul aplicației IPA-Online.

Plățile subvențiilor cuvenite fermierilor ar trebui să înceapă la 16 octombrie.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță că România își întărește relațiile bilaterale cu Turcia atât în domeniul securității sociale, cât și pentru consolidarea pieței din ambele țări. Simona Bucura Oprescu, ministrul român al Muncii și Solidarității Sociale, a semnat la Ankara împreună cu Vedat Işıkhan, ministru al Muncii și Securității Sociale din Republica Turcia, documentul pentru implementarea Acordului bilateral de securitate socială între cele două țări.

Noul Aranjament Administrativ semnat la Ankara:
- stabilește modul de colaborare între instituțiile celor două state;
- stabilește procedurile referitoare la eliberarea certificatelor privind legislația aplicabilă, confirmarea perioadelor de asigurare, depunerea cererilor pentru prestații și modalitatea de plată a acestora, în beneficiul, pensionarilor, beneficiarilor de prestații sociale, dar și al angajatorilor;
- prevede, în concret, modalitatea de plată a pensiilor pentru cei care au stagii de cotizare în unul sau în ambele state;
- stabilește procedura pentru a beneficia de prestaţii de asigurări de sănătate și de indemnizație de maternitate pe teritoriul celuilalt stat;
- prevede modalitatea de acordare a prestațiilor în caz de accidente de muncă sau boli profesionale;
- reglementează modalitatea de solicitare a ajutorului de deces în cazul în care solicitantul are domiciliul pe teritoriul celuilalt stat
- conține prevederi referitoare la modalitatea decontării prestațiilor acordate în caz de boală şi maternitate, respectiv accidente de muncă și boli profesionale, precum și prevederi referitoare la furnizarea de proteze, materiale sanitare și alte prestații în natură de mare valoare.

„Întâlnirea comună la cel mai înalt nivel din Turcia este o reafirmare a prieteniei dintre România și Turcia și a interesului de a lucra împreună. Reactualizăm documente comune de lucru, stabilim un plan de acțiune, iar propunerea mea este de a extinde aria de acoperire a protocolului de colaborare dintre cele două ministere. Provocările lumii de astăzi sunt din ce în ce mai mari și avem cele mai mari responsabilități fiindcă politicile noastre se regăsesc în viața tuturor oamenilor. Suntem aproape geografic, avem o istorie comună, ne leagă capitalul pe care turcii îl au în România, dar și românii care lucrează în Turcia și turcii care lucrează în România. Obligația noastră, ca miniștri, este să le protejăm drepturile acestor lucrători”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu după semnarea documentului bilateral.

„România este prietenul nostru și vecin la Marea Neagră. Firmele de construcții din Turcia au afaceri strategice în România. Comportamentul românilor față de turcii din Dobrogea este un model pentru toate comunitățile. Suntem fericiți că dăm Europei acest exemplu de conviețuire”, a transmis Vedat Işıkhan, ministru al Muncii și Securității Sociale din Republica Turcia.
Cei doi oficiali au discutat și despre pașii care ar putea fi făcuți pentru simplificarea procedurilor legate de dreptul de ședere al lucrătorilor turci în România și facilitarea accesului acestora pe piața muncii.
Datele oficiale arată că în România sunt 9.993 de salariați turci care au încheiate, în total, 10.825 de contracte muncă. Peste 18.000 firme turcești sunt înregistrate în Romania. În Turcia sunt stabiliți aproximativ 5.000 de cetățeni români.

Europarlamentar Victor Negrescu susține că România poate deveni un lider regional în domeniul digital. El a dezvăluit că a susținut în plan european alocarea consistentă de fonduri europene pentru reducerea inegalităților și educația digitală.

Investițiile în domeniul digital vor reduce cheltuielile statului și vor face viața oamenilor mai ușoară, consideră europarlamentarul român.
„Transformarea digitală a României trebuie să reușească pentru a reduce cheltuielile bugetare și pentru a face viața oamenilor mult mai ușoară. De aceea, am susținut, la nivel european, alocarea consistentă de fonduri europene pentru reducerea inegalităților și educația digitală”, a explicat Negrescu.

Victor Negrescu mai crede că România poate deveni un lider regional în domeniul digital.
„În cadrul întâlnirii avute cu patronatul companiilor din domeniul digital (ANIS), care astăzi reprezintă aproape 10% din PIB-ul României, am prezentat perspectiva mea asupra modului în care România poate deveni un lider regional în domeniu. Pilonii transformării digitale trebuie să cuprindă o reglementare constructivă, sprijin pentru dezvoltarea de produse și servicii digitale autohtone, investiția în educație și bună informare, precum și afirmarea României ca actor activ și relevant în dezbaterile europene și internaționale privind evoluțiile tehnologice”, a precizat europarlamentarul român.

Premierul Marcel Ciolacu a avut consultări, la Palatul Victoria, cu reprezentanții sindicatelor și patronatelor în cadrul reuniunii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, a cărei temă centrală a fost nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată.

Șeful Executivului a discutat împreună cu partenerii de dialog social contextul și efectele majorării salariului minim brut pe țară garantat în plată de la 3.300 de lei lunar, cât este în prezent, la 3.700 de lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2024. Aceasta va reprezenta o creștere de 12,12%, ceea ce înseamnă o majorare netă de 242 de lei. De asemenea, deducerea fiscală de 200  de lei se va menține până la sfârșitul anului.

„Creșterea veniturilor și protejarea puterii de cumpărare sunt linii de acțiune pe care le urmărim permanent la nivelul Guvernului. Așa cum am stabilit împreună cu sindicatele și patronatele încă de la sfârșitul anului trecut și am reconfirmat astăzi, în reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, vom majora la 3.700 salariul minim brut pe țară garantat în plată, începând cu 1 iulie.  Totodată, vom menține până la sfârșitul anului facilitatea celor 200 de lei netaxabili la salariul minim, ceea ce, împreună cu eforturile de reducere a inflației, protejăm puterea de cumpărare a angajaților cu venituri mici”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

În cadrul întâlnirii au fost discutate și alte teme, precum asigurarea forței de muncă, atragerea banilor puși la dispoziția României prin Planului Național de Redresare și Reziliență și decuplarea punctului de amendă de valoarea salariului minim pe economie.

Fermierii români vor putea exporta carne și animale vii în Turcia. Anunțul a fost făcut de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, în timpul vizitei făcute în Turcia. Șeful delegației române a fost premierul Marcel Ciolacu.
Prin decizia luată în Turcia, fermierii români vor primi acces la piețe din Orientul Mijlociu.
„Alături de premierul Marcel Ciolacu am obținut reluarea exporturilor de carne și animale vii în Turcia. Deschidem astfel rute comerciale și cu alte state din regiune și Orientul Mijlociu și îi readucem pe fermierii români pe piața exporturilor. Ne respectăm angajamentele luate in fața fermierilor și procesatorilor români și susținem dezvoltarea afacerilor românești”, a explicat ministrul Agriculturii”, a declarat ministrul Florin Barbu.
Delegația română a fost primită chiar de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.

România vrea să facă schimburi economice cu Turcia în valoare de 15 md. de dolari pe an. Anunțul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu în timpul vizitei din Turcia.

În prezent, valoarea schimburilor este puțin mai mare de 10 miliarde de dolari.
„Am depășit anul trecut 10 miliarde de dolari în ceea ce privește schimburile economice, dar împreună ne-am stabilit o țintă ambițioasă de 15 miliarde de dolari pe care să o bifăm în următorii ani”, a transmis Marcel Ciolacu.

Șeful guvernului a menționat domeniilor în care firmele din ambele țări pot investi în România și Turcia.

„În mod special, aș dori să menționez două domenii de interes major pentru România. Primul vizează o cooperare mai strânsă la nivelul industriilor noastre de apărare. Firmele românești de profil au demonstrat deja că pot face față solicitărilor în ceea ce privește producția de pulberi, obuze, armament și diverse componente specifice. Avem deja contracte solide cu partea turcă în ceea ce privește dronele Bayraktar și autovehiculele tactice blindate Otokar, dar consider că putem stabili o formulă de parteneriat prin care să realizăm acel transfer tehnologic și de know how prin care companiile românești să poată produce în România aceste componente. (...)Turcia este una dintre principalele noastre opțiuni pentru aprovizionarea cu gaze, fie din Caucaz, fie prin stații de LNG. În același timp, țările noastre sunt și producători de gaze și dispun de avantaje certe pe harta rutelor viitorului. Astfel, am agreat constituirea unui Grup de lucru comun România-Turcia, care să evalueze posibilitățile prin care putem dezvolta cooperarea și în domeniul conectivității, dar și în domeniul energiei regenerabile și a celei nucleare”, a precizat Ciolacu.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a semnat decretul care le permite românilor să călătorească doar cu buletinul. Anunțul a fost făcut în timpul vizitei pe care premierul român Marcel Ciolacu o face în Turcia.

De altfel, șeful guvernului român i-a mulțumit președintelui turc pentru decizia luată spunând că este „un gest deosebit” pe care l-a făcut față de cetățenii români.
„Vreau să îi mulțumesc, la rândul meu, președintelui Erdogan pentru gestul deosebit pe care l-a făcut față de cetățenii români. Prin decizia de astăzi (marți, 21 mai n.r.), românii care vor dori să călătorească în Turcia o vor putea face doar cu buletinul, nemaifiind nevoie de pașaport. Știm foarte bine că mulți români preferă Turcia ca destinație turistică și cred că acest lucru va ajuta foarte mult”, a declarat Marcel Ciolacu.

Decretul prezidențial semnat de Erdogan a fost publicat marți în Monitorul Oficial al Turciei.