Guvernul a aprobat luni o rectificare bugetară pozitivă. Alocăm resurse suplimentare pentru toate marile proiecte de investiții ale statului, există un plus de venituri bugetare după primele opt luni, venituri pe care le folosim ca să dezvoltăm România, anunță premierul Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului susține că 84% din deficit merge în zona de investiții. „Suntem primul stat european ca raport între deficit și volumul de investiții. Evident că la acest nivel record de investiții, crește și deficitul bugetar la 6,9% din Produsul Intern Brut. Este însă un deficit sustenabil, ținând cont că 8,5 lei din 10 cheltuiți merg în autostrăzi, spitale, școli și rețele de gaze, apă și alte obiective de interes local. Practic, ce facem la această rectificare este să aplicăm modelul statelor europene puternice. Germania, Italia, Franța sau Spania așa au procedat, așa s-au dezvoltat și sunt motoarele economice ale Europei! La fel procedăm acum și noi, fiindcă România a ajuns la maturitatea politică să își asume asemenea decizii. Nu îmi este deloc teamă de asta, fiindcă a fi sustenabil asta înseamnă: nu alocăm banii numai pe consum, ci venim cu un plan serios pe investiții”, a explicat Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului i-a atacat pe foștii premieri.
„Acești bani se întorc în economie și se multiplică. La 1 euro investit, se întorc la stat 6 sau 8 euro! De exemplu, dl. ministru Sorin Grindeanu primește banii și face plăți către companii, firmele termină autostrăzi pe care românii le așteaptă de 30 de ani. Iar aceste firme plătesc mii de salariați și dau comenzi la alte sute de furnizori cu zeci de mii de angajați. Asta înseamnă că, în câteva luni, din taxe, impozite și din tot acest rulaj, banii se întorc cu surplus la bugetul de stat. De aceea, trebuie să mergem cu mult curaj înainte. N-avem timp de filozofi care, ca premieri, au avut deficit de 9,2%, iar investițiile erau la doar 1,7% din PIB. Știau doar să consume, nu să construiască! Acum, marja de consum este foarte limitată și este vital să o menținem așa”, a adăugat premierul.

Potrivit acestuia, următorul pas este adoptarea Planului Național de Reindustrializare, aprobat deja în coaliție.
„Am fost zilele trecute în Oradea și Cluj, există un interes uriaș din partea mediului privat pe această temă. De aceea, trebuie să facem ultimele reglaje și să trecem prin Guvern acest proiect major pentru dezvoltarea economiei”, a precizat Ciolacu.

Clotilde Armand a anunțat luni că USR va solicita președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să sesizeze Comisia de la Veneția pentru a analiza de urgență cazul lui Toni Greblă.
Anunțul a fost făcut pe Facebook.

„Șeful Autorității Electorale Permanentă nu mai are ce căuta în această funcție de înaltă demnitate publică, nu mai are calitatea morală necesară. Oficialii europeni trebuie să știe că lui Toni Greblă nu-i mai ajungeau cele trei pensii speciale, așa că și-a acordat ilegal măriri salariale în valoare de 118.830 de lei”, a explicat Armand.

Ea îl acuză pe Toni Greblă că favorizează partidele de la guvernare.
„Situație este inacceptabilă, un demnitar care a fost prins cu ilegalități, pe care le-a și recunoscut (chiar a promis că dă banii înapoi până la sfârșitul anului!), să organizeze alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024 și corectitudinea scrutinului. Toni Greblă este menținut în funcție de PSD și PNL cu un singur scop: să favorizeze cele două partide, așa cum s-a întâmplat și în iunie, la alegerile locale și europarlamentare”, a precizat Clotilde Armand.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a publicat ghidul alegătorului prin corespondență pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024.

MAE anunță publicarea ghidului alegătorului prin corespondență pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din noiembrie-decembrie 2024. Este vorba despre „Ghidul alegătorului prin corespondență - alegerile pentru Președintele României din anul 2024” și despre „Ghidul alegătorului prin corespondență - alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024”.

Alegătorii români care doresc să voteze prin corespondență la alegerile prezidențiale și/sau la alegerile parlamentare din acest an pot găsi toate informațiile necesare pe pagina de internet www.mae.ro, la secțiunile Alegeri pentru Președintele României și Alegeri pentru Senat și Camera Deputaților.
Termenul-limită până la care cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate se pot înregistra ca alegător prin corespondenţă este 10 octombrie 2024 – pentru alegerile pentru Preşedintele României și 17 octombrie 2024 pentru alegerile pentru Parlamentul României.

Potrivit MAE, exercitarea dreptului de vot prin corespondență este o alternativă la votul în cadrul secției de votare și se realizează prin intermediul serviciilor poștale. Alegătorul își poate exercita dreptul de vot prin corespondență o singură dată, la fiecare scrutin, sub sancțiunea legii penale.

Poate vota prin corespondență cetățeanul român cu drept de vot care are domiciliul sau reședința legal stabilită în străinătate și care s-a înscris în Registrul electoral (www.votstrainatate.ro) cu opțiunea pentru votul prin corespondență. Înregistrarea se realizează prin înscrierea într-un formular online, aflat pe site-ul www.votstrainatate.ro, gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă, a următoarelor date: nume, prenume, cod numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă şi adresa de e-mail, precum şi opțiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă, la care s-au anexat copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine. Actele de identitate emise de autoritățile române trebuie să fie valabile la data exercitării dreptului de vot, a precizat MAE.

Guvernul României a pregătit un proiect de Ordonanță de urgență pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2024. Acesta a fost publicat fiind scos în transparență publică.

Proiectul include și alocări pentru achitarea datoriilor unităților administrativ-teritoriale și spitalelor publice.

Proiectul propune alocarea a 242,5 milioane lei pentru gratuitatea transportului public local și metropolitan pentru elevi, conform Legii nr. 198/2023. De asemenea, se dorește alocarea a 278,6 milioane lei pentru completarea drepturilor salariale neacoperite ale unităților de cult din țară, precum și pentru crearea a 280 de posturi suplimentare.
Un alt aspect important este reducerea cu 88 milioane lei a fondurilor destinate Programului pentru școli al României, ca urmare a neutilizării sumelor alocate anterior. Proiectul include și o alocare de 914,3 milioane lei pentru drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav.

La capitolul datorii, Guvernul propune alocarea a 1.270 milioane lei pentru achitarea datoriilor unităților administrativ-teritoriale și spitalelor publice. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate va fi suplimentat cu 11.324,5 milioane lei, asigurând continuitatea serviciilor medicale.
Deficitul bugetului general consolidat este estimat la 6,94% din PIB, o creștere semnificativă față de prognoza inițială. Proiectul va fi supus aprobării în procedură de urgență, având în vedere necesitatea urgentă de a răspunde provocărilor economice curente.

Ministerul Educației anunță că au fost aprobate 68 de proiecte în valoare de peste 104 milioane de euro în cadrul apelurilor de proiecte „Primul student din familie”.
36 de instituții de învățământ superior, publice și private, alături de cinci unități de învățământ preuniversitar de stat, au depus cereri de finanțare.

„Prin acest program, cu sprijinul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, vom finanța măsuri de prevenție, măsuri de intervenție și măsuri compensatorii, care să contribuie la crearea cadrului care permite acces echitabil la studii universitare de calitate, pentru orice tânăr, indiferent de mediul socioeconomic din care provine. Pentru mulți dintre ei, această oportunitate este șansa la o viață nouă, un drum către succes, și o șansă reală de a-și construi un viitor mai bun”, a explicat ministerul.

Creșterea accesului la învățământul superior al grupurilor subreprezentate/defavorizate, inclusiv prin sprijinirea și consilierea elevilor pentru a face tranziția de la liceu la universitate reprezintă o prioritate prevăzută în noile legi ale educației și a fost parte integrantă din Raportul final al proiectului „România Educată”, au precizat inițiatorii programului.

Deputatul PSD Viorica Sandu susține că fabrica inaugurată azi la Nokian-Oradea este prima fabrică din lume cu zero emisii de carbon si reprezintă un exemplu de succes al politicilor și metodelor economice ale PSD de a atrage capital străin în România.

„Prin prezența sa la deschiderea oficială, premierul Marcel Ciolacu dovedește determinarea sa de a face în continuare o prioritate din finanțarea investițiilor, atât publice, cât și private, din toate sursele posibile. România a încheiat, în acest sens, un Acord cu Banca Mondială, prin care are acces la 6 miliarde de dolari, din care 3 miliarde sunt destinate mediului privat, pentru investiții care să extindă accesul la educație, la sănătate și servicii sociale, dar și să creeze locuri de muncă mai bine plătite”, a transmis deputatul Viorica Sandu. 

La Nokian- Oradea, din cei 650 milioane euro investiți, 99,5 milioane de euro reprezintă ajutorul de stat, acordat în perioada când Ministerul Finanțelor era condus de un ministrul al PSD, Adrian Câciu.

”Ajutorul de stat” este instrumentul consacrat și utilizat de PSD pentru a susține investițiile private de anvergură făcute în anumite domenii prioritate, unde interesul nostru este să ne dezvoltăm.

Ultimul exemplu de ajutor de stat este cel anunțat de premierul Marcel Ciolacu, în ultima ședință de Guvern, privind Planul Național pentru Marea Industriei, finanțat cu 2 miliarde de euro.

„Investiția de la Nokian-Oradea va produce anvelopele, în special de autoturisme, destinate întregii piețe europene și este o unitate la cel mai înalt standard, unde - până la sfârșitul acestui an - vor lucra 300 de angajați, iar până în 2025 se va ajunge la 500 de angajați, plătiți la nivelul salariilor occidentale”, a adăugat Viorica Sandu. 

Roxana Mînzatu, propunerea României pentru poziția de comisar european, a anunțat că va lucra pentru competitivitatea modelului social european. Ea va primi portofoliul Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie, dar și poziția de vicepreședinte în cadrul CE. „Cuvântul cheie al acestui mandat este și va fi colaborare”, a explicat Roxana Mînzatu pe Facebook.

În spațiul online, ea și-a prezentat prioritățile.
„Acest portofoliu va iniția legislație, politici și va gestiona finanțare pentru competențele și educația europenilor, pentru locuri de muncă de calitate și pentru drepturile sociale respectate, pornind de la lucrători și până la copii și tineri, de la vârstnici la persoane cu dizabilități, cu respect și demnitate în drepturi și șanse pentru bărbați și femei deopotrivă. Am lucrat în coeziune o viață întreagă, într-un stat membru de <generație nouă>, România. De aceea, cred că forța internă dar și competitivitatea externa a Uniunii Europene depind fundamental de coeziunea socială a acesteia. Voi lucra pentru competitivitatea modelului social european, pentru că această dimensiune prin care protejăm oamenii, înainte de orice, este ceea ce ne diferențiază pe noi, europenii, în bine, într-o lume marcată de crescânde inegalități sociale, care vulnerabilizează din interior mulți competitori”, a scris Roxana Mînzatu.

Ea va milita pentru munca în echipă, dialog și transparență, atât în interiorul instituțiilor europene, cât și între acestea și statele membre, comunitățile locale, partenerii sociali.
„Urmează audierea în comisiile relevante din Parlamentul European, o etapă cheie în care vom detalia, explica prioritățile pentru următorii cinci ani și modul în care vom lucra și livra rezultate pentru oameni. Dincolo de audieri, ca fost deputat român și actual deputat european, îmi doresc să lucrez bine și îndeaproape cu aleșii direcți ai cetățenilor, în mod constant. Cuvântul cheie al acestui mandat este și va fi colaborare! Numai în acest fel vom reuși să ne atingem obiectivele îndrăznețe pe care ni le propunem”, a precizat Roxana Mînzatu.

USR cere convocarea în Parlament și audierea șefului Apele Române. Deputata USR Diana Buzoianu, vicepreședintă a Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților, solicită audierea în Comisie a directorului general al Administrației Naționale Apele Române (ANAR), în contextul inundațiilor masive care au produs în județele Galați și Vaslui prejudicii materiale importante, dar și pierderi de vieți omenești.

„În 2005, 76 de persoane și-au pierdut viața din cauza inundațiilor. În 2013, 9 persoane au murit în județul Galați în urma inundațiilor. Acum, în 2024, avem iar vieți pierdute din cauza inundațiilor, din nou în județul Galați. Autoritățile știu de ani de zile care sunt problemele și ce ar trebui să facă, doar că nu și iau măsurile concrete. Câte persoane mai trebuie să moară până când vor începe să acționeze? Pentru ce s-au folosit banii? Am chemat reprezentanții Apele Române pentru a răspunde la toate aceste întrebări pe care românii le au de ani de zile”, declară deputata USR Diana Buzoianu.
Audierea șefului Apele Române are drept scop verificarea îndeplinirii atribuțiilor legale ale ANAR, dar și de către instituțiile subordonate cu atribuții în prevenirea unor incidente de proporția celor petrecute în ultimele zile.

Potrivit inițiatorilor, necesitatea acestor verificări și clarificări este accentuată de raportul din 2022 al Curții de Conturi, care a scos la lumină date îngrijorătoare legate de lipsa avizelor și autorizațiilor de gospodărire emise de către ANAR cu privire la barajele și digurile realizate pe teritoriul României.

Același raport include concluzii cu privire la inexistența unei infrastructuri de protecție împotriva inundațiilor. Aceasta în condițiile în care Legea apelor (107/1996) stipulează că orice construcţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei (îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi, desecări şi asanări, alte lucrări de apărare) se realizează în baza avizului de gospodărire a apelor emis de ANAR, iar punerea în funcțiune a acestor lucrări se realizează numai în baza autorizației de gospodărire emise de către aceeași autoritate, mai susține USR.

Nu în ultimul rând, șeful Apele Române are obligația să prezinte public o diagnoză a infrastructurii naționale de protecție împotriva inundațiilor, stadiul lucrărilor de execuție, fondurile publice alocate în ultimii ani, precum și situația statistică a numărului de baraje și diguri neautorizate sau ale căror autorizații nu mai sunt valabile, a precizat USR.
Totodată, directorul general ANAR va avea posibilitatea să clarifice unele controverse care au planat asupra instituției în ultima vreme.
„Agenția de stat care trebuia să se ocupe cu digurile din Galați se pare că se ocupă cu orice altceva mai puțin cu diguri. Agenția este, de fapt, încă un program de locuri de muncă călduțe la stat: 35% din bani se duc pe salarii, 10.000 de angajați cu salariu mediu de aproape 8.000 lei/lună. Adică, cu 2.300 lei peste salariul mediu din privat. Diguri însă nu fac. Întreținerea digurilor iar nu prea fac. Au făcut, în schimb, la un moment dat, plantație de canabis. Nu e o glumă, i-a prins DIICOT”, afirmă deputatul USR Claudiu Năsui.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au analizat Planul de înzestrare a Armatei României 2025 – 2034. Ședința CSAT a avut loc joi, la Palatul Cotroceni.

Planul de înzestrare a Armatei României 2025 – 2034 este un document de referință pentru planificarea armamentelor, prin care se realizează corelarea dintre nevoile operaționale de tehnică și echipamente militare pentru dotarea structurii de forțe și resursele financiare preconizate a fi alocate pentru înzestrare, urmând ca discuțiile pe acest subiect să fie continuate.

Potrivit Administrației Prezidențiale, schimbarea majoră a situației regionale de securitate generate de postura agresivă a Federației Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea și reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea și dezvoltarea capabilităților militare necesare contracarării noilor amenințări, inclusiv prin creșterea, în cadrul acestora, a achiziției cantităților de muniții necesare pentru luptă și pentru constituirea graduală a stocurilor.

Din această perspectivă, pentru protejarea intereselor esențiale de securitate și asigurarea securității aprovizionării, România este direct interesată ca pe teritoriul național să existe capacități industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forțe pe timp de pace și menținerea în stare operațională a echipamentelor achiziționate, cât și fabricarea și dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităților militare în situații de criză sau război.
În acest sens, creșterea alocațiilor bugetare pentru Apărare generează un efect direct și asupra industriei de profil din România, care are oportunitatea de a iniția un proces de transformare, retehnologizare și adaptare prin atragerea de tehnologii noi performante și know-how, prin colaborare cu companii din domeniu, consacrate la nivel internațional, a precizat Administrația Prezidențială.