Elevii din cinci licee din țară au fraudat Bacalaureatul de toamnă, susține ministrul Educației Sorin Cîmpeanu. Elevii ar fi reușit să trimită pe grupuri din rețelele de socializare subiectele și ar fi solicitat răspunsurile, după cum a anunțat Digi24.

Absolvenții au fost prinși și urmează să fie eliminați din examen, a punctat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

"Este vorba de cinci licee din cinci țară, e o fraudă care va fi sancționată la cel mai aspru nivel. Cu siguranță elevii vor fi eliminați din examen și timp de două sesiuni nu vor mai participa la examen", a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Concret, candidații au pus subiectele pe grupurile de Facebook si le-au cerut colegilor de acasă să îi ajute cu rezolvările.

La sesiunea de toamnă a Bacalaureatului 2021 s-au înscris aproximativ 39.000 de candidați. Conform datelor transmise de inspectoratele școlare județene, 24.900 de candidați provin din promoția 2020-2021, iar aproximativ 14.000 de elevi sunt din promoțiile anterioare.

Compania de testare educațională Brio, împreună cu alți doi parteneri,  a pus la punct, în doar o lună, Școala AER (Alianța pentru Educație Remedială), program gratuit în care sunt implicați peste 2000 de elevi și peste 50 de profesori.

“Misiunea acestei școli este de a reduce decalajele pentru fiecare dintre copii. Școala în pandemie a creat o serie de decalaje în educația elevilor din România, diferențe ce pot fi observate “din cosmos”, susține Gabi Bartic, COO și Director al Diviziei Consumer în cadrul Brio.

Era nevoie de un proiect de ore remediale pentru că decalajele survenite în perioada pandemică pot fi observate „din cosmos”. Și aici voi nuanța: decalajele nu vin doar din inconveniente tehnice și tehnologice. Nu vorbim, când vorbim despre pierderile educaționale provocate de pandemie doar despre copii lăsați în urmă de lipsa mijloacelor tehnice de conectare online, deși există și acestea. Vorbim despre lipsa abilităților de predare în mediul online ale profesorilor, despre interesul scăzut de a face un salt tehnologic al profesorilor înșiși, despre lipsa formărilor și a alinierii abilităților acestora la cerințele secolului în care, iată, trăim și în care pandemia ne-a forțat să ni le exersăm. Și atunci, pentru acei copii care dețin mijloace tehnologice dar totuși nu au acces la educație sau nu au acces suficient, ne-am gândit că trebuie să facem ceva. O școală, așa i-am spus, în care să facem diagnostic (testare inițială), un parcurs remedial (ore online adică), testare periodică și apoi testare finală care să ateste progres. Copiii care s-au înscris în școala remedială sunt, toți, copii care au crezut că au nevoie de școală. Mai mult decât atât, au crezut că au nevoie de școală în timpul vacanței și și-au asumat un program destul de serios pentru vacanță: un program de 2 ore de Mate și două de Română în fiecare săptămână, peste care au venit în mod evident ore de studiu individual. În ce privește lacunele, noi am testat toți copiii cu teste Brio la startul programului, astfel încât să avem un „moment 0” al fiecărui copil. Am avut și copii cu scor 20-30 (acesta fiind un scor extrem de mic, pe o scară de la 1 la 100), cât și copii cu scor peste 80. Toți profesorii cu care lucrăm însă sunt perfect conștienți că misiunea acestei școli este de a reduce decalajele pentru fiecare dintre copii. Și aceasta este abordarea pe care o încurajăm: lucrăm cu fiecare dintre copii pentru ca, în acest timp scurt, să-l ajutăm să -și acopere în măsură cât mai mare lacunele. Fiecare copil din școala AER e o poveste de învățare în sine.

Suntem la mijlocul programului și tot ce știu este că se lucrează serios la recuperarea decalajelor. O măsură reală a progresului vom avea în momentul în care fiecare copil va parcurge testele finale, la începutul lunii septembrie. Ce am făcut noi, toți cei implicați în acest proiect  a fost să oferim ceea ce ar trebui să ofere toți cei care sunt în acest domeniu: acces la un act educațional serios, de bună calitate, seriozitate, aplecare asupra fiecărui copil, abordare individualizată a actului de educație, mediu potrivit și colaborativ, feedback constant și constructiv, încurajarea dialogului cu TOȚI actorii implicați (am subliniat toți pentru că noi comunicăm în mod constant și cu părinții care doresc să se implice). Și resursele tehnologice (tool-uri pentru a asigura buna funcționare a acestei școli on-line), a mai precizat oficialul Brio.

Mai mulţi elevi au protestat azi în faţa Ministerului Finanţelor „pentru a trage un semnal de alarmă” cu privire la neincluderea în proiectul de rectificare bugetară a sumelor necesare pentru asigurarea gratuităţii transportului elevilor. 

Elevii prezenți la protestul din faţa Ministerului de Finanţe au scandat: „Vrem transport!”, „Ne-aţi promis transport!”, „Daţi bani la buget!”, „Primim ignoranţă”, „Fără transport avem viitorul mort!” şi au afişat pancarte pe care scrie „Vă bateţi joc de tot ce înseamnă educaţie şi apoi vă miraţi că plecăm cu prima ocazie afară!”, „Noi de la sate ce facem, rămânem cu opt clase?”, „Minciunile se plătesc, elevii ies la protest!”.

Asociaţia Elevilor din Constanţa şi Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov au anunţat că doresc să tragă „un semnal de alarmă cu privire la neincluderea în proiectul de rectificare bugetară a sumelor necesare pentru asigurarea gratuităţii elevilor la transport, în ciuda promisiunilor premierului Florin-Vasile Cîţu în acest sens”.

Probele scrise încep la ora 9:00, accesul elevilor în săli fiind permis până la ora 8:30.

Lucrările scrise pot fi elaborate într-un interval de lucru de trei ore, calculat din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor în sala de examen. Pentru rezolvarea subiectelor, candidații vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru scheme și desene vor utiliza numai creion negru.

Pentru probele scrise la Matematică și Geografie, candidații pot apela doar la instrumente de desen. La probele scrise, mijloacele de calcul sunt interzise, iar hârtia folosită este doar cea distribuită în sala de examen.

Beneficiază de prelungirea timpului de lucru alocat, cu maximum două ore, candidații pentru care s-a aprobat această solicitare de către Comisia Județeană de Organizare a examenului de Bacalaureat, în baza prevederilor Procedurii nr. 1.526/DGIP/12.03.2021 cu privire la asigurarea condițiilor de egalizare a șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz și tulburări de neurodezvoltare.

Pentru elevii care solicită și primesc, în cazuri justificate, aprobarea Comisiei Naționale de Organizare a Examenului de Bacalaureat în vederea susținerii probelor cu subiectul de rezervă, se organizează proba scrisă/probele scrise după finalizarea ultimei probe prevăzute în calendarul de desfășurare a Bacalaureatului.

Toate sălile de examen au în dotare camere funcționale de supraveghere video și audio.

Este interzisă introducerea în sălile de examen a unor obiecte, precum ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete etc.

De asemenea, elevii vor fi informați că este interzis accesul în săli cu orice tip de lucrări: manuale, dicționare, notițe, însemnări etc., precum și cu orice mijloc electronic de calcul, de stocare de informații sau de comunicare (stick-uri de memorie, telefoane, tablete etc.).

În același timp, candidaților le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul. Cei surprinși în aceste situații vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Drept urmare, acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni.

Consiliul Național al Elevilor a solicitat inspectoratelor școlare să nu numească directori de școală interimari din august, când expiră mandatele acestora, și până la anul când se finalizează concursul național pentru ocuparea posturilor, ci să prelungească mandatele directorilor actuali, pentru „a asigura atât continuitatea în managementul educaţional, cât şi coordonarea aspectelor care ţin de începerea anului şcolar în condiţii optime.”

CNE solicită inspectoratelor şcolare „să prelungească mandatele actualilor directori, pentru a asigura atât continuitatea în managementul educaţional, cât şi coordonarea aspectelor care ţin de începerea anului şcolar în condiţii optime. Totodată, este necesar ca Ministerul Educaţiei să asigure organizarea unui concurs bazat pe competenţe, astfel încât, odată cu începerea semestrului al doilea al anului şcolar viitor, directorii de şcoli să nu fie aserviţi factorului politic, ci să aibă capacitatea de a evalua starea de fapt din teritoriu, dar şi de a aplica strategii manageriale care să satisfacă nevoile comunităţilor şcolare.

Amintim că mandatele directorilor și directorilor adjuncți de școală - peste 9700 - expiră la finalul lunii august, iar concursul pentru ocuparea acestor posturi se finalizează cu numiri abia în ianuarie 2022.

Pe 15 octombrie are loc proba scrisă națională, iar în perioada 15 noiembrie - 8 decembrie se vor desfășura interviurile.

Art. 12. (1) Probele din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct din unitățile de învățământ sunt următoarele:

a) Proba scrisă - rezolvarea de către candidați, în maximum 120 de minute, a unui test standardizat cu 50 de itemi, cu un singur răspuns corect, prin care se evaluează capacități și competențe relevante pentru activitatea de management educațional:

• capacități cognitive;
• competențe de management și leadership.

Fiecare item corect rezolvat se notează cu două puncte. Nota se obține prin împărțirea la 10 a sumei punctajelor obținute. Nu se admit diferențe de notare între membrii comisiei de evaluare a probei scrise.

Evaluarea testului standardizat se face în prezența candidatului și a observatorilor. Notele obținute la proba scrisă se pot contesta în termen de 48 de ore de la afișarea rezultatelor.

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație asigură elaborarea testelor standardizate, în colaborare cu experți în domeniul științelor educației, selectați în baza unei proceduri proprii și numiți prin ordin al ministrului educației. Colectivul de elaborare a testelor standardizate și toate persoanele care au dreptul de a opera cu acestea, semnează acord de confidențialitate privind conținutul testelor. Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație este responsabil și de transmiterea testelor standardizate către centrele speciale, în condiții de securitate informatică.

Interviul cu durata de 60 de minute pentru fiecare candidat, în cadrul căruia se evaluează:

• competențele de management strategic, operațional și de comunicare, prin prezentarea unei strategii de dezvoltare a unității de învățământ pentru care candidează.
• abilitățile de rezolvare a unor situații-problemă, prin raportare la contextul și specificul unității de învățământ pentru care candidează;
• competențele digitale, pe baza utilizării calculatorului.

Strategia de dezvoltare a unității de învățământ va conține maximum 5 pagini și va fi pusă la dispoziția membrilor comisiei de evaluare a probei de interviu la prezentarea candidatului pentru susținerea probei.

Interviul este evaluat cu punctaje exprimate prin numere întregi de la 1 la 10 de către fiecare membru al comisiei, punctajul final fiind media aritmetică a punctajelor acordate de către cei cinci membri ai comisiei de evaluare.

Punctajele se înregistrează în borderoul de notare conform anexei nr. 2 la prezenta metodologie. Nu se admit diferențe mai mari de trei puncte între oricare doi evaluatori. În cazul diferențelor mai mari de trei puncte, președintele comisiei are obligația să medieze divergențele de punctaj între evaluatori. În urma medierii, evaluatorii pot acorda alte punctaje decât cele inițiale și se întocmește un nou borderou de punctaj, în care evaluatorii își motivează, în scris, punctajul acordat.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a spus într-un interviu la Realitatea Plus, săptămâna aceasta, că vrea să mărească numărul orelor de educație fizică și sport în școlile din România: „Eu aș vrea să creștem de la o oră pe săptămână la două ore pe săptămână”, a declarat acesta.

Declarația vine în contextul în care există câte două ore de educație fizică și sport pe săptămână la clasele primare și la gimnaziu, potrivit planurilor-cadru în vigoare.

Potrivit planurilor-cadru pentru învățământul gimnazial, la disciplina Educație Fizică și Sport sunt alocate două ore pe săptămână. Pentru învățământul primar, situația este aceeași, deoarece elevii au în programă tot două ore pe săptămână. La liceu, majoritatea filierelor au câte o oră pe săptămână.

Dintre cele aproape 23.000 de clădiri din învățământul preuniversitar care au săli de curs sau laboratoare școlare, 1401 nu au încă o conexiune la internet, arată ministerul Educației

Ministrul Educației a răspus la începutul lunii august unei interpelari, precizând că 1401 de clădiri din unități de învățământ, dintr-un total de 22844 - adică 6%, nu au internet. Acesta a transmis și o situație pe județe. Topul județelor cu cele mai multe școli fără conexiune la internet:

1. Vaslui - 138 din 653

2. Teleorman - 130 din 431

3. Vrancea - 95 din 527

Județele care au zero clădiri din școli fără internet: Bistrița Năsăud, Brăila, Cluj, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Ilfov, Neamț, Prahova.

„Cât privește conectarea la internet a tuturor untităților de învățământ, Ministerul Educației a făcut și face în continuare demersuri pentru dezvoltarea infrastructurii de internet la nivel național și în zonele defavorizate, unde, în acest moment, nu există această resursă”, mai susține Cîmpeanu în răspunsul oficial.

Anul acesta, școala va începe cu mai puțini elevi în fiecare clasă, maximum 30, în funcție de etapa în care studiază. Ministerul Educației spune că nu va amâna aplicarea modificării și dă mână liberă școlilor să stabilească felul în care vor fi formate noile clase. Vara trecută, parlamentarii au decis să plafoneze numărul de copii dintr-o clasă, începând cu acest an școlar. De la 23 de copii în grupele de grădiniță până la 25 respectiv 29 în clasele pregătitoare și gimnaziale, cu tot cu cele 3 excepții prevăzute în Legea Educației. Pe unii directori de școli, modificarea nu-i ia prin surprindere.

Ministerul Educației estimează că în orașele supraaglomerate, unde sunt frecvent 35 de copii în clasă mai ales în învățământul primar, vor fi și cu 10 % mai multe clase de a V-a comparativ cu cele existente acum la clasa a IV-a. Nu toate școlile sunt însă dispuse să înființeze clase noi.

Ieri a trecut aproape neobservată Ziua internaţională a tineretului, probabil din cauza căldurii toropitoare, a concediilor în curs și a pandemiei care le-a înnebunit mințile.

Tema din acest an: "Transformarea sistemelor alimentare: inovaţia tinerilor pentru sănătatea umană şi planetară"

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a aprobat, în 1999, recomandarea făcută de Conferinţa mondială a miniştrilor responsabili pentru Tineret ca 12 august să fie declarată Ziua internaţională a tineretului.

În cadrul Forumului pentru tineret ECOSOC (EYF) din 2021, problemele şi priorităţile evidenţiate de participanţi au inclus impactul pandemiei COVID-19, în special efectul său asupra sănătăţii umane, asupra mediului şi a sistemelor alimentare. De asemenea, participanţi au subliniat importanţa de a construi sisteme alimentare mai echitabile. În plus, au subliniat necesitatea ca tinerii să ia decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la alegerile alimentare prin creşterea educaţiei globale cu privire la cele mai sănătoase şi mai durabile opţiuni atât pentru indivizi, cât şi pentru mediu. Au existat, totodată, recomandări privind asigurarea dezvoltării adecvate a capacităţii în ceea ce priveşte rezilienţa sistemelor alimentare, în special în timpul pandemiei COVID-19 în curs şi în urma acesteia, menţionează sursa citată.

Programul mondial de acţiune pentru tineret, adoptat de Adunarea Generală a ONU în 1996, stabileşte un cadru de politici şi orientări pentru acţiunile naţionale şi de sprijin internaţional în vederea îmbunătăţirii situaţiei tinerilor. Acesta joacă un rol important în dezvoltarea tinerilor. Programul se concentrează pe măsurile de consolidare a capacităţilor naţionale în domeniul tineretului şi pentru a creşte calitatea şi numărul de oportunităţi disponibile tinerilor pentru participarea deplină, eficientă şi constructivă în societate.