Ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, a anunțat joi acordarea unui grant în valoare de 95.000 de dolari pentru restaurarea unei biserici din Sighetu Marmației. Este vorba despre o biserică de lemn din secolul al XVI-lea de la Muzeul Maramureșan.

Banii vor fi folosiți pentru repararea și conservarea bisericii de lemn, precum și pentru asigurarea și întreținerea unor exponate care promovează patrimoniul multicultural al regiunii.
Biserica de lemn a fost donată comunității din Oncești de către comunitatea ruteană din Criciova, Transcarpatia, Ucraina, și a devenit un simbol al cooperării regionale și al multiculturalismului.

Acesta este cel de-al doilea grant AFCP acordat pentru Muzeul Maramureșan. În 2021, un prim grant a ajutat la restaurarea Casei memoriale Elie Wiesel.
Până în prezent, AFCP a donat mai mult de 1,2 milioane de dolari pentru conservarea patrimoniului național românesc din întreaga țară.

Un nou Centru de excelență în cercetare operaționalizat la Academia Tehnică Militară. La ceremonie a participat și ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr,

Potrivit Biroului de presă al ministerului, în prezența ministrului apărării naționale, Angel Tîlvăr, Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” a marcat luni, odată cu deschiderea noului an universitar, operaționalizarea Centrului de excelență în sisteme integrate de armament și geniu (CESIAG).

Centrul va funcționa sub coordonarea Facultății de Sisteme integrate de armament, geniu și mecatronică și va contribui la dezvoltarea programelor de cercetare fundamentală şi aplicativă din domeniile sistemelor de armament, sistemelor energetice, balistice, de apărare CBRNE, geniu și de protecție a construcțiilor la încărcări extreme.

„Academia Tehnică Militară a derulat, în ultimii ani, o serie de programe de dezvoltare și modernizare care au adus infrastructura universitară de pregătire și cercetare la standarde comparabile cu cele ale instituțiilor universitare de profil de peste hotare. Armata României are nevoie de soluții tehnologice adaptate la specificul misiunilor și activităților pe care le va desfășura în viitorul apropiat, iar ATM poate dezvolta astfel de opțiuni, care să facă saltul de la planșetă la producția efectivă”, a declarat Angel Tîlvăr.

Centrul de excelență în sisteme integrate de armament și geniu este cel de-al cincilea proiect de acest gen dezvoltat de Academia Tehnică Militară, după cele dedicate domeniilor comunicații și tehnologia informației (CECTI); tehnologii avansate de securitate cibernetică (CETASC); sisteme autopropulsate și tehnologii pentru apărare și securitate (SATAS); robotică şi sisteme autonome (CERAS).

CESIAG dispune de o bază materială de ultimă generație și va permite derularea unor activități de cercetare-dezvoltare fundamentală, aplicativă şi tehnologică în sprijinul structurilor Ministerului Apărării Naționale și ale celorlalte instituții din Sistemul național de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum și diseminarea, transferul și valorificarea rezultatelor obținute. De asemenea, aici vor fi organizate cursuri de instruire şi perfecționare pentru specialiști din mediul militar și civil - în special din industria națională de apărare, și vor fi dezvoltate facilități care vor veni în sprijinul activităților de cercetare, precum și a rețelelor de centre de cercetare şi centrelor de servicii.

Structura organizatorică a Centrului include un compartiment pentru managementul proiectelor și asigurarea calității și două laboratoare specializate în sisteme integrate de armament și apărare CBRN, respectiv securitate la încărcări extreme a structurilor de construcții și geniu, a precizat MApN.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că în relația cu Banca Mondială, România are ca obiectiv promovarea capitalului uman, prin extinderea accesului la educație, sănătate și servicii sociale. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a discutat la la Palatul Victoria, cu delegația Băncii Mondiale din care au făcut parte Anshula Kant, directorul executiv al Grupului Băncii Mondiale, Anna Akhalkatsi, directorul Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană, Yaser El-Gammal, manager al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria, și Liviu Voinea, director executiv adjunct al Băncii Mondiale.

Potrivit Guvernului, întrevederea a avut loc în marja evenimentului de lansare a noului Cadru de Parteneriat de Țară al Băncii Mondiale cu România, pentru perioada 2025-2029, (Country Partnership Framework – CPF FY25-FY29).

Cu același prilej a fost semnat Acordul de împrumut în valoare de 500 de milioane de dolari pentru politici de dezvoltare cu asistență financiară pre-aprobată pentru managementul riscului la dezastre (“Romania Second Disaster Risk Management Development Policy Loan with a Catastrophe Deferred Drawdown Option-CAT DDO-2”).
Documentul a fost semnat de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, și de directorul executiv al Grupului Băncii Mondiale, Anna Akhalkatsi.

Această linie de finanțare, cu opțiune de tragere în următorii trei ani, pentru întărirea capacității de prevenire și reacție rapidă la dezastre naturale și schimbări climatice, va ajuta România să aibă acces rapid la finanțare pentru situații de urgență și se adaugă împrumutului de 650 milioane de dolari pe care Banca Mondială l-a aprobat pentru România în luna iulie, pentru susținerea politicilor de dezvoltare.

”Noul cadru de colaborare lansat astăzi, pentru următorii cinci ani, și semnarea instrumentului de finanțare pentru situații de urgență contribuie la consolidarea relației de parteneriat dintre România și Banca Mondială. Această evoluție ne dă încredere că putem continua foarte buna colaborare de până acum, prin consultanța și finanțările de care România are nevoie, pentru a accelera dezvoltarea economică într-o direcție sustenabilă și pentru ne atinge obiectivul mai larg de convergență cu Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de trai. Consider această continuare a colaborării noastre o confirmare a încrederii experților Băncii Mondiale în potențialul de dezvoltare al României, pe care l-au estimat la un nivel de 5% pe an în următorul deceniu”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Șeful Executivului a apreciat, totodată, sprijinul oferit țării noastre prin consultanță, de către experții Băncii Mondiale, pentru susținerea reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, inclusiv cea prin care Guvernul a vizat sistemul public de pensii.
Premierul a amintit, de asemenea, pașii semnificativi parcurși în atingerea obiectivelor Guvernului în materie de infrastructură, astfel încât toate regiunile țării să aibă acces la resurse, oportunități de creștere economică și șanse egale de dezvoltare.

”Urmărim în continuare promovarea capitalului uman, prin extinderea accesului la educație, sănătate și servicii sociale. Vrem să generăm noi oportunități pentru locuri de muncă mai bine plătite prin stimularea capitalului privat, accelerarea tranziției verzi și întărirea rezilienței la șocuri climatice”, a adăugat premierul Marcel Ciolacu.
Grupul Băncii Mondiale are în prezent un portofoliu de 2 miliarde de dolari în România, și va finanța proiecte de alte 3 miliarde de dolari în următorii 3 ani. Sunt proiecte în sectorul financiar, pentru asigurarea accesului la finanțare pentru IMM-uri și fermieri, pentru femei și tinerii antreprenori, dar și pentru reducerea decalajelor în infrastructură, logistică, și integrarea în lanțurile de valoare, au precizat reprezentanții Guvernului român.

Ministrul apărării, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit miercuri cu ambasadoarea Țărilor de Jos în România, E.S. Willemijn Van Haaften. Cei doi au discutat despre securitatea regiunii Mării Negre. Ministrul român a militat pentru mai multe trupe NATO în regiune și pentru sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova.

MApN a anunțat că demnitarii au abordat subiecte despre situația de securitate din Regiunea Mării Negre, prin prisma evoluțiilor recente, precum şi despre oportunitățile de cooperare româno-olandeză în domeniul apărării.

De asemenea, cei doi demnitari au purtat discuții referitoare la importanța Centrului european de instruire F-16 din România pentru pregătirea piloților Forțelor Aeriene Române și ai celor din țările aliate și partenere, cum ar fi prima serie de patru piloți ucraineni, care au început pregătirea teoretică în această facilitate.

„Angel Tîlvăr a exprimat mulțumiri pentru angajamentul şi contribuția Regatului Ţărilor de Jos la susținerea măsurilor de securitate și apărare implementate în România. În context, ministrul român a evidențiat necesitatea consolidării prezenței şi eforturilor aliate pentru asigurarea securității regionale, precum şi menţinerea unui sprijin consistent şi susținut pentru Ucraina şi Republica Moldova. De asemenea, agenda de discuții a cuprins teme prioritare de actualitate de pe agenda NATO, privind implementarea deciziilor Summitului aliat de la Washington, iar referitor la cooperarea în cadrul UE, ministrul

Tîlvăr a evidențiat importanța mobilității militare, a proiectelor PESCO și a revitalizării industriei europene de apărare”, a comunicat Ministerul Apărării.

Aproape 19 milioane de cetățeni cu drept de vot au fost înscriși în Registrul electoral până la sfârșitul lunii septembrie. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că numărul de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 30 septembrie 2024 este de 18.994.290, cu 19.774 mai mulți față de finalul lunii august.

Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral și a importului de date de la Direcția Generală de Pașapoarte (DGP), susține AEP.
În luna septembrie, la nivelul primăriilor, 18.993 de persoane au fost radiate din registrul electoral ca urmare a decesului, iar 164 de persoane au fost radiate ca urmare a faptului că li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puși sub interdicție. De asemenea, un număr de 78 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.

Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în luna septembrie este de 20.644, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP). Datele importate de la Direcția Generală de Pașapoarte relevă că au intrat în evidențe 18.209 alegători noi.
Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.010.782 au domiciliul sau reședința în țară, iar 983.508 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS, precizează AEP.

Premierul Marcel Ciolacu va efectua o vizită oficială vineri, 4 octombrie 2024, la Chișinău, Republica Moldova. În cadrul vizitei, șeful Executivului va avea întrevederi cu liderii moldoveni, anunță reprezentanții Guvernului.

În programul vizitei este o întrevedere cu premierul moldovean Dorin Recean. La finalul acesteia, cei doi premieri vor susține declarații comune de presă și vor participa la ceremonia de predare a microbuzelor școlare donate Republicii Moldova de către statul român.

În cadrul aceleiași vizite, premierul Marcel Ciolacu va avea întrevederi cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu.
Din delegația oficială condusă de premierul Marcel Ciolacu vor face parte vicepremierul Marian Neacșu, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Ștefan-Radu Oprea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu.

Guvernul a aprobat noi investiții în infrastructură și ajutoare pentru comunitățile din România. Decizia a fost luată în ședința Executivului de miercuri.

Anunțul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu. Investițiile vizează mai multe domenii.

„Continuăm să finanțăm investițiile în comunitățile locale și alocăm aproape 2 miliarde pentru proiecte din PNDL și Programul Anghel Saligny. Aprobăm alte 540 milioane lei ca să achităm lucrări la proiecte finanțate prin PNRR. Și Programul național de construcții primește 300 milioane lei pentru plata lucrărilor deja efectuate (...) Aprobăm astăzi și peste 5.2 miliarde de lei ca să continuăm ritmul investițiilor în șantierele de pe Autostrada Moldovei și Autostrada Transilvania.”, a explicat șeful Guvernului.

Cabinetul a aprobat și fonduri pentru fermierii afectați de secetă și pentru serviciile sociale.

„Alocăm azi fonduri suplimentare pentru a ajuta peste 230.000 de fermieri ale căror culturi au fost afectate de secetă. Efortul financiar este de 2 miliarde de lei. În plus, sprijinim peste 17.000 de fermieri prin reducerea costurilor pentru motorina folosită în agricultură, în valoare de 190 de milioane de lei (...) Susținem comunitățile locale și prin asigurarea finanțării cheltuielilor cu serviciile sociale. 560 de milioane de lei merg către consiliile județene și consiliile locale din București. Acoperim cheltuielile cele mai importante: cu sistemul de protecție a copilului, cu centrele de zi și cele rezidențiale pentru persoanele cu handicap și căminele pentru vârstnici”, a spus Ciolacu.

Premierul i-a mai solicitat ministrului Educației să întocmească o situație a investițiilor în infrastructura din domeniu.
„Este clar nevoie de cămine noi și moderne și aștept urgent de la dna ministru Deca o evaluare a proiectelor prioritare de cămine, la nivel național”, a precizat Ciolacu.

Guvernul a aprobat noi investiții în infrastructură și ajutoare pentru comunitățile din România. Decizia a fost luată în ședința Executivului de miercuri.

Anunțul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu. Investițiile vizează mai multe domenii.

„Continuăm să finanțăm investițiile în comunitățile locale și alocăm aproape 2 miliarde pentru proiecte din PNDL și Programul Anghel Saligny. Aprobăm alte 540 milioane lei ca să achităm lucrări la proiecte finanțate prin PNRR. Și Programul național de construcții primește 300 milioane lei pentru plata lucrărilor deja efectuate (...) Aprobăm astăzi și peste 5.2 miliarde de lei ca să continuăm ritmul investițiilor în șantierele de pe Autostrada Moldovei și Autostrada Transilvania.”, a explicat șeful Guvernului.

Cabinetul a aprobat și fonduri pentru fermierii afectați de secetă și pentru serviciile sociale.

„Alocăm azi fonduri suplimentare pentru a ajuta peste 230.000 de fermieri ale căror culturi au fost afectate de secetă. Efortul financiar este de 2 miliarde de lei. În plus, sprijinim peste 17.000 de fermieri prin reducerea costurilor pentru motorina folosită în agricultură, în valoare de 190 de milioane de lei (...) Susținem comunitățile locale și prin asigurarea finanțării cheltuielilor cu serviciile sociale. 560 de milioane de lei merg către consiliile județene și consiliile locale din București. Acoperim cheltuielile cele mai importante: cu sistemul de protecție a copilului, cu centrele de zi și cele rezidențiale pentru persoanele cu handicap și căminele pentru vârstnici”, a spus Ciolacu.

Premierul i-a mai solicitat ministrului Educației să întocmească o situație a investițiilor în infrastructura din domeniu.

„Este clar nevoie de cămine noi și moderne și aștept urgent de la dna ministru Deca o evaluare a proiectelor prioritare de cămine, la nivel național”, a precizat Ciolacu.

Biserica Ortodoxă Română (BOR) va cumpăra două imobile la Paris și Roma. Acestea vor fi utilizate pentru a organiza o școală românească și un centru social.

Aprobarea achiziției a fost făcută miercuri de Guvern.

„Aprobăm azi sprijinirea achiziționării de către Biserica Ortodoxă Română a două imobile în Franța și Italia”, a anunțat premierul Marcel Ciolaacu înainte de ședința de Guvern.

Șeful Guvernului a explicat cum vor fi folosite clădirile.

„Imobilul din Paris va fi transformat într-o școală românească și va contribui la păstrarea identității spirituale, culturale și lingvistice a românilor din Franța. Cel din Roma va găzdui un centru social rezidențial pentru mamele și copiii care vin la tratament la Spitalul Pediatric Bambino Gesù. Astfel, vom fi alături de familiile românilor care au nevoie de sprijinul și empatia noastră”, a precizat Marcel Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu i-a primit, la Palatul Victoria, pe reprezentanții landului federal german Baden-Württemberg. Întâlnirea a avut loc luni. Delegația germană a fost condusă de prim-ministrul landului Winfried Kretschmann.

În cadrul întâlnirii au fost semnate două declarații comune privind consolidarea cooperării dintre Guvernul României și Guvernul Landului Baden-Württemberg și privind cooperarea bilaterală în domeniul protecției civile.

Declarația comună privind cooperarea dintre Guvernul României și Guvernul Landului Baden-Württemberg, semnată de premierul Marcel Ciolacu și de înaltul oficial al landului, reafirmă buna colaborare dintre cele două părți, inclusiv din perspectiva reluării cât mai curând a reuniunilor Comisiei Mixte guvernamentale România - Baden-Württemberg, precum și pentru exprimarea sprijinului comun pentru Republica Moldova.

Cel de-al doilea document, Declarația comună de Cooperare în domeniul protecției civile între Ministerul Afacerilor Interne din România și Ministerul de Interne, al Digitalizării și Administrației Locale al landului Baden-Württemberg, a fost semnat din partea României de secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, iar din partea landului german, de către secretarul de stat Thomas Blenke.

„Semnarea celor două documente reprezintă un semnal extrem de important în direcția aprofundării și evoluției relației bilaterale, mai ales că dintre landurile germane, Baden-Württemberg este principalul partener comercial al României. Volumul schimburilor comerciale a ajuns la 8,32 miliarde euro în 2023, de la 733,43 milioane euro în 2013, însemnând o creștere de circa 12 ori în ultimul deceniu. Este o evoluție care ne motivează și ne dorim să reluăm cât mai curând posibil reuniunile Comisiei Mixte guvernamentale România - Baden-Württemberg pentru a implementa noile proiecte identificate în domenii de interes comun precum economia, energia, protecția mediului, cultură, afaceri interne, agricultură, educație și sănătate”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Șeful Executivului român a subliniat contribuția numeroasei comunității române din Baden-Württemberg la aprofundarea cooperării bilaterale.