Președintele României, Klaus Iohannis, participă, joi și vineri, la reuniunea Consiliului European, de la Bruxelles. Liderii UE vor discuta, printre altele, despre numirile la conducerea instituțiilor europene după alegeri și despre războiul din Ucraina, a anunțat Administrația Prezidențială.

Agenda Consiliului European include și alte teme de actualitate, precum securitatea și apărarea Uniunii Europene, situația din Orientul Mijlociu, competitivitatea, fenomenul migrației, Marea Neagră, Republica Moldova şi aspecte legate de amenințările hibride.

În cadrul întâlnirilor, liderii UE vor continua discuţiile privind noul ciclu instituțional al Uniunii, respectiv numirile la conducerea instituţiilor europene, în urma recentelor alegeri europene. Totodată, membrii Consiliului European vor avea discuţii în vederea adoptării Agendei Strategice pentru perioada 2024-2029 și a Foii de Parcurs pentru reforma internă a UE.

Președintele Klaus Iohannis va reitera necesitatea continuării sprijinului pe toate dimensiunile pentru Ucraina, cu un accent particular pe asigurarea unui răspuns adecvat la nevoile militare imediate. Totodată, Iohannis va accentua importanța continuării sprijinului pentru Republica Moldova, atât la nivel european, cât și în plan bilateral, a transmis Administrația Prezidențială.
Șeful statului va sublinia importanța crucială a Mării Negre pentru securitatea regională, dar și pentru securitatea întregii Uniuni Europene şi va pleda pentru o nouă abordare strategică a Mării Negre la nivel european.
De asemenea, preşedintele va insista ca UE să rămână în continuare angajată în Orientul Mijlociu și să contribuie la aplanarea conflictului și la evitarea extinderii acestuia în zonă, ceea ce ar afecta direct securitatea Uniunii. În plus, Președintele României se va pronunţa pentru demararea unui proces politic ireversibil bazat pe soluția celor două state.
„În ceea ce privește viitorul ciclu instituțional al Uniunii Europene, Preşedintele Klaus Iohannis se va pronunţa pentru o abordare constructivă şi pentru o tranziţie rapidă şi lină între cele două cicluri instituţionale, care să ţină seama de interesul comun al statelor membre, precum și de așteptările legitime ale cetățenilor europeni, care și-au demonstrat atașamentul proeuropean cu ocazia alegerilor din 6-9 iunie 2024”, a precizat Administrația Prezidențială.