Cartea, formată din studii integrate într-un volum, a apărut, luna trecută, la Editura Cambridge Scholars Publishing, Newcastle upon Tyne, UK.

Volumul reunește lucrări susținute la conferința internațională “Thirty Years since the Fall of Communism: Visual Narratives, Memory and Culture”, organizată în noiembrie 2019 la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, prin efortul colectiv al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie, Facultății de Litere și Facultății Transfrontaliere. Printre autorii capitolelor incluse în volum se regăsesc șapte cadre didactice ale Universității „Dunărea de Jos” (Michaela PRAISLER, Oana-Celia GHEORGHIU, Alexandru PRAISLER, Ion CORDONEANU, Felicia CORDONEANU, Gabriela Iuliana COLIPCĂ-CIOBANU, Gabriela DEBITA), alături de cercetători din SUA, Hong Kong, Olanda, Turcia, Polonia, Serbia, Ucraina și România. Coperta a fost realizată de Ionuț Mitrofan (Facultatea de Arte). Volumul este, în acest moment, evaluat de specialiștii de la Clarivate Analytics, în vederea indexării ISI Proceedings.

Colecția de studii analizează modurile în care filmul a contaminat și redesenat culturile și subconștientul colectiv, atât la nivel local, cât și global, susținând că viețile noastre au fost influențate de un trecut pe care îl readucem constant în atenție, ca nu cumva să uităm. Cititorul este purtat de la Zidul Berlinului în China, de la teroarea închisorilor politice și a lagărelor de muncă la imaginea roz promovată de aparatul de propagandă. Un element cheie al textului îl reprezintă natura sa interdisciplinară, acesta reunind specialiști în literatură și film, regizori, sociologi și filosofi, a căror concluzie converge spre ideea că încă mai sunt necesare interogări ale unui comunism care stăruie la nivelul mentalităților.

Structurată în patru părți ce urmăresc o călătorie homerică (sau, mai degrabă, joyceană) spre un cămin metonimizat de mult-visata libertate, cartea debutează cu prezentarea aspectelor celor mai întunecate ale totalitarismului comunist în România, Serbia și Uniunea Sovietică, adevărate infernuri ale unor experiențe traumatizante la nivel fizic și psihologic și ale tăcerilor impuse. Partea a doua cuprinde studii ale unor filme ce ilustrează perspective mai optimiste asupra comunismului: „primăvara” din URSS sau „epoca de aur” din România, care narcotizează „supușii” regimurilor și îi împiedică să vadă iadul existențial. Cea de-a treia secțiune oferă analize ale unor filme produse în perioada de după căderea comunismului, angajând cititorul într-un proces nostalgic care reevaluează, interoghează, reflectează și rememorează comunismul la scară mondială. Capitolul final închide volumul (și călătoria pe care acesta o provoacă) traversând frontierele genului înspre narațiunea scrisă, dar cu o pronunțată componentă cinematografică.