Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a respins toate cele opt contestații depuse împotriva procedurii de atribuire a contractelor pentru primele două loturi ale Drumului Expres Suceava–Siret, a anunțat marți directorul general al Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol.

Potrivit acestuia, CNSC a menținut integral rezultatul procedurii stabilit de CNAIR în data de 7 aprilie 2026, ceea ce permite continuarea etapelor administrative pentru semnarea contractelor și demararea proiectării.
Contractele pentru cele două loturi, care însumează 43,05 kilometri între Suceava și Bălcăuți, au fost atribuite asocierii FAR FOUNDATION SRL (lider) – AUTOMAGISTRAL PIVDEN SRL – LINCOR TRANS SRL.

Valoarea totală a investiției este de 3,72 miliarde de lei, fără TVA, iar finanțarea va fi asigurată prin programul european SAFE.

„Acest drum nu este doar infrastructură rutieră. Este axa care conectează România la granița nordică, către frontiera cu Ucraina. Este parte din arhitectura de mobilitate strategică a flancului estic NATO”, a declarat Cristian Pistol.
Șeful CNAIR a subliniat că proiectul are atât o componentă economică, pentru dezvoltarea regiunii Bucovina, cât și una strategică, în actualul context regional de securitate.

Potrivit acestuia, pentru semnarea efectivă a contractelor este necesară asigurarea creditelor de angajament de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
„Procedura CNSC este validată, echipele CNAIR sunt pregătite, finanțarea europeană prin SAFE este alocată. Așteptăm pasul administrativ care depinde de Minister”, a transmis directorul general al CNAIR.
Drumul Expres Suceava–Siret este parte a coridorului rutier care va asigura conexiunea rapidă către frontiera cu Ucraina și este considerat un proiect strategic pentru mobilitatea din nord-estul României și pentru infrastructura de transport de pe flancul estic al NATO.

Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice prevede reorganizarea sistemului de salarizare pe baza unei grile unice cu 12 grade salariale, coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință stabilită pentru anul 2027 la 4.100 de lei.

Potrivit documentului, salariile de bază, soldele și indemnizațiile de încadrare vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul public este stabilit la 1 la 8, ceea ce ar însemna un plafon teoretic de 32.800 de lei pentru componenta calculată exclusiv prin aplicarea coeficientului maxim.

Noua grilă salarială va avea 12 grade, primul pornind de la coeficientul 1,00, iar ultimul ajungând până la 8,00. Valoarea de referință va fi stabilită anual, însă proiectul prevede explicit suma de 4.100 de lei pentru primul an de aplicare.

Proiectul introduce și o măsură de protecție pentru angajații care, în urma noii încadrări, ar urma să înregistreze venituri mai mici decât cele din decembrie 2026. Aceștia vor beneficia de o „diferență salarială tranzitorie”, acordată atât timp cât persoana rămâne pe aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Măsura nu se aplică personalului nou angajat după intrarea în vigoare a legii și poate înceta în cazul promovării sau schimbării funcției.

Una dintre cele mai importante modificări vizează reducerea numărului de sporuri din sistemul public. Din cele 151 de sporuri existente în prezent, proiectul prevede eliminarea a 87.
„Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

„Zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România”, a adăugat acesta.
Conform proiectului, sporurile, indemnizațiile, primele și premiile vor fi plafonate, ca regulă generală, la maximum 20% din suma salariilor de bază sau a indemnizațiilor, la nivelul ordonatorului principal de credite și pe surse de finanțare. Sunt prevăzute însă excepții pentru anumite categorii, precum sporurile pentru proiecte finanțate din fonduri externe, munca de noapte sau orele suplimentare.

Documentul introduce și premii de performanță, care vor putea fi acordate trimestrial, semestrial sau anual. Valoarea totală a acestora nu va putea depăși 4% din cheltuielile salariale relevante ale instituției, iar beneficiarii nu vor putea reprezenta mai mult de 30% din posturile de execuție și 30% din posturile de conducere ocupate. În anul 2027, măsura ar urma să fie aplicată doar pentru personalul didactic, didactic auxiliar și angajații ANAF.

Proiectul mai prevede obligația instituțiilor publice de a publica de două ori pe an, la 30 aprilie și 31 octombrie, lista funcțiilor și a veniturilor salariale, inclusiv sporurile și alte drepturi bănești sau în natură. Nerespectarea obligației poate fi sancționată cu amenzi cuprinse între 20.000 și 30.000 de lei.

Noua lege a salarizării ar urma să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicare etapizată. Adoptarea actului normativ este legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen de îndeplinire la 1 iulie 2026, condiție de care depinde accesarea unei tranșe de peste 700 de milioane de euro.

Teama de a nu fi crezuți, frica de judecată și lipsa unor mecanisme de raportare adaptate mediului digital îi determină pe mulți copii din România să nu reclame situațiile de abuz, arată un studiu realizat de World Vision România.

Potrivit datelor publicate de organizație, doar trei din cinci copii spun că ar discuta cu părinții dacă ar deveni victime ale unui abuz, iar numai jumătate dintre respondenți afirmă că ar apela la poliție.
Studiul evidențiază o problemă de încredere în sistemul de protecție, principalele motive invocate de copii fiind teama că nu vor fi luați în serios, că vor fi judecați sau expuși umilirii publice.

Reprezentanții World Vision România avertizează că reacțiile publice care pun sub semnul întrebării declarațiile minorilor pot avea efecte grave asupra altor victime, descurajând raportarea unor situații similare.
Organizația atrage atenția și asupra responsabilității persoanelor publice și a autorităților în modul în care comunică despre copiii implicați în anchete sau situații vulnerabile.

Potrivit organizației, discursurile care culpabilizează victimele pot afecta profund încrederea copiilor în instituțiile care ar trebui să le ofere protecție și sprijin.

Autoritățile desfășoară luni una dintre cele mai ample acțiuni de control din ultimii ani în localitatea Sintești și în zonele apropiate, a anunțat ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Potrivit acesteia, operațiunea are loc după mai multe luni de monitorizare și documentare a unor activități suspecte legate de poluare și arderea ilegală a deșeurilor.

„În acest moment are loc una dintre cele mai mari acțiuni de control la Sintești și în localitățile din zonă din ultimii ani de zile”, a transmis Diana Buzoianu într-o postare publicată pe Facebook.
Ministra Mediului a precizat că autoritățile au adunat imagini și înregistrări video care vor fi folosite drept probe în anchete penale.
„Vom înregistra oficial astăzi plângerile penale bazate pe constatările făcute în urma monitorizării, însoțite de clipuri și poze”, a afirmat aceasta.

Potrivit oficialului, intervenția vine în contextul problemelor repetate legate de poluarea aerului în zona București–Ilfov și de incendiile ilegale de deșeuri din Sintești.

„Faptele penale trebuie să fie sancționate, altfel fenomenul va continua ani de zile de acum înainte”, a mai declarat Diana Buzoianu.
Localitatea Sintești s-a aflat în repetate rânduri în centrul controverselor privind calitatea aerului din regiunea Capitalei. Autoritățile și organizațiile de mediu au semnalat de-a lungul timpului existența unor activități ilegale de incendiere a cablurilor și altor deșeuri pentru recuperarea metalelor, practici care generează emisii toxice.

În ultimii ani, în zonă au avut loc mai multe controale și intervenții ale autorităților, însă fenomenul a continuat să provoace reclamații din partea locuitorilor din București și județul Ilfov.

Europarlamentarul Victor Negrescu a declarat că România se află „foarte aproape” de aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), subliniind progresele semnificative realizate în ultimii ani în procesul de reformă și evaluare internațională.

Potrivit acestuia, România a închis până în prezent 24 din cele 25 de comitete necesare aderării, ultimul capitol aflat în discuție vizând domeniul comerțului. Declarațiile au fost făcute în contextul unor discuții purtate cu Secretarul General al OCDE.

„Aderarea la OCDE înseamnă mai multă credibilitate internațională, investiții, stabilitate economică și instituții mai eficiente. După NATO și Uniunea Europeană, acesta este unul dintre cele mai importante obiective strategice ale României”, a transmis Victor Negrescu.
Eurodeputatul a reamintit că procesul actual de aderare a început oficial la 25 ianuarie 2022, când Consiliul OCDE a decis deschiderea negocierilor cu România, iar la 10 iunie 2022 a fost adoptată foaia de parcurs pentru aderare.

Conform acestuia, România a finalizat în 2024 toate cele 12 capitole programate pentru acel an, inclusiv cele privind sănătatea și pescuitul, iar în 2025 au fost închise capitolele complexe legate de justiție. În 2026, țara noastră a primit avize favorabile din partea comitetelor privind afacerile fiscale, piețele financiare, guvernanța publică, politicile de mediu și evaluarea economică.

Victor Negrescu a făcut apel la partidele politice să susțină un pact național pentru proiectele strategice ale României, inclusiv finalizarea aderării la OCDE.
„Aceste obiective trebuie tratate cu seriozitate, continuitate și responsabilitate, dincolo de diferențele politice”, a mai afirmat europarlamentarul român.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a participat la Conferința Regională „Idei care construiesc viitorul”, organizată de Patronatul Societăților din Construcții Galați, unde au fost discutate strategiile de investiții și dezvoltare ale județului.

În cadrul evenimentului, șeful administrației județene a subliniat importanța parteneriatului dintre autoritățile publice și mediul de afaceri pentru dezvoltarea socio-economică a județului Galați.
Potrivit lui Costel Fotea, din bugetul de 2,06 miliarde de lei al Consiliului Județean Galați pentru anul 2026, aproximativ 86% este direcționat către investiții și proiecte de dezvoltare. Acestea vizează modernizarea infrastructurii de transport, construirea de noi spitale, extinderea unităților de învățământ și reabilitarea unor obiective importante pentru comunitate.

Președintele CJ Galați a arătat că investițiile din sectorul construcțiilor contribuie direct la dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă și creșterea calității vieții pentru locuitorii județului.
La finalul conferinței, Costel Fotea a felicitat Patronatul Societăților din Construcții pentru cei 25 de ani de activitate și pentru contribuția la modernizarea regiunii

Ministerul Apărării Naționale a anunțat că procesul de implementare a programului SAFE continuă, însă negocierile cu partenerii industriali europeni sunt marcate de verificări tehnice și juridice complexe, menite să protejeze interesele de securitate ale României.

Potrivit reprezentanților ministerului, în ultimele săptămâni au avut loc discuții intense cu companii din state membre ale Uniunii Europene pentru identificarea celor mai bune soluții de înzestrare a Armatei României și pentru susținerea industriei naționale de apărare.

Oficialii MApN subliniază că procesul de negociere pentru contractele de achiziție este unul de mare complexitate și presupune verificarea conformității tehnice a ofertelor, precum și armonizarea clauzelor juridice și financiare. În unele situații, operatorii economici și-au exprimat rezerve față de anumite cerințe tehnice formulate de partea română sau față de condițiile contractuale impuse pentru protejarea intereselor statului.

„Obiectivul principal nu este semnarea unor contracte într-un termen arbitrar, ci încheierea unor acorduri sustenabile, echilibrate și avantajoase pentru România”, transmit reprezentanții ministerului.

MApN avertizează că acceptarea unor condiții insuficient protejate sau a unor soluții tehnice care nu răspund integral nevoilor operaționale ar putea genera riscuri pe termen lung atât pentru capacitatea de apărare, cât și pentru utilizarea eficientă a fondurilor publice.

În acest context, eventualele întârzieri în calendarul de contractare sunt prezentate de minister drept rezultatul unui proces riguros de negociere și evaluare, nu ca o renunțare la obiectivele programului SAFE.

Instituția precizează că va continua dialogul cu partenerii industriali și va utiliza toate mecanismele legale disponibile pentru identificarea celor mai eficiente soluții pentru Armata României. Totodată, ministerul promite că va informa transparent opinia publică despre evoluția programelor de înzestrare, în limitele impuse de protecția informațiilor clasificate și de regulile specifice achizițiilor din domeniul apărării.

Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, a declarat joi că mai multe proiecte de construcţie a spitalelor finanţate prin PNRR sunt afectate de întârzieri administrative şi lipsa unor hotărâri de guvern necesare pentru continuarea lucrărilor şi decontarea cheltuielilor.

Potrivit ministrului, opt obiective de investiţii – şase spitale şi două centre de formare profesională – necesită fie reaprobarea indicatorilor tehnico-economici prin hotărâri de guvern, fie soluţii urgente de finanţare şi administrare.

„Există unele întârzieri şi depăşiri financiare care necesită intervenţii urgente. Din păcate, am constatat că o serie de hotărâri de guvern care trebuiau emise nu sunt încă promovate de Ministerul Sănătăţii”, a afirmat Cseke Attila într-o conferinţă de presă.

El a precizat că necesarul suplimentar de finanţare pentru finalizarea celor şase spitale şi a celor două centre se ridică la aproximativ 1,2 miliarde de lei din bugetul naţional, fonduri care nu sunt prevăzute în prezent în bugetul Ministerului Sănătăţii.

Ministrul a dat ca exemplu Spitalul Marius Nasta, unde lucrările au ajuns la un stadiu de execuţie de aproximativ 80%, însă constructorul a suspendat activitatea din cauza facturilor neachitate.

„Sunt emise facturi în valoare de 150 de milioane de lei care nu pot fi achitate, pentru că nu există hotărârile de guvern pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, pentru finalizarea investiţiei de la „Marius Nasta” este necesară o finanţare suplimentară de peste 500 de milioane de lei.

Cseke Attila a mai afirmat că situaţii similare există şi la proiectele din Bistriţa şi Târgu Mureş, unde este probabil necesară reaprobarea indicatorilor tehnico-economici, precum şi la investiţiile de la Neurochirurgie Cluj, Spitalul „Agrippa Ionescu” şi Spitalul Judeţean Constanţa.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să convoace o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni pentru desemnarea viitorului premier și formarea Guvernului.
Întrebat, într-o conferință de presă, când crede că va exista o variantă de premier din partea șefului statului și dacă ar putea avea loc noi negocieri la Cotroceni, liderul social-democrat a afirmat că acest scenariu este foarte probabil.

„Cred că da. Cred că va mai fi o rundă de negocieri. Nu avem în acest moment, cum să spun, o adresă de la administrația prezidențială cum că s-ar relua”, a declarat Sorin Grindeanu.

Președintele PSD a precizat că, din punctul său de vedere, consultările desfășurate în această săptămână au avut rolul de a clarifica pozițiile și condițiile fiecărui partid implicat în negocieri.

„Eu, cum am perceput discuțiile și consultările din această săptămână, am mai spus. Mie mi s-a părut că domnul președinte și echipa domniei sale au strâns constrângerile pe care le are fiecare partid, adică acele linii roșii și încearcă să găsească o soluție pe care probabil o să o propună la runda a doua de consultări”, a afirmat liderul PSD.

Sorin Grindeanu a adăugat că se așteaptă ca următoarea etapă a negocierilor să vină și cu o propunere concretă privind formula de guvernare și viitorul premier.
„De aceea mă aștept să existe această a doua rundă”, a mai spus liderul social-democrat.

Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a anunțat pregătirea unor scheme de ajutor pentru fermieri, în contextul creșterii costurilor generate de scumpirea combustibililor, în special a motorinei.

Potrivit oficialului, două dintre cele mai afectate domenii sunt sectorul creșterii porcilor și cel al producției de lapte, pentru care Ministerul Agriculturii pregătește sprijin financiar în baza cadrului european temporar de ajutoare de stat.

Ministerul estimează un necesar de peste 350 de milioane de lei pentru cele două scheme de sprijin, însă acordarea ajutoarelor depinde de identificarea resurselor financiare și de adoptarea actelor normative necesare.

În cazul crescătorilor de bovine, sprijinul ar putea depăși 50 de euro pentru fiecare animal, în timp ce în sectorul suin sunt prevăzute aproximativ 12 euro pentru porcii destinați îngrășării și minimum 13 euro pentru scroafe.
„Sunt două sectoare care se confruntă cu o situație dificilă pe piață, sectorul porc și sectorul de lapte”, a declarat Tánczos Barna, precizând că măsurile urmăresc compensarea parțială a costurilor suplimentare generate de creșterea prețurilor la motorină.
Totodată, Ministerul Agriculturii pregătește reluarea programului „creditul fermierului”, prin care statul ar urma să subvenționeze dobânzile și să garanteze 80% din valoarea creditelor acordate fermierilor.
Potrivit ministrului, fermierii vor putea opta între un sprijin de până la 50.000 de euro sau compensarea a 70% din costurile suplimentare generate de scumpirea combustibilului.