Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a semnat 11 noi contracte de finanțare, în valoare totală de 375.831.479,26 de lei, pentru modernizarea, reabilitarea termică și eficientizarea energetică a unor instituții publice.

Astfel, peste 32,4 milioane de lei vor fi alocate pentru reabilitarea termică a ambulatorului Spitalului ”Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuși și pentru modernizarea și eficientizarea energetică a Căminului de persoane vârstnice ”Sfântu Gheorghe” din Oltenița.

Peste 162,2 milioane de lei vor fi alocate pentru modernizarea și creșterea eficienței energetice la Liceul Teoretic German ”Johan Ettinger” din Satu Mare, la Colegiul Tehnic Energetic din Sibiu, la Liceul Pedagogic ”Ioan Popescu” din Bârlad și la Școala gimnazială Micești din Alba Iulia.

Pentru modernizarea și eficientizarea energetică a bazinului de înot din cadrul Complexului Turistic de Natație Târgoviște se vor repartiza 34,3 milioane de lei, Sala Polivalentă din Piatra Neamț va primi 45,7 milioane de lei, iar aproape 17 milioane de lei vor fi alocați pentru Sala Sporturilor ”Ioan Stanatiev” din Câmpia Turzii.

Totodată, se vor aloca 33,6 milioane de lei pentru modernizarea și eficientizarea energetică a sediului administrativ al Regiei Autonome de Transport Brașov, iar, în Baia Mare, va fi construit un incinerator de deșeuri organice municipale pentru producerea biogazului și folosirea acestuia într-o instalație de cogenerare, valoarea acestei investiții fiind de 52,8 milioane de lei.

Finanțarea lucrărilor este asigurată în proporție de 85% prin Programul pentru eficienţă energetică şi energie regenerabilă, din cadrul Programului de Cooperare Elveţiano-Român, diferența de 15% reprezentând contribuția beneficiarului. 

Forțarea fetelor minore, dar și a femeilor adulte să se căsătorească sau să intre într-o relație asemănătoare căsătoriei va deveni infracțiune, potrivit unui proiect de lege inițiat de Diana Buzoianu, deputată USR și ministră a Mediului.

„Căsătoriile forțate trebuie sancționate cu închisoarea! Libertatea fetelor și femeilor nu este negociabilă. Am inițiat și depus în Parlament un proiect de lege prin care sunt definite căsătoria și conviețuirea forțată și sunt sancționate cu închisoarea între 3 și 7 ani. Proiectul e inițiat alături de E-Romnija, Rețeaua pentru prevenirea si combaterea violenței, ELiberare, Cado, Transcena, Grado, Centrul FILIA , Reteaua VIF, Pirita Children, Asociația Moașelor din România, și parlamentarii Petre Florin Manole și Corina Ene. România are o datorie uriașă să devină o țară sigură pentru toate femeile și fetele”, a declarat Diana Buzoianu.

Proiectul de lege propune modificarea Codului penal în sensul introducerii infracțiunii de căsătorie/conviețuire forțată. Concret, va fi infracțiune determinarea unei persoane majore sau a unui minor care a împlinit vârsta de 16 ani la încheierea unei căsătorii sau la stabilirea unei relații asemănătoare aceleia dintre soți, dacă fapta a fost săvârșită:
a) prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate;
b) profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-și exprima voința;
c) profitând de starea de vulnerabilitate vădită a victimei, cauzată de vârstă, boală, dizabilitate fizică sau psihică ori o situație de dependență;
d) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimțământului persoanei care are autoritate asupra victimei;
e) prin obținerea în mod fraudulos a avizelor, încuviințărilor sau autorizării cerute de lege.
Fapta va fi pedepsită cu închisoare de la 3 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Cu aceeași pedeapsă va fi sancționată și ademenirea unei persoane majore sau a unui minor care a împlinit vârsta de 16 ani pe teritoriul unui alt stat decât cel în care își are reședința, cu scopul de a forța victima să se căsătorească sau să stabilească o relație asemănătoare aceleia dintre soți.

Limita maximă a pedepsei se majorează dacă faptele sunt comise în anumite circumstanțe, precum folosirea unei arme, administrarea de alcool sau orice alte substanțe ce afectează discernământul ori dacă victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului, este membru de familie al făptuitorului ori locuiește cu acesta.
De asemenea, proiectul introduce ca infracțiune fapta de a determina un minor cu vârsta mai mică de 16 ani la stabilirea unei relații asemănătoare aceleia dintre soți sau înlesnirea acestei relații.

În cazul minorilor care nu au împlinit 16 ani, închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă riscă și persoanele care realizează servicii similare celor care se oferă pentru sărbătorirea căsătoriilor legale sau a logodnelor, precum oficierea unor slujbe religioase sau a oricăror tipuri de ceremonii sau ritualuri, organizarea de mese festive sau alte tipuri de petreceri, oferirea vestimentației specifice nunții sau logodnei, fotografierea sau înregistrarea video în această vestimentație, transportul și cazarea minorilor îmbrăcați în această vestimentație.

Proiectul propune și modificarea Legii audiovizualului în sensul introducerii obligației pentru posturile tv și de radio de a difuza, în intervalul orar 18.00 – 22.00 (cu excepția programelor dedicate copiilor), la sfârșitul calupurilor publicitare, a unor mesaje de avertizare cu privire la noile infracțiuni.

Viceprim-ministrul și ministrul apărării naționale, Ionuț Moșteanu, a semnat miercuri, un Acord-cadru de cooperare între Guvernul României și Organizația pentru Cooperare Comună în Domeniul Armamentului (OCCAR), în prezența directorului general al organizației, Joachim Sucker.

Documentul marchează un pas important în integrarea României în programele europene din domeniul apărării, permițând industriei naționale de apărare să participe direct la proiectele OCCAR privind dezvoltarea, achiziția și întreținerea echipamentelor militare moderne.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, noul cadru de cooperare va asigura proceduri mai eficiente, transparente și mai puțin costisitoare pentru achizițiile de apărare, contribuind la modernizarea forțelor armate și la creșterea competitivității industriei românești.

„Semnarea acestui acord este un pas major pentru modernizarea armatei, pentru integrarea mai profundă în sistemul european de apărare și pentru sprijinirea industriei naționale de profil. Ne oferă acces la cele mai noi tehnologii și consolidează cooperarea cu partenerii europeni”, a declarat ministrul Ionuț Moșteanu.
În cadrul întrevederii, oficialii au discutat și noi oportunități de colaborare între Ministerul Apărării Naționale și OCCAR, ministrul Moșteanu subliniind angajamentul României de a participa activ la inițiativele internaționale care promovează dezvoltarea și securitatea durabilă.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul României poate pune în aplicare două reforme importante — cea a companiilor de stat și cea a sistemului de sănătate — după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat constituționale actele normative aferente din Pachetul 2 de reforme.

Potrivit premierului, deciziile de miercuri ale CCR se adaugă hotărârii de luna trecută privind legea autorităților autofinanțate, astfel încât trei dintre cele cinci acte normative din pachet au trecut deja testul de constituționalitate.
„Cele trei legi menționate ne permit să reducem posturi inutile, să plafonăm indemnizații și să stabilim indicatori de performanță în companiile de stat, să tăiem salariile excesive și sinecurile din autoritățile publice autofinanțate și să aducem eficiență sporită în sănătatea publică”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Șeful Guvernului a subliniat că obiectivul acestor măsuri este construirea unui stat corect și eficient, care „nu-și bate joc de banul public și oferă servicii decente în schimbul impozitelor”.
„Nu e ușor să schimbi tipare greșite formate de-a lungul anilor, dar în fiecare zi facem eforturi pentru a îndrepta lucrurile”, a adăugat Ilie Bolojan.

Europarlamentarul român Dan Nica, liderul Delegației PSD în Parlamentul European, a anunțat ce măsuri pregătește UE pentru protejarea industriei oțelului din Uniunea Europeană, inclusiv a producătorilor din România. Măsurile au fost analizate în cadrul unei întrevederi cu Stéphane Séjourné, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene.

Noul regulament propune o protecție comercială durabilă pentru producătorii europeni de oțel, vizând combaterea concurenței neloiale din afara Uniunii. Printre principalele măsuri se numără:
-Reducerea cotelor de import de oțel din afara UE la nivelurile din 2013;
-Taxă de 50% pentru importurile care depășesc aceste cote;
-Aplicarea regulii „Melt & Pour”, pentru asigurarea trasabilității complete a originii oțelului și prevenirea reexporturilor prin țări terțe;
-Ajustarea dinamică a cotelor, în funcție de evoluțiile pieței globale.
„Pentru România, acest regulament înseamnă reducerea semnificativă a importurilor de oțel din afara Uniunii Europene, care făceau concurență incorectă oțelului produs în țara noastră. Sunt măsuri care vor asigura predictibilitatea producției pentru combinatul de la Galați și cel de la Oțelu Roșu, protejarea a mii de locuri de muncă și menținerea bazei industriale strategice a României”, a declarat Dan Nica.

În calitate de coordonator al Grupului S&D în Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), europarlamentarul român a inițiat, împreună cu alți colegi, o scrisoare semnată de 105 eurodeputați, prin care a solicitat adoptarea unui nou instrument comercial european operațional din ianuarie 2026. Acesta ar urma să includă tarife pentru importurile care depășesc cotele stabilite, menținerea nivelurilor din 2013 și aplicarea regulii „Melted & Poured”, într-un cadru compatibil cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
Prin aceste măsuri, Uniunea Europeană urmărește consolidarea competitivității industriei siderurgice și protejarea locurilor de muncă din sectoarele afectate de importurile necontrolate de oțel din afara blocului comunitar.

Garda Națională de Mediu (GNM) a dispus închiderea temporară a unei instalații din Rafinăria Năvodari, după ce inspectorii au descoperit o scurgere de amoniac în sistemul de răcire.

Conform inspectorilor, verificările efectuate între 9 septembrie și 6 octombrie 2025 au evidențiat nereguli majore, printre care coroziuni, neetanșeități și lipsa notificării autorităților de mediu, deși operatorul rafinăriei constatase pierderi de amoniac încă din iulie 2025.

Instituția arată că în luna septembrie, consumul de amoniac a crescut la 7.000 kg, un nivel considerat neobișnuit de mare și indicativ pentru pierderi semnificative în sistem.
Scurgerea, care a provocat disconfort olfactiv în zonă, a fost însoțită și de eliberări necontrolate de substanțe periculoase în aer și sol, cauzate, cel mai probabil, de coroziuni și etanșeități defectuoase.

În urma controlului, GNM a dispus oprirea instalației de frig în termen de 72 de ore, punerea acesteia în siguranță și remedierea scurgerii de amoniac. De asemenea, operatorul trebuie să revizuiască Autorizația Integrată de Mediu, să prezinte documentele privind achizițiile de amoniac și să raporteze toate incidentele înregistrate în perioada iulie–septembrie 2025.
Societatea riscă o amendă cuprinsă între 150.000 și 500.000 lei pentru nerespectarea obligației de a informa imediat autoritatea de mediu și de a lua măsuri de remediere într-un termen rezonabil.

Consultările româno-britanice în domeniul apărării au avut loc marți, 7 octombrie, la sediul Ministerului Apărării Naționale din București, fiind coprezidate de secretarul de stat Sorin-Dan Moldovan, din partea României, și de Joanne Hamer, director pentru securitate euro-atlantică în Ministerul Apărării al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Reuniunea marchează prima întâlnire formală de nivel înalt de la intrarea în vigoare, în luna iunie, a noului acord cuprinzător de cooperare bilaterală în domeniul apărării, semnat la Londra în noiembrie 2024.
Agenda discuțiilor a vizat implementarea concretă a acordului româno-britanic, prin dezvoltarea programelor de instruire comună, exerciții militare bilaterale și cooperare în industria de apărare, inclusiv valorificarea instrumentului financiar european SAFE, destinat consolidării bazei industriale de apărare.

Un punct central al consultărilor l-au reprezentat situația de securitate din regiunea Mării Negre, sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova, precum și implicațiile incursiunilor dronelor rusești în spațiul aerian al României. Oficialii au apreciat totodată rezultatele Centrului de instruire în domeniul maritim, creat în 2024 cu aprobarea Parlamentului României, ca parte a eforturilor comune de întărire a securității regionale.

„Londra este unul dintre cei mai importanți parteneri și aliați ai României, parteneriatul nostru strategic fiind esențial pentru consolidarea și modernizarea capacității de apărare a României, pentru securitatea europeană și regională și pentru susținerea apărării Ucrainei și Republicii Moldova”, a declarat secretarul de stat Sorin-Dan Moldovan.
Cei doi oficiali au subliniat cooperarea excelentă dintre România și Regatul Unit în cadrul NATO, în contextul provocărilor actuale de securitate și al războiului din Ucraina, salutând angajamentele asumate la Summitul NATO de la Haga privind creșterea cheltuielilor de apărare și consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței.

În plan european, părțile au reafirmat importanța cooperării structurate între Uniunea Europeană și Regatul Unit în domeniul securității și apărării, în concordanță cu Carta Albă pentru Apărare Europeană și Acordul de Parteneriat Strategic UE–Marea Britanie, subliniind rolul României ca factor de stabilitate la Marea Neagră și contributor semnificativ la securitatea europeană.

Pacienții Spitalului „Anton Cincu” din Tecuci vor beneficia de analize medicale mai rapide și mai precise, datorită noilor echipamente moderne achiziționate de Consiliul Județean Galați.

Laboratorul de analize medicale al unității a fost dotat cu aparatură de ultimă generație, menită să asigure investigații sigure, rapide și cu un grad ridicat de acuratețe.
Investiția face parte dintr-un proiect amplu derulat de Consiliul Județean Galați, în valoare totală de 15 milioane de lei, prin Programul Sănătate. În cadrul acestuia, cabinetul de neurologie, laboratorul de analize și laboratorul de imagistică din Ambulatoriul spitalului tecucean vor fi echipate cu 54 de aparate medicale și accesorii moderne.

Printre noile echipamente se numără:
-un analizor automat de sânge, care oferă informații detaliate despre starea de sănătate;
-un echipament destinat pacienților cu diabet, care măsoară nivelul hemoglobinei glicozilate (zahărul din sânge pe termen lung);
-aparate automate pentru pregătirea și identificarea probelor de sânge;
-un analizor modern de urină, care depistează rapid infecțiile și alte afecțiuni.
„Totul, pentru ca cei 120.000 de gălățeni din Tecuci și din comunele învecinate care se adresează spitalului să aibă acces la servicii medicale de cea mai bună calitate, chiar aici, acasă.

Pentru că sănătatea oamenilor rămâne prioritatea noastră!”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că alegerile pentru Primăria Municipiului București nu trebuie privite doar ca o competiție între candidați, ci ca o decizie politică asumată în cadrul coaliției de guvernare. Social-democrații cer ca partidele din alianță să stabilească fie un candidat comun, fie ca fiecare formațiune să își desemneze propriul reprezentant.

„Alegerile la București sunt despre oameni, nu despre un singur om care va fi viitorul primar. Este vorba de o decizie politică. Noi, PSD, am spus clar: ori avem un candidat comun al coaliției, ori fiecare partid își asumă un candidat propriu. Nu putem rămâne izolați într-o alianță în care ceilalți parteneri merg pe cont propriu”, a declarat Grindeanu.

Liderul PSD a subliniat că formațiunea nu se opune organizării alegerilor, dar dorește ca acestea să se desfășoare „pe baze politice clare și corecte”.
Reacția vine după ce liderul USR, Dominic Fritz, a afirmat duminică seara că organizarea alegerilor nu trebuie să fie condiționată de negocieri politice, criticând ideea unui „candidat unic” drept o soluție „politic falimentară”.
În prezent, partidele din coaliția de guvernare discută despre strategia electorală pentru București, în contextul tensiunilor apărute între formațiunile membre privind modul de desemnare a candidaților.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, într-un interviu la Prima TV, că salariile din sectorul public și pensiile nu vor crește până la sfârșitul anului 2026. Decizia este motivată de necesitatea reducerii deficitului bugetar, care ar trebui să scadă la aproximativ 6% în următorii ani.

„Dacă România va reuși să reducă deficitul cu peste două puncte procentuale, atunci vor exista condiții pentru majorări, probabil raportate la inflație și la capacitatea bugetului de a le susține”, a declarat șeful Guvernului.
Bolojan a subliniat că soluția pentru consolidarea bugetară nu o reprezintă creșterea taxelor, ci o colectare mai eficientă și atragerea unui număr mai mare de persoane în activitate. În prezent, doar 53% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani lucrează, restul beneficiind de forme de asistență socială sau pensii de invaliditate.

Premierul a adăugat că eliminarea pensionărilor anticipate sau la vârste foarte mici este necesară pentru menținerea sustenabilității sistemului. El a precizat că măsurile adoptate sunt esențiale pentru a evita derapajele economice și pentru a asigura stabilitatea financiară a statului.