Prim-ministrul Marcel Ciolacu s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu directorul general al International Finance Corporation (IFC), Makhtar Diop. Întâlnirea a avut loc joi seara.

Temele abordate au vizat contribuția activă a României la dezvoltarea lanțurilor valorice regionale și globale, cu expertiza și sprijinul instrumentelor financiare inovatoare promovate de IFC pentru o dezvoltare sustenabilă. În acest sens, s-a discutat despre promovarea investițiilor private în infrastructură, în special prin parteneriate public-private, formularea unui plan de acțiune pentru dezvoltarea unor proiecte eoliene offshore la Marea Neagră, precum și susținerea Strategiei de economie circulară a României.

„A fost o discuție constructivă despre prioritățile viitoare și importanța unei tranziții ecologice de succes. Doresc să continuăm dialogul și să construim cooperarea noastră pentru a ne asigura că România își dezvoltă capacitățile de energie regenerabilă și stocarea acestora” a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Directorul general al IFC, Makhtar Diop, a subliniat, la rândul său, că există oportunități noi de dezvoltare, îndeosebi prin parteneriate public-private, mai ales în domeniul infrastructurii. Totodată, a asigurat sprijinul IFC de a se implica în sprijinul companiilor românești, esențiale pentru creșterea economică a României și pentru integrarea lor în lanțurile valorice regionale și globale.

„În ultimii 30 de ani, IFC și România au dezvoltat un parteneriat solid. Acest lucru ne-a permis să inițiem mai multe proiecte atât în privatizări, parteneriate public-private care au generat servicii mai bune, dar și primele instrumente financiare inovatoare”, a declarat reprezentantul IFC.

International Finance Corporation (IFC), membră a Grupului Băncii Mondiale, este cea mai mare instituție de dezvoltare globală axată pe sectorul privat pe piețele emergente. IFC activează în peste 100 de țări. În anul fiscal 2023, IFC a angajat o sumă record de 43,7 miliarde de dolari companiilor private și instituțiilor financiare din țările în curs de dezvoltare.

Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a semnat un nou contract de finanţare pentru achiziţionarea a 30 de microbuze hibrid pentru transportul elevilor la şcoală, cu fonduri prin Administraţia Fondului de Mediu. 

De asemenea, alte 29 de microbuze şcolare electrice, cu fonduri prin PNRR, sunt deja în procedură de licitaţie, iar trei localităţi au primit fonduri de la Ministerul Dezvoltării. În total, sunt 62 de microbuze şcolare, în cadrul unei investiţii de aproximativ 70 de milioane de lei (14 milioane de euro).  

“Transport verde la cele mai bune standarde pentru binele elevilor. Asta ne-am propus în urmă cu multe luni, când am demarat aceste ample proiecte de dotare a localităţilor din judeţ cu cel puţin un microbuz şcolar hibrid sau electric, cu excepţia a cinci UAT-uri care şi-au achiziţionat deja microbuze şcolare.  

Am atras fonduri europene şi de la bugetul de stat, maximul permis de programele de finanţare, am alocat şi 11 milioane de lei din bugetul propriu, astfel încât, la final, toate localităţile să aibă microbuze şcolare moderne. În plus, pe lângă confortul şi siguranţa elevilor, şi aerul va fi un pic mai curat, ceea ce înseamnă un nou pas către un mediu mai puţin poluat”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi. 

Cu excepția a cinci UAT-uri, care au achiziţionat deja microbuze, toate celelalte 60 de localități vor fi dotate de către Consiliul Judeţean cu vehicule noi pentru transportul elevilor. 

Fiecare microbuz are 16+1 locuri, din care un loc este destinat persoanelor cu dizabilităţi. 

Ministrul Adrian-Ioan Veștea a semnat 30 de noi contracte de finanțare prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, în valoare totală de 377.942.288,24 de lei.

Contractele, semnate împreună cu o parte dintre beneficiarii proiectelor, vizează atât modernizarea drumurilor de interes local, cât și înființarea sau modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare menajeră și a stațiilor de epurare.

”Toate aceste proiecte de infrastructură contribuie, în mod echitabil, la asigurarea unor condiții de viață decente și moderne, la crearea de noi locuri de muncă, precum și la o creștere economică și o dezvoltare sustenabilă a tuturor regiunilor”, a precizat ministrul Adrian-Ioan Veștea.

Ministrul Transportului, Sorin Grindeanu, anunță că prima secțiune de pe traseul Autostrăzii Nordului are finanțarea asigurată. Este vorba despre Varianta Ocolitoare Gura Humorului care va fi construită la profil de autostradă.

Anunțul a fost făcut pe Facebook după ședința de Guvern de joi. „Construcția primei secțiuni de pe traseul Autostrăzii Nordului (A14) are finanțare asigurată! Am aprobat astăzi, în ședința de Guvern, indicatorii tehnico-economici pentru Varianta de ocolire Gura Humorului (județul Suceava), care va fi construită la profil de autostradă”, a explicat Sorin Grindeanu.

Valoarea totală estimată a investiției, finanțată prin PT se ridică la 2,31 miliarde de lei, inclusiv TVA.

Șoseaua de 10,14 km va face parte integrantă din proiectul drumului de mare viteză Baia Mare- Suceava și va asigura conexiunea între loturile Bistrița-Vatra Dornei și Vatra Dornei-Suceava. Varianta Ocolitoare Gura Humorului va fi construită în baza unui parteneriat încheiat între CNAIR și Consiliul Județean Suceava.

Guvernul aprobă hotărârea privind terenul pentru noua Operă Națională din Iași. Decizia a fost anunțată de Ministerul Culturii.

Opera Națională de la Iași va fi construită de la zero. Terenul pentru noul sediu a intrat în proprietatea Ministerului Culturii, prin Opera Națională Română Iași, a transmis Ministerul Culturii.
Guvernul a adoptat joi hotărârea cu privire la terenul pe care se va realiza lucrarea.

„Reușita de astăzi reprezintă finalizarea procesului de asigurare a cadrului juridic necesar demarării proiectului. Terenul a fost transferat din domeniul public al județului Iași în domeniul public al statului și dat în administrarea Operei Naţionale Române din Iași. Construirea noului sediu al operei este una din cele mai mari investiții ale Ministerului Culturii, finanțată printr-un important acord de împrumut încheiat între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Inițial era prevăzută suma 15 milioane de euro, însă aceasta va fi suplimentată cu suma de 65 milioane de euro”, a comunicat Ministerul Culturii.

Ministerul Sănătății anunță că a avizat structura modificată a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”.

Conform sursei menționate, acordarea avizului pentru structura modificată a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „M. S. Curie” a permis deplasarea echipei Direcției de Sănătate Publică București pentru efectuarea evaluării necesare autorizării sanitare a clădirii spitalului, care va fi eliberată la începutul săptămânii viitoare.

Noua clădire aparține Spitalului „M.S. Curie” și a fost construită din fonduri colectate de Asociația Dăruiește Viață.

În paralel cu activitatea de autorizare, personalul administrativ și de specialitate al spitalului inventariază bunurile și echipamentele din noua clădire pentru a putea fi încheiată donarea acestora și înregistrarea în patrimoniul spitalului.
Pentru ca acest proces să se desfășoare cât mai rapid, Ministerul Sănătății a trimis o echipă de specialiști în urmă cu două luni.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță că au început lucrările de modernizare la amenajarea Sadova-Corabia. Este vorba despre un proiect care combate fenomenul de deșertificare din Lunca Dunării, a explicat Florin Barbu.

Lucrările se desfășoară în județele Olt și Dolj.

„Au început lucrările de modernizare la amenajarea Sadova-Corabia. Se execută lucrări de reabilitare și investiții pe 20 de canale și în trei stații de pompare care vor aduce apa din Dunăre pentru irigarea a 28.000 de hectare din județul Dolj și 5.100 de hectare din județul Olt. Este un proiect important, la care am lucrat încă din perioada când am condus Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare prin care combatem fenomenul de deșertificare din Lunca Dunării”, a anunțat pe Facebook Florin Barbu.

Valoarea investiției este de 233.000.000 de lei. Lucrările se vor finaliza în 2026.

O investiție de 3 miliarde de euro pentru creșterea producției de energie din surse regenerabile a fost aprobată de Guvern. Decizia a fost luată și a fost anunțată joi.

Guvernul a aprobat „cea mai mare investiție pentru tranziția energetică”. Este vorba despre o schemă de ajutor de stat finanțată cu fonduri europene. Schema este finanțată cu fonduri europene.

„Operaționalizăm azi și cea mai mare investiție pentru tranziția energetică. Vorbim despre 3 miliarde de euro, sumă finanțată din fonduri europene. Este o schemă de ajutor de stat pentru creșterea producției de energie din surse regenerabile: eolian, solar fotovoltaic, resurse hidro și nucleare, hidrogen. Foarte important este că finanțăm și tehnologia pentru stocarea energiei”, a transmis premierul Marcel Ciolacu.

Finalizarea acestor investiții va conduce la un preț mai mic pe termen mediu și lung și o producție mai mare de energie verde, a precizat șeful Guvernului.

Expert Forum (EFOR) a analizat cheltuielile realizate de partidele politice și politicieni în social media prin intermediul platformelor Facebook și Google. Analiza a vizat cheltuielile din primele trei luni ale anului și a avut unele rezultate surprinzătoare.

Studiul se concentrează pe sumele alocate pentru campanii care sunt marcate ca politice/electorale sau cu impact social. Potrivit EFOR, partidele au cheltuit pe Facebook peste trei milioane lei prin pagini oficiale sau ale membrilor/candidaților/aleșilor de la nivel local sau central. Pe lângă aceste cheltuieli, prin Facebook s-au promovat de aproape încă 600 mii de lei publicații online, organizații neguvernamentale sau alte entități, prin reclame marcate ca politice/electorale/sociale.

„Peste 75% din bani (2,4 mil) au fost cheltuiți de către USR, PNL (câte 700 mii lei), PSD (650 mii lei) și AUR (325 mii lei). Cheltuielile totale însumate ale celor patru partide nu au crescut față de aceeași perioadă a anului trecut. Punctual, cheltuielile PNL au crescut, iar cele ale paginilor asociate USR au scăzut. Cheltuielile paginilor asociate AUR au crescut de aproape 20 de ori. La USR, PSD și AUR paginile liderilor au fost printre cele care au înregistrat cele mai mari cheltuieli. La PNL pagina președintelui partidului se află mai jos în listă ca valoare a cheltuielilor. Pe lângă paginile politicienilor am identificat pagini care par a fi publicații, dar care sunt asociate unor partide. Cele mai multe și vizibile se regăsesc în legătură cu AUR, acestea având un număr mare de reclame, chiar dacă nu investesc foarte mult”, a stabilit EFOR.

Pe platforma Google, partidele politice au cheltuit aproximativ 600.000 lei.
„Jumătate din bani au fost cheltuiți de PSD, iar aproape 40% de USR. Cea mai mare parte din cheltuieli au fost legate de advertiseri care au promovat partidul în sine; cazurile în care advertiser e o persoană sunt mai puține. Cheltuielile au scăzut comparativ cu perioada similară din 2023, când s-au înregistrat plăți de aproape 700.000 lei. Advertiserii asociați PNL și USR au cheltuit semnificativ mai puțin, iar cei legați de PSD de șase ori mai mult”, a precizat EFOR.

Inspectoratul General pentru Imigrări anunță că peste 140 de străini au fost introduși în centrul de custodie publică Otopeni. Străinii au fost descoperiți fără forme legale în acest an. Cei mai mulți străini sunt din Asia care vor fi trimiși în țările lde origine.

Inspectoratul General pentru Imigrări anunță că „polițiștii de imigrări din cadrul Centrului de Cazare a Străinilor Luați în Custodie Publică Otopeni au introdus în centrul de custodie publică, în primul trimestru al acestui an, 142 de străini, până la finalizarea procedurilor de îndepărtare sub escortă.”

Dintre străinii față de care a fost dispusă o astfel de măsură, 47 sunt din Nepal, 16 din Siria, 11 din Bangladesh, 11 din Pakistan, opt din Sri Lanka, șapte din Etiopia, iar ceilalți sunt din alte state.
Faptele pentru care a fost dispusă măsura sunt trecerea frauduloasă a frontierei de stat, tentativă la infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat și nerespectarea deciziei de returnare, au precizat reprezentanții Inspectoratului General pentru Imigrări.