Cel mai în vârstă candidat la alegerilor locale din 9 iunie are 100 de ani. La polul opus este un candidat care are puțin peste 23 de ani. Statistica a fost prezentată marți, în cadrul unei conferințe de presă, de președintele AEP, Toni Greblă.

La alegerile locale s-au înscris 207.389 de candidați, dintre care 11.500 candidează pentru CJ/CGMB, iar pentru funcțiile de primari candidează 11.386 de persoane. Pentru funcția de primar 9.776 s-au înscris în mediul rural pentru alegerile locale, iar în mediul urban 1.610 persoane. Dintre aceștia 10,56% sunt femei în rural și 12,36% în mediul urban.

În privința vârstei un candidat are 100 de ani, altul 23, în timp ce doi au 95 de ani.
„Cel mai tânăr candidat pentru alegerile locale și europarlamentare are puțin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă, seniorul, are 100 de ani. Avem, de asemenea, doi candidați la alegerile locale de 95 de ani, doi de 94 de ani și așa mai departe”, a arătat Toni Greblă.
Pentru alegerile la Parlamentul European s-au înscris 494 de candidați, dintre care 167 sunt femei (33,81%).

Mediul de afaceri nu reprezintă adversarul guvernului, iar decizia de majorare a salariului minim este luată cu această nevoie de sprijinire a întreprinzătorilor, a declarat președintele PNL, Nicolae Ciucă. Liderii coaliției de guvernare s-au întâlnit luni pentru a discuta despre majorarea salariului minim..

Anterior, măsura a fost discutată și cu partenerii sociali.
„Noi am avut discuții la nivelul coaliției. (...) Am discutat cu mediul de afaceri, cu sindicatele, cu partenerii de coaliție. Decizia de majorare a salariului minim e luată cu această nevoie de sprijinire a mediului de afaceri. (...) În aceste condiții, la discuțiile care au avut loc la Guvern, s-a stabilit ca această mărire să fie de 400 de lei, cu mențiunea că nu doar 200 de lei, ci 300 de lei să rămână ca sumă neimpozabilă, astfel încât patronatul, cei care au responsabilitatea planurilor de afaceri, să poată să se adapteze la această nouă schimbare a salariului minim, a creșterii salariului minim”, a explicat Nicolae Ciucă.

Potrivit liderului liberal, sectorul privat reprezintă „motorul dinamicii economiei româneștri” care alimentează tot ceea ce înseamnă venituri la buget”.
„Ca atare, guvernul și orice instituție a statului nu trebuie să fie decât partenerul mediului de afaceri. Mediul de afaceri nu reprezintă adversarul guvernului. Adversarii sunt în altă parte, dincolo de graniță. Trebuie să acomodăm toate deciziile astfel încât să nu impactăm asupra modului în care se derulează planurile de afaceri. În momentul de față există un angajament la nivelul coaliției, la nivelul guvernului, ca după această decizie de mărire să se stabilească și să se agreeze mecanismul în funcție cu cele agreate și la nivelul UE, mecanismul ca salariul minim să fie crescut pe baze clare, principiale, oneste între toți factorii”, a precizat Ciucă.
Declarațiile au fost făcute marți, la Timișoara, acolo unde liderii liberali se află în campanie electorală.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că Institutul Clinic Fundeni va beneficia de o investiție cu fonduri europene în valoare de 500 milioane euro prin Programul Sănătate.

„Dincolo de cifre, de contracte, de proiecte, sunt oamenii și binele pe care-l fac finanțările europene pentru toți românii. Spuneam săptămâna trecută că cele mai mari valori contractate se înregistrează în cadrul Programului Sănatate (cca 2 mld eur) și Programului Dezvoltare Durabilă. Astăzi vreau să vă arăt concret, ce înseamnă aceste valori, printr-un exemplu concret: Institutul Clinic Fundeni”, a transmis Adrian Câciu.

Concret, spitalul va avea un nou corp de clădire
„Cu ajutorul fondurilor europene, Institutul Clinic Fundeni va beneficia de un corp nou de clădire, cu o suprafață generoasă de peste 100.000 de metri pătrați. Aici vor fi centralizate toate activitățile de transplant, oferind o șansă la viață mai multor pacienți. Investiția este semnificativă, depășind 500 de milioane de euro, și reflectă angajamentul nostru de a oferi cea mai bună experiență medicală posibilă. Scopul este de a crea un spațiu modern, confortabil și propice vindecării, astfel încât pacienții să se simtă în siguranță și bine îngrijiți, beneficiind de cele mai noi metode de diagnostic și tratament. Noul corp de clădire va facilita atât o creștere a capacității de tratare, cât și o dezvoltare semnificativă a cercetării și inovației medicale”, a adăugat ministrul Câciu.

La final, Institutul Clinic Fundeni va avea un spațiu adecvat pentru desfășurarea de activități educaționale, contribuind la formarea continuă a personalului medical.
„Sunt convins că noul corp de clădire va transforma Institutul Clinic Fundeni într-un centru de excelență medicală, oferind o experiență de top și contribuind la o Românie mai sănătoasă”, a precizat Adrian Câciu.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a primit luni, 27 mai, la sediul MApN, vizita delegației companiei Thales Alenia Space Italia și a ambasadorului Italiei la București, E.S. Alfredo Maria Durante Mangoni.

MApN anunță că agenda de discuții a cuprins subiecte privind principalele programe de înzestrare ale Armatei României, aflate în derulare sau în pregătire, fiind trecute în revistă etapele, procedurile specifice cerute de legislația românească și rolul structurilor cu responsabilități în procesul de fundamentare și aprobare a programelor de înzestrare cu tehnică și echipamente militare moderne.
De asemenea, s-a discutat despre proiectele de cercetare-dezvoltare din cadrul Permanent Structured Cooperation (PESCO) la care MApN colaborează cu compania Thales Alenia Space Italia, aspecte legate de cooperarea bilaterală și prezența companiilor italiene la expoziția Black Sea Defense and Aerospace - BSDA 2024.

„România este interesată de extinderea colaborării cu Italia, în cadrul unei abordări multi-domeniu. Punctual, în ceea ce privește cooperarea în domeniul apărării, aceasta este una consistentă la nivelul tuturor categoriilor de forțe ale armatei noastre”, a declarat ministrul apărării Angel Tîlvăr.
La finalul întâlnirii, ministrul Tîlvăr și ambasadorul Durante Mangoni au reiterat disponibilitatea și necesitatea consolidării cooperării în domeniul achizițiilor pentru apărare, infrastructurii și al altor domenii de interes, prin pregătirea și participarea în comun la proiectele promovate și finanțate de către Uniunea Europeană.

România este parte a Proiectului European pentru Infrastructura de Date Genomice (GDI), o etapă importantă în consolidarea capacităților țării noastre în cercetarea genomică și integrarea în infrastructura paneuropeană de date genomice. În cadrul acestui proiect complex participă două instituții din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării: Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, cu sprijinul Autorității pentru Digitalizarea României.

„Proiectul de dezvoltare a infrastructurii de date genomice va implementa inițiativa europeană 1+ Million Genomes (1+MG), al cărei obiectiv este de a permite accesul securizat la datele genomice din întreaga Uniune Europeană, pentru a promova cercetarea și îngrijirea personalizată peste tot în Europa. Pentru români, acest lucru înseamnă acces la rezultatele cercetării de vârf și servicii medicale mai bune”, a precizat Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Demersul are legătură cu inițiativa națională coordonată de către Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și membrii Rețelei Naționale de Cercetare Genomică, care are ca scop dezvoltarea cercetării medicale genomice în România.

Extinderea proiectului reprezintă un pas către asigurarea accesului securizat la date genomice umane de înaltă calitate și la datele clinice corespunzătoare în toată Europa, prin crearea unei infrastructuri de date transfrontaliere. Organizații din Cipru, Ungaria, Malta și România s-au alăturat oficial proiectului. În calitate de țară semnatară a Inițiativei 1+MG, România va participa la Pilonul I al proiectului, contribuind la discuțiile privind sustenabilitatea pe termen lung, modelele de guvernanță și cadrul legal. Pilonul I reunește experții în sustenabilitate și guvernare 1+MG pentru a ajunge la un consens asupra modului în care această infrastructură va fi susținută pe termen lung.

Totodată, România va fi, de asemenea, implicată în Pilonul II, concentrându-se pe definirea cerințelor tehnice pentru implementarea infrastructurii. Pilonul II al proiectului sprijină nodurile naționale să progreseze prin evaluarea maturității în trei faze: integrare, implementare și
operațiuni.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat suma de 1.145.699.070,23 de lei, în vederea decontării facturilor pentru 824 obiective finanțate prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny” și prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

Astfel, pentru Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, a fost plătită suma de 967.338.158,15 lei pentru 629 obiective aflate în execuție, iar, pentru Programul Național de Dezvoltare Locală, au fost decontate 178.360.912,08 lei pentru 195 de proiecte de investiții.

„Facturile au fost depuse de beneficiari pentru proiecte care vizează reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere, construirea sau refacerea unor poduri, înființarea sau modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare, precum și înființarea și dezvoltarea sistemelor de distribuție a gazelor naturale”,  a transmis Ministerul Dezvoltării.

Republica Moldova a semnat un parteneriat de securitate și apărare cu Uniunea Europeană. Moldova devine prima țară care încheie un astfel de acord cu blocul comunitar, a anunțat liderul politicii externe a UE, Josep Borrell.

Diplomatul a făcut anunțul marți, pe X.
„Moldova este prima țară care a semnat un Parteneriat pentru Securitate și Apărare cu UE. Acest parteneriat va spori capacitatea de rezistență a țării. El ne va permite să abordăm împreună provocările comune în materie de securitate, să facem angajamentul nostru mai eficient și să explorăm noi domenii de cooperare”, a scris Borrell pe patforma de socializare.
Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat și el că țara sa își propune să se alinieze la Politica Externă și de Securitate Comună a UE. „Este un parteneriat care ne va ajuta să consolidăm capacitățile de apărare, să sporim securitatea cibernetică și să contracarăm tentativele Rusiei de interferență în procesele noastre democratice. Republica Moldova este prima țară care beneficiază de un astfel de parteneriat cu Uniunea Europeană”, a precizat Dorin Recean.

Ministerul Afacerilor Externe anunță că organizează, prin Misiunile Diplomatice și Oficiile Consulare ale României în străinătate, 915 secții de votare în străinătate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie 2024.

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a emis, în acest sens, ordinul ministrului afacerilor externe nr. 868/2024 publicat in Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 434 / 10 mai 2024, în conformitate cu prevederile art. 34 alin. (9) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare și ale art. 10 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.

Pentru scrutinul din 9 iunie 2024 vor fi organizate cu 80 mai multe secții decât cele înființate la alegerile prezidențiale din 2019 (835 de secții de votare), cu 167 mai multe secții decât cele organizate la alegerile parlamentare din 2020 (748 de secții) și cu 474 mai multe decât secțiile de votare organizate la alegerile europarlamentare din 2019 (441 secții).
Cele mai multe secții vor fi organizate în statele în care se regăsesc cele mai numeroase comunități de cetățeni români: Italia (150 de secții), Spania (147 de secții), Regatul Unit al Marii Britanii (104 secții), Germania (87 secții), Franța și Principatul Monaco (67 de secții), Republica Moldova (52 secții), SUA (45 secții), Belgia (24 secții), Austria (17 secții), Irlanda (16 secții), Regatul Țărilor de Jos (16 secții), Danemarca (14 secții), Canada (12 secții).

Propunerile Misiunilor Diplomatice și Oficiilor Consulare ale României în străinătate privind secțiile de votare care vor fi organizate în afara țării au avut la bază atât consultările periodice cu reprezentanți ai comunităților de cetățeni români din diaspora, cât și dinamica relocării cetățenilor români din diaspora înregistrată în ultimii ani.
Lista secțiilor de votare din străinătate și a adreselor sediilor acestora poate fi consultată pe pagina de internet a Ministerului Afacerilor Externe, la secțiunea dedicată alegerilor (https://www.mae.ro).
MAE reamintește că la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 cetățenii români cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

La scrutinul din 9 iunie 2024 votarea începe la ora locală 07:00 și se încheie la ora 22:00. Alegătorii care la ora 22:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot până la ora locală 23:59, a precizat MAE.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, îi îndeamnă pe fermieri să apeleze la sprijinul angajaților APIA. Sfatul vizează depunerea cererilor pentru campania anului 2024.
Cererile pot fi depuse până pe 7 iunie.

„Dragi fermieri, vă îndemn să apelați cu toată încrederea la sprijinul angajaților APIA pentru depunerea cererilor de plată în campania anului 2024. Angajații APIA sunt pregătiți să vă ajute în completarea cererilor astfel încât toți fermierii să depună documentele necesare până la data de 7 iunie – termenul limită de depunere. Este important să vă încadrați în acest termen, întrucât potrivit noilor reguli ale Politicii Agricole Comune nu mai există perioadă de depunere cu penalități. După data de 7 iunie, orice modificare a datelor declarate în cererea de plată trebuie notificată în scris la APIA, în termen de 15 zile de la data modificării”, a explicat ministrul Agriculturii.

Potrivit ministrului Barbu, dacă cererea de plată cuprinde şi intervenții din sectorul zootehnic, beneficiarul se va adresa întâi responsabilului APIA în vederea completării declaraţiei privind sectorul zootehnic și ulterior va completa cererea pentru suprafaţă prin intermediul aplicației IPA-Online.

Plățile subvențiilor cuvenite fermierilor ar trebui să înceapă la 16 octombrie.