Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România, estimând o creștere a PIB-ului de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, comparativ cu estimarea anterioară de 1,4% pentru 2025. Ajustarea este justificată de consolidarea fiscală actuală, care temperează consumul privat și public, afectat suplimentar de inflație.

Economia românească continuă totuși să crească datorită redresării investițiilor private, accelerării cheltuielilor finanțate prin PNRR și îmbunătățirii exporturilor nete. În 2027, creșterea reală a PIB-ului este prognozată să depășească 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se reduce.

Deficitul bugetar general, estimat la 9,3% din PIB în 2024, ar urma să scadă la 8,4% în 2025 și 6,2% în 2026, ca urmare a pachetelor fiscale adoptate anul acesta. În același timp, Comisia avertizează că, fără măsuri suplimentare de consolidare fiscală și de lărgire a bazei de impozitare, deficitul ar putea rămâne ridicat, menținând datoria publică pe o traiectorie ascendentă.
Cheltuielile cu pensiile, salariile din sectorul public și subvențiile continuă să exercite presiune asupra bugetului, în timp ce veniturile fiscale raportate la PIB rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

În ceea ce privește piața muncii, rata șomajului este așteptată să rămână relativ stabilă, însă dinamica modestă a economiei și costurile mai mari cu forța de muncă pot frâna crearea de noi locuri de muncă, în special în sectoarele cu valoare adăugată redusă.
Comisia anticipează o scădere treptată a inflației în 2025 și 2026, datorită temperării prețurilor la energie și normalizării lanțurilor de aprovizionare, însă ritmul dezinflației rămâne vulnerabil în fața unor noi șocuri externe sau creșteri suplimentare de taxe indirecte.
Totodată, Banca Mondială a revizuit și ea în scădere prognoza de creștere a României în 2025, la doar 0,4%.