Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan își angajează marți răspunderea în Parlament pe noul proiect al legii pensiilor magistraților, în cadrul plenului reunit care începe la ora 14.30, într-o ședință festivă dedicată Zilei Naționale a României. Este a doua încercare a Executivului, după ce prima variantă a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională în 20 octombrie.

Noul proiect include avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși acesta este negativ. Avizul are caracter consultativ, iar Guvernul consideră că includerea lui elimină riscul unei noi respingeri la CCR din motive procedurale.

Modificarea principală față de varianta anterioară vizează extinderea perioadei de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare de la 10 la 15 ani, începând din 1 ianuarie 2026. Conform noilor prevederi, vârsta de pensionare va crește gradual până la 65 de ani în anul 2042.
Proiectul este contestat ferm de corpul magistraților. Toate curțile de apel au transmis poziții publice împotriva reformei, iar Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să depună o nouă sesizare la CCR, așa cum a procedat și în prima etapă a procesului legislativ.

Executivul accelerează adoptarea reformei pentru a respecta jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. România trebuie să finalizeze până vineri trei jaloane, printre care și reforma pensiilor speciale, pentru a nu pierde aproximativ 800 de milioane de euro din finanțarea europeană.

Premierul Ilie Bolojan susține că modificările sunt necesare atât pentru sustenabilitatea sistemului de pensii, cât și pentru eliminarea unor dezechilibre.
„Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte: accesarea fondurilor europene, corectarea unor nedreptăți privind pensionarea prea rapidă și pensiile foarte mari, precum și asigurarea sustenabilității pe termen lung”, a declarat șeful Guvernului.
Noua formă a legii prevede calcularea pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă, precum și creșterea vechimii necesare de la 25 la 35 de ani.
Adoptarea prin angajarea răspunderii permite Guvernului să treacă proiectul fără vot, în absența unei moțiuni de cenzură.